610 matches
-
echilibrul observațiilor, simțul nuanțelor și, mai ales, simțul istoriei. Theodor Codreanu urmărește strâns felurile în care versul bacovian a fost primit în diferite epoci, raportând receptarea la apartenența ideologică a criticilor. De asemenea, nu poate fi trecută cu vederea corectitudinea excursului biografic, realizat în ideea surprinderii unui traseu spiritual, exegetul fiind de părere că "Bacovia a avut cea mai fascinantă "biografie" între scriitorii noștri moderni". Paradoxală, la prima vedere, afirmația pleacă de la perspectiva consumatorului (nu a creatorului) de istorie, care a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
profunzime ale unei opere ce mai are destule lucruri de "ascuns" și de "arătat". Pentru a putea ajunge la esența bacovianismului, Theodor Codreanu explică de ce "eticheta simbolistă" a împiedicat pentru mult timp o receptare corectă a autorului băcăuan, după un excurs necesar în critica interbelică. Găsește totuși loc și timp să vadă în Bacovia "ipostaza literară și morală a Cenușăresei", dar și un veritabil precursor al literaturii absurdului. Începând cu Svetlana Matta (1958), care a văzut în Bacovia "o excepțională punte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fenomenelor socio-politice din țară, din Basarabia sau din lume stă în centrul preocupărilor autorului cărții a IV-a de însemnări din seria Numere în labirint. Până aici, Numere în labirint se dezvoltă pe trei coordonate: iubirea, lectura și reflecția. În excursul labirintic abordat, biografia scriitorului Theodor Codreanu abia se însăilează din câteva date: profesie, călătorii, biblioteci, rude, prieteni... Dar ce prieteni: Sandu Tzigara-Samurcaș, Edgar Papu, Ion Al. Angheluș, George Munteanu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Grigore Vieru, Al. Dobrescu, Mihai Cimpoi!... Autorul își rezervă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
practică de a face față religiei catolice și protestantismului, dar și modalitatea „demascării“ „dușmanilor“ „Patriei“, ascunși sub „falsul veșmânt“ al „imperialismului papal sau ecumenismului protestant“68. De altfel, ideea identificării și „demascării“ „dușmanilor democrației populare“ era reluată într-un amplu excurs istoric de ministrul Cultelor Stanciu Stoian (la deschiderea cursurilor de îndrumare pentru anul școlar 1950-1951), care afirma faptul că după cel de-al doilea război mondial „... în momentul când lagărul păcii, al progresului și al democrației a ridicat steag de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rupt cu filosofia Evului Mediu, și că, chiar dacă nu tocmai așa cum spunea N. Ionescu, Descartes era Îndatorat din plin filosofiei premergătoare lui: „...Descartes stă până În glezne, până În genunchi aproape, Încă În scolastică, În Evul Mediu”. Ceea ce se va vădi din excursul pe care-l vom urma va fi faptul că Descartes nici măcar nu respinge filosofia de până la el, Într-atât pe cât pare a crede el Însuși, ci, construindu-și metafizica, reia o seamă de idei din producția istorică a acesteia. Jean
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
forței de muncă, în piața muncii. Una dintre proprietățile cele mai importante ale tranzacțiilor este aceea că orice tranzacție presupune pentru una din părți costuri și cheltuieli, iar pentru cealaltă, desigur, venituri și încasări. Dar care a fost scopul acestui excurs introductiv? Aparent legăturile dintre contabilitate<footnote Cu toate că, evidența averii, ținerea registrelor sunt la fel de vechi precum începuturile activității de producție și schimb. footnote>, audit și economia generală sunt destul de vagi. Dar dacă privim mai atent, observăm că nu este chiar așa
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
Cu toate că, evidența averii, ținerea registrelor sunt la fel de vechi precum începuturile activității de producție și schimb. footnote>, audit și economia generală sunt destul de vagi. Dar dacă privim mai atent, observăm că nu este chiar așa. Am introdus în prima jumătate a excursului modelul procesului economic, exprimat matematic ca o funcție de timp și bani (capital)<footnote A se vedea aici relația (5). footnote>. Scopul contabilității este acela de a măsura valoarea patrimoniului unei organizații, dar mai ales de a cuantifica modificările survenite la
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
Căpușan o poetică a numerelor mari, ca și imagini ale mașinismului în textele camilpetresciene: "Insolită aici (în Suflete tari, n.n.) într-o lume de texte citite și trăite, imaginea mașinismului; dar ea o luminează pe cea precedentă."23 Ca un excurs, credem că replica lui Andrei Pietraru, citată de criticul clujean (Cu o semnătură se realizează destinul unui om, cu un ac întors poți porni toate roțile și nicovalele dintr-o uzină..."24), s-ar fi pretat la o succintă comparație
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
sărăciască sufletul copilului cu bogățiile lui firești. Așadar: nici memorizări mecanice, nici texte nestrăbătute în clasă, nici noțiuni nelimpezite dinnainte prin exemple, nici teme prea numeroase, nici salturi, nici legături artificieale, nici uniformitate monotonă, nici predare discursivă nici papagalizare, nici excursuri întinse teoretice” (Papadopol, 1925: 167). Fl. Ilioasa consideră că „principiile metodice” vizează fondul învățământului și forma acestuia. Fondul învățământului corespunde acelor concepte transversale pe care le-am discutat mai sus, iar forma este bipartită: expozitivă și interogativă. Acestea sînt principalele
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
proiectare de „modelul comunicativ”, pe care îl vede structurat în două mari dimensiuni: „1. tipologia activităților și 2. în modul de configurare a lecțiilor sau secvențelor didactice” (2003: 37). Ambele dimensiuni sînt discutate sub titlul „proiectarea activităților didactice: structuri deschise”. Excursul teoretic ancorat în cognitivism este restructurat în alte două dimensiuni 1.1. tipologia activităților didactice și 1.2. variante de structurare a activităților (un titlul reformulat, pentru 2 supra, întrucât mai există un număr 2 în același capitol, care tratează
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
orice moment cu fiecare dintre noi. Eu consider că această duplicitate (puțin spus duplicitate!), decursă din desfășurarea unor programe „în spate” și scuzată prin justificări protecționiste față de imixtiunea celorlalți în sfera intimă, este, în orice relație, semnul unei perversiuni. Orice excurs mental desfășurat paralel în fantezie și fără o legătură directă/sinceră cu intențiile afișate public este semnul duplicității cu tentă perversă. Problema trecerii planului doi din spate „în față”, din latent în manifest este numai una de timp și împrejurări
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
recunoscute integral ca discipline.” M. Dogan, R. Pahre, Noile științe speciale Apariția și dezvoltarea disciplinelor, înțelese ca structuri epistemologice și, mai târziu, pedagogice, constituie o temă de investigație pe cât de interesantă, pe atât de amplă. Nu ne propunem aici un excurs exhaustiv, ci doar unul sintetic, capabil să constituie fundamentul unei bune înțelegeri a fenomenului care ne interesează de fapt: integrarea curriculumului, sub diferitele sale forme. 1.1. Etimologiatc "1.1. Etimologia" Din perspectiva etimologiei, prezentăm două opțiuni/interpretări care, în
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de organizare a actului pedagogic stau la baza formării disciplinelor formale. Principiile gramatocentrismului și calculabilității introduse în cadrul seminariilor, laboratoarelor și claselor de elevi sunt principalele repere genealogice care au condus la formarea disciplinelor, în forma lor modernă. Considerăm util acest excurs dintr-o dublă perspectivă. Mai întâi, este un prim pas în înțelegerea abordării integrate a curriculumului. N-ar fi fost firească și completă o discuție despre multi-, intersau transdisciplinaritate fără a vedea cum, de ce și când au apărut disciplinele. În
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
animale”. Problema pe care încearcă să o sesizeze autorul este dublă: rigiditatea și izolarea curriculumului disciplinar, pe de o parte, și lipsa de flexibilitate în gestionarea timpului școlar, pe de alta. În cele de mai sus, nu am urmărit vreun excurs istoric în ceea ce privește abordarea integrată a curriculumului. Un astfel de demers este deopotrivă greu de realizat, din cauza unei mari cantități de contribuții difuze și din domenii diverse, dar și scăzut în relevanță, atât timp cât, pe lângă progresele uriașe, pe lângă bogăția și diversitatea abordărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
la dumneavoastră, căci Căderea se termină exact cu contrariul a ceea ce susține la început”. Și comentează Cioran: „Așadar a luat drept joc revirimentul de la sfârșit! N-a înțeles nimic ș...ț” (III, 163-164). Cioran este dezamăgit, în fapt, pentru că un excurs existențial, măcinat de contradicții, întemeiat de palinodii și antinomii, e considerat simplă acrobație, joc, artificiu. În realitate, ar vrea să spună, el se torturează sau se sfâșie. Sunt cuvinte pe care el însuși le folosește și care vorbesc despre modul
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de a trăi și de a-și analiza propriile sentimente și atitudinea autorului față de experiențele lor. Simplitatea aparentă a romanului se datorează în primul rând modalității discursive pe care autorul își sprijină conținutul propriu-zis. Esențializarea conflictului se armonizează cu îndreptarea excursului analitic pe făgașul narației retrospective. Confesiunea este modalitatea prin care personajele se descoperă pe ele însele, dezvăluindu-se mereu în fața unui ,,celălalt”. Ea presupune, spre deosebire de monologul interior care predomina în Întoarcerea din rai, presupune, pe lângă o coerență a ideilor, și
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
al diferențierii valorice”; astfel, romanul românesc ar fi apreciat doar ca ,,probă creatoare și de afirmare națională”, comentariul rămânând grevat de un tradiționalism cu dimensiune moral-didactică (Aurel Sasu). Perspectiva simplificatoare, reducționismul caracterizează percepția critică și în prezentarea istoriei poeziei românești. Excursul își păstrează însă interesul prin relevarea importanței folclorului în constituirea liricii românești și, mai ales, prin selecția din textele unor poeți români, traduse și însoțite de biografii esențiale, cu valoare de antologie. SCRIERI: Maghernița veche și alte versuri din anii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
în social, o adaptare mai eficientă la situație. Aceasta numai în afara cazului în care contextul deformat nu presează perfid „masele largi” pentru a deprinde anumite scheme cognitive și atitudinale, livrate de aparatul propagandistic al puterii (Neculau, 2002). Încheiem acest scurt excurs printre lucrările românești cu prezentarea unei atitudini revelatoare pentru o întreagă categorie de educatori și oameni de știință care și-au identificat rostul social și profesional în acțiuni de educație socială. Octavian Neamțu, colaborator al lui D. Gusti în opera
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Braga) 7 I. Imaginar cultural Anarhetipul și stările alterate de conștiință (Corin Braga) 15 Ficționalizarea (Mihaela Ursa) 73 Metodele calitative În cercetarea imaginilor (Doru Pop) 103 Humboldt, triada actanților ontologici și alteritatea (Cornel Vâlcu) 130 Lux, calm și voluptate - Un excurs de estetică fenomenologică (Horea Poenar) 170 II. Imaginar social Dezintoxicarea creierelor (Ruxandra Cesereanu) 213 Locurile memoriei (Ovidiu Pecican) 249 Rezistența În literatură (Sanda Cordoș) 288 Reconstrucția societății civile după 1990 (Marius Jucan) 338 Generații fără memorie (Ștefan Borbély) 379 Prezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
publicitar. Este una dintre cele mai binecunoscute practici În publicitate. Or, să spui că poți folosi focus-grupul așa cum este el dezvoltat astăzi În teoria studierii comportamentului, să-l aduci spre anarhetip - aici deschizi o poartă foarte periculoasă. Și ca să Închid excursul meu, cred că pericolul cel mai mare este de natură metodologică: studierea anarhetipului trebuie să-și găsească o metodă, o metodologie proprie. Studii de grup, experiențe personale, autoanaliză, o metodologie de factură calitativă și nu cantitativă. Mircea Muthu: Da, ar
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cartea aceasta e teza ta de doctorat? Cornel Vâlcu: Nu! Teza este o chestie serioasă, cumințică, fără paranteze... Sanda Cordoș: Mai serioasă decât ce am citit noi pentru astăzi? Cornel Vâlcu: Aceea nu are paranteze... Lux, calm și voluptate Un excurs de estetică fenomenologicătc "Lux, calm și voluptate Un excurs de estetică fenomenologică" Horea Poenartc "Horea Poenar" — Can we help you, Mr. Holmes? — No, no! Darkness and mr. Watson’s umbrella - my wants are simple” A.C. Doyle, The Valley of Fear
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Nu! Teza este o chestie serioasă, cumințică, fără paranteze... Sanda Cordoș: Mai serioasă decât ce am citit noi pentru astăzi? Cornel Vâlcu: Aceea nu are paranteze... Lux, calm și voluptate Un excurs de estetică fenomenologicătc "Lux, calm și voluptate Un excurs de estetică fenomenologică" Horea Poenartc "Horea Poenar" — Can we help you, Mr. Holmes? — No, no! Darkness and mr. Watson’s umbrella - my wants are simple” A.C. Doyle, The Valley of Fear Specia dracului, caii ăștia! Sau o interpretare la 11
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
părțile referitoare la cauzalitate din Critica rațiunii pure - scriu despre același lucru. Și atunci miza devine interesantă, pentru că filosoful ia textul lui Horea și spune, stilistic vorbind: e un text literar. Dar dacă ai scrie undeva pe carte titlul Un excurs de filosofie despre timp ai sili oamenii respectivi să accepte acea problematică abordată Într-un tip de discurs și dintr-un unghi neașteptat. Este foarte adevărat, și aici Corin are dreptate, plenitudinar, el s-ar desfășura În proză, Însă eu
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fi. Literatura lui Blecher se transformă astfel într-un discurs susținut al modului în care personajul poate să facă față acestei confruntări. De aici, escapadele în ,,irealitatea imediată" și ,,vizuina luminată" adevărate oportunități de confruntare a sinelui cu sine. În Excurs asupra câtorva termeni heideggerieni din Ființă și timp, Gabriel Liiceanu, numea angoasa ,,switch existențial" deoarece rolul acesteia ar fi de a transforma discursul în tăcere, de a face primul pas către posibilitatea întâlnirii cu propria moarte. Emanuel este captiv într-
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
un studiu pertinent despre polemică și pamflet, aplicat, mai ales, gazetăriei unui autor celebru, cu gena polemicii în cromozomi. Nu vom trece însă peste existența unui precedent, cu beneficii critice nu atât de mult sesizate la vremea respectivă, și anume: excursul prin care, în 1999, Cornel Munteanu analiza Pamfletul ca discurs literar. Un eseu care este asimilat acum, prin ceea ce are esențial, de un alt demers, situat tot sub zodia livrescului și care pune în scenă exigențe teoretice și pragmatice deopotrivă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]