634 matches
-
și luciditate cînd lumina se strecoară prin pleoapa abia Întredeschisă și pelicula memoriei e imaculată: simțim atunci o bucurie deplină ca și cum suferința nu ar fi existat niciodată. Abia după cîteva clipe, odată cu recunoașterea propriului trup, reapare durerea asemenea unei amintiri exilate care se Întoarce acasă. Cred că secunda aceea unică de totală desprindere, premergătoare trezirii conștiente, e o reminiscență a stării primordiale ca prima Întîlnire a noului născut cu lumina promisă, cea mai pură și nealterată senzație, singura care ne amintește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ți-ar plăcea, Yaguchi? Cu siguranță că Yaguchi intrase În acest domeniu cu speranța de a deveni regizor. — Oricum ar fi, mie mi-ar plăcea un job În stilul celor de la New York, știi? Nu știu cum să-i spun, genul de artist exilat, un fel de Mihalkov, Verhoeven, Konchalovski, ceva de genul ăsta. „Ceva de genul ăsta“, dar nimeni nu cunoștea numele menționate de el. — Ei, atunci ce-ar fi să pleci și tu În exil? Nu vorbeam de o chestie atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
și nelimitatul, celor rele, asociate cu trupul, cu ceea ce este finit, limitat; ar interzice surghiunirea sistematică a hedonistului în cotețul găinilor și la grajduri... Autor al unei serii de cărți, dialoguri, diatribe și lucrări consacrate virtuții, educației, lui Socrate, norocului, exilaților, naufragiaților etc., Aristip va fi consacrat oare tot atâta timp analizei, reflecției, gândirii și intelectului de vreme ce trăgea concluzia sumară a excelenței unei vieți de armăsar sau de taur? Se va fi înflăcărat el cu definițiile plăcerii - catastematică, dinamică și pozitivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
sfânt într-altul, iar fiul o însoțește; el ajunge la Atena nu ca un cuceritor ce râvnea la Cetatea visată, ci ca exilat, colonii din Samos fiind izgoniți de pe pământurile lor, cu obligația de a-și satisface stagiul militar. Sărac, exilat, provincial - dacă ne este îngăduit să utilizăm acești termeni și să comitem anacronisme... -, ținut departe de școlile filosofice ateniene și dominante îplatonism, aristotelism), Epicur nu se va închina, evident, fantasmelor platoniciene - superioritatea Atenei, aristocratismul visceral, elitismul reacționar, conservatorismul politic, ezoterismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
dulce, medicația merge și singură. Memmius, orator, politician, retor, poet în momentele sale de inspirație, guvernator al Bitiniei, ginerele lui Sylla, mai întâi alăturat lui Pompei, apoi lui Cezar, nu se va vindeca de răutatea lui congenitală... Dedat fraudelor, oportunist, exilat, antreprenor în construcții lipsit de scrupule, nedemn de cadoul sublim al lui Lucrețiu, Memmius dovedește că prietenia pare adesea cu atât mai sublimă cu cât este destinată să rămână o dorință pioasă... -5- O zugrăvire a elanului vital. Pentru detractorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
neuitării), de „cuvântul angelic” (În depărtările creației) sau de „îngerii cuvintelor” (Chipul durerii). Pentru poetul Nicolae N. Negulescu, metafora se dorește zămislitoare de sublim: „lumina arde / lumina” (De-ar ști să vadă omul...), „luminile lacrimei” (Quinta essentia), „flacăra privirilor” (Sufletul exilat), „ochii scăpărători” (Din ochii scăpărători), „veacul fulgerului” (Mă doare gândul), „praf luminos /în fereastra Universului” (În fereastra Universului), „a izbucnit în flăcări /glasul visului” (Dahna), „focul plânsului” (Pentru zidirea templelor), „Cerul mării de stele /luminat cu ochii Tăi” (Vis etern
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
pentru a reflecta asupra lacrimilor care, pe„matca aerului”străpung timpul. Și-atunci auzim: „Mă acopăr / cu toate harurile / reliefurilor edenice / din crucea visului / să nu mai văd / cruzimea Lumii / izgonind în gol / Îngerii cuvintelor” (Chipul durerii). Deși un suflet exilat, ființa se lasă purtată de o stare de trezire a conștiinței, chiar de extaziere. Și-acest imbold transpare ca un „dor dureros de ieșire din sine”. Zeiască pare-această dorință de libertate din templul stabilității. Ființa aspiră spre culmile depărtărilor
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
n-au chip și nume”, spre-acele trepte ale Inuabilului, aspirație (în)spre-acel „nimb” al nemuririi (Mihai Eminescu), al Divinului. „Când deschid piatra /cu flacăra privirilor / Pământul-mi spune alergând: / < Până și în aceste /mari depărtări /de culoarea amurgului /sufletul tău exilat /miroase-a stele!>(Sufletul exilat) În vizionarul negulescian, narația pare străpunsă de un dor mistuitor, ca o revărsare în trepte sonore („să dăm”, „să scoatem”, „să vedem”), voință, raționament inductiv, pe linia cronogenetică dintre virtualitate și realitate: „Să dăm la
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
spre-acele trepte ale Inuabilului, aspirație (în)spre-acel „nimb” al nemuririi (Mihai Eminescu), al Divinului. „Când deschid piatra /cu flacăra privirilor / Pământul-mi spune alergând: / < Până și în aceste /mari depărtări /de culoarea amurgului /sufletul tău exilat /miroase-a stele!>(Sufletul exilat) În vizionarul negulescian, narația pare străpunsă de un dor mistuitor, ca o revărsare în trepte sonore („să dăm”, „să scoatem”, „să vedem”), voință, raționament inductiv, pe linia cronogenetică dintre virtualitate și realitate: „Să dăm la o parte /suflete / vălurile nopții
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
cel mare încearcă să readucă în Biserică pe Arie și pe discipolii săi, Eusebiu de Nicomidia și Teognis de Niceea, dar se opune Episcopul Alexandru al Alexandriei și apoi succesorul său - Atanasie al Alexandriei. Acesta din urma va fi chiar exilat la Augusta Treverorum. Importanța Sinodului de la Niceea este legată, în primul rând de trimful și biruința Adevarului. Față de celelalte sinoade, de la acesta, de la Niceea, nu ne-a parvenit nici un act sau protocol. Știm numai că arianismul a fost condamnat, iar
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
essentia), fiind «ars la suflet / din toate părțile» (ibid.). Acest „suflet ars“ (adică purificat, grație elementului cosmic, foc), suflet ce-a fost „exilat“ în piatra deschisă cu flacăra-laser țâșnind din ochi, după cum simte și „mărturisește“ Muma-Pământ, «miroase-a stele» (Suflet exilat). Meteorologia lumii din ochii acestui erou / poet liric antrenează - tot paradoxist - un «văzduh de semne», conținând informaterie, de vreme ce nutrește speranța de-a i se lămuri «cum s-au închis / peșterile / în urechea cerbului / Și el într-o nuntă / de spirale
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
izvor te duce la acel tărâm uitat, acolo unde sufletele curajoase își îngroapă inima sub un munte de frunze moarte, iar îngerii suspină, căutând mirosuri prin urme, în speranța primei raze de soare. Un ritm fără sfârșit își continuă firul exilat ca tăcerea, prin limpezimea apelor adânci, în spatele oglinzii se-aude o mișcare. Iar este primăvară, și, iar, va înflori liliacul alb! O respirație liniștită așteaptă lumina din cea mai înaltă octavă, un dar ai primit, sensul unui drum cumva uitat
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
numea”acțiunea ascunsă” a „poeziei din adânc”, a „poeziei eterne care în finit cuprinde infinitul”. Ca proiecție a gândirii, ca „formă internă”care transcende starea crepusculară a orizontului interior ( “Până și în aceste mari depărtări/ de culoarea amurgului/sufletul tău exilat miroase a stele” - Sufletul exilat ) pentru a ajunge la claritatea vizuală a textului scris, gândirea este „casă” a formei , este locul de adăpost al „etimonului spiritual” al formei poeziei. Se stabilește o identitate între gândire și formă, în accepția pe
LUPTA CU VISUL, ÎNTR-O CRONICĂ DE EXCEPŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360906_a_362235]
-
din adânc”, a „poeziei eterne care în finit cuprinde infinitul”. Ca proiecție a gândirii, ca „formă internă”care transcende starea crepusculară a orizontului interior ( “Până și în aceste mari depărtări/ de culoarea amurgului/sufletul tău exilat miroase a stele” - Sufletul exilat ) pentru a ajunge la claritatea vizuală a textului scris, gândirea este „casă” a formei , este locul de adăpost al „etimonului spiritual” al formei poeziei. Se stabilește o identitate între gândire și formă, în accepția pe care o dă Henri Focillon
LUPTA CU VISUL, ÎNTR-O CRONICĂ DE EXCEPŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360906_a_362235]
-
focul plânsului / pentru zidirea / templelor. ( Pentru zidirea templelor) Cu fiecare vers pe care îl scrie, poetul moare câte puțin, iar actul creator presupune lumina celestă a „stelelor mii” din balada Miorița, ( Și la nunta mea/ A căzuto stea...”) căci ”sufletul exilat”, ”sufletul împărat”(Pentru zidirea templelor) al poetului se jertfește pentru creația ca Templu: „ ... Când deschid piatra / cu flacăra privirilor / Pământu-mi spune alergând: / Până și în aceste mari depărtări/ de culoarea amurgului/ sufletul tău exilat/ miroase a stele) ( Sufletul exilat) SINTAGMA
LUPTA CU VISUL, ÎNTR-O CRONICĂ DE EXCEPŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360906_a_362235]
-
mea/ A căzuto stea...”) căci ”sufletul exilat”, ”sufletul împărat”(Pentru zidirea templelor) al poetului se jertfește pentru creația ca Templu: „ ... Când deschid piatra / cu flacăra privirilor / Pământu-mi spune alergând: / Până și în aceste mari depărtări/ de culoarea amurgului/ sufletul tău exilat/ miroase a stele) ( Sufletul exilat) SINTAGMA „NUNTA CUVINTELOR” își poate găsi o ultimă semnificație: are loc ”cununia” , în planul sacru al scriiturii, a celor trei limbi în care sunt traduse cuvintele poetice, a unei „Sfinte Treimi”care-și schimbă „forma
LUPTA CU VISUL, ÎNTR-O CRONICĂ DE EXCEPŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360906_a_362235]
-
sufletul exilat”, ”sufletul împărat”(Pentru zidirea templelor) al poetului se jertfește pentru creația ca Templu: „ ... Când deschid piatra / cu flacăra privirilor / Pământu-mi spune alergând: / Până și în aceste mari depărtări/ de culoarea amurgului/ sufletul tău exilat/ miroase a stele) ( Sufletul exilat) SINTAGMA „NUNTA CUVINTELOR” își poate găsi o ultimă semnificație: are loc ”cununia” , în planul sacru al scriiturii, a celor trei limbi în care sunt traduse cuvintele poetice, a unei „Sfinte Treimi”care-și schimbă „forma” (română, engleză, franceză), dar își
LUPTA CU VISUL, ÎNTR-O CRONICĂ DE EXCEPŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360906_a_362235]
-
gata să se întoarcă în țară pentru a participa la judecarea recursului. Acesta a fost judecat în lipsă, deoarece Visarion Puiu nu s-a mai întors în țară, iar pe 7 aprilie 1948 recursul a fost respins 34. Activitatea mitropolitului exilat a fost permanent supravegheată de către Securitate, deoarece se considera că desfășura în Italia o activitate ostilă statului comunist. Din documentele Securității rezultă că Visarion Puiu a fost implicat într-un proiect care relua o idee mai veche de secolul XIX
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
a reluat o idee mai veche, împreună cu oamenii săi, aceea de a urca un turn până la cer... Nabucodonosor - cel care a distrus Templul nostru, al evreilor, cucerindu-ne și risipindu-ne, și luându-ne prizonieri. Nu mă-ndoiesc că evreii exilați și prizonieri în Babilon au avut contribuția lor la edificarea Turnului care l-a supărat pe Dumnezeu, căci Omul - cu „O” mare - încerca, trufaș, să se înalțe pe sine, fără ajutorul și mila divinității. Să-și dovedească absența limitelor sale
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
simbolizează puritatea, curățenia, liniștea. Duminica, ziua prin excelență a cultului creștin, este comemorarea învierii lui Hristos, o zi aducătoare de bucurie sfântă. Cu toate acestea, duminica, simbolul renașterii spirituale, înseamnă pentru poet, întoarcerea într-un trecut în care sacrul era exilat. Prins în labirintul lumii profane, autorul trăiește într-un ritm amețitor o existență ce stă sub semnul tragicului. „duminici albe duminici lungi duminici iar/drojdia lumii schimonosindu-le singurătatea/învolburate secunde jucându-se-n miriști/de neînchinare de suflete în
POEZII DE IONATAN PIROSCA DESPRE IZVORUL ADEVARATEI IUBIRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367191_a_368520]
-
să coboare pe cei morți sau pe moarte - El o făcu s-adoarmă în camera aceea albastră, pe-un cărucior din piele de capră „Gândiți vise fericite” I-a spus Pe podul dintre ziuă și noapte Visul al treilea: Acrobați exilați Balanțăîntre ziuă și noapte Vis fragil de secetă și ploaie Sfântă memorie de acasa Vise afișate în format algebric Ferestre deschise spre albastru - El făcu semn printre oameni, cuiburi de lilieci, celule mestecate cu nisip și bagatele depășite printre fire
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
și semn că este!), o ipostază soteriologică trepidantă, dinamic-cosmică, în emersie și imersie, totodeodată: aceea Supremă, Hristică - A FI BUN CONDUCĂTOR DE DURERE, pe Golgota Strigătului „Eli, Eli, lama sabachtani...?” - ...a lua asupra ta, cum spune Dostoievschi, „toate păcatele lumii”: „exilat/în strigăt voi călători/atâta timp/cât vor mai fi/oameni buni/conducători de durere!” - cf. Strigăt (10), p. 113. ...Uimitoarea Carte de Poeme a lui VIOREL SAVIN este, integral, o lecție de Bravură în Suferință, o lecție de Atitudine
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
-
autobiografic); 4. George Peagu (București) - Cu capră prin București (proza umoristica); 5. Iulia Cordeanu (Imperia, Italia) - Salon Belvedere (Ψ-roman); 6. Cristian Petru Bălan (Chicago, SUA) - Să apropiem cerul de pământ (un dialog religios între doi scriitori); 7. Emanoil Toma (Ploiești) - Exilat în mine însumi (român); 8. Virgil Stan (Mangalia) - Zborul spre stele (român); 9. Cornel Boteanu (Baia de Arama, Mehedinți) - Iovana (român) D. ERUDIT 1. Adina Voica Sorohan (Sebeș, Albă) - Textul liric (abordare transdisciplinară) - nivel liceal; E. EXEGESIS 1. Gheorghe A. Stroia (Adjud
POEMS) DE FELICIA FELDIOREAN (MÜNSTER, GERMANIA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348720_a_350049]
-
gata să se întoarcă în țară pentru a participa la judecarea recursului. Acesta a fost judecat în lipsă, deoarece Visarion Puiu nu s-a mai întors în țară, iar pe 7 aprilie 1948 recursul a fost respins 34. Activitatea mitropolitului exilat a fost permanent supravegheată de către Securitate, deoarece se considera că desfășura în Italia o activitate ostilă statului comunist. Din documentele Securității rezultă că Visarion Puiu a fost implicat într-un proiect care relua o idee mai veche de secolul XIX
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
de Aur, ce-a fost atuncea Patriarh ! Care la Sfânta Liturghie , văzând cât e de dăruit (În Lucrarea Christică), Diacon, l-a Hirotonit ! În 405, la Roma (cu Gherman), l-a apărat Pe Patriarhul său de suflet (a doua oară exilat...) Apoi, peste un deceniu, ca Preot Hirotonit, La Marsilia în Franța, se afla statornicit Unde pe lâng-a sa Slujire, cu multă râvnă a lucrat Pentru Monahi și Monahii, Mânăstiri a ridicat ! La cererea unor Episcopi (din Galia), a scris și
CUV.IOAN CASSIAN ȘI GHERMAN DIN DOBROGEA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366019_a_367348]