1,387 matches
-
sânul comunităților românești. Cum spuneam, numai plecarea fiului e zădărnicie. Dar și așa, ea conștientizează că niciodată nu a gândit exilul și prin ochii copilului. De aceea, întoarcerea lui nu este imposibilă, cum se întâmplă cu orice întoarcere esențială a exilatului. Povestea Ginei Stoiciu este, în primul rând, istoria unei femei ce ascunde tenace însăși condiția de femeie. Nimic nu trădează în această carte ceea ce s-ar putea numi sentiment. O voce aparent impersonală traduce experiențele unei ființe echilibrate cu lecția
Echilibrul vindecat by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2730_a_4055]
-
e fascinată de Cioran și citează mult din Noica (alături de Vulcănescu, Pleșu și... Dan Puric). E limpede că este adepta stoicilor, pentru care viața este destin și fatalitate, iar echilibrul se câștigă numai acceptând versiunea trăită. Drept urmare, ea narează pașii exilatului, cei obligatorii: începând cu șocul cultural, continuând cu sentimentul turistului derutat, confruntarea socială și încheind cu adaptarea/marginalizarea. Toate pe fondul unei Americi dereglate identitar. Pentru cei cu gând de ducă, volumul este un excelent ghid cultural, propunând chiar și
Echilibrul vindecat by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2730_a_4055]
-
noul congres fascist al intelectualilor.” Eram extrem de mândru să fiu împreună cu acești „fasciști”... conștient și de sarcastica simetrie cu cel de-al Doilea congres - antifascist acela - din 1937, în Spania, unde tânărul Octavio Paz `ntâlnise, printre alți scriitori importanți, pe exilatul român Tristan Tzara. Intelectuali fasciști în Mexico City în 1990?! Mario Vargas Llosa și Cornelius Castoriadis? Daniel Bell, Jean François Revel, Leon Wieseltier? Hugh Trevor Rope, Irving Howe, Michael Ignatiev? Michnik, Mazowiezcky, Carlos Franqui? N-ar trebui să ignorăm niciodată
Centenar Octavio Paz Umbrele trecutului, umbrele prezentului by Norman Manea () [Corola-journal/Journalistic/2740_a_4065]
-
american unde locuiți, așa ați declarat. Cum vă alinați dorul de România? Păstrați legătura cu Oltenia dumneavoastră natală? FS: Așa este: mă simt singur vă mulțumesc că ați citit cărțile și jurnalul meu intim. Dorul de țară îl menținem noi, exilații, prin telefoane, și mai ales prin email-uri. Eu țin legătura cu rude, prieteni, foști colegi de liceu sau facultate, scriitori, profesori, oameni de știință din România. Dau săptămânal telefon mamei la Bălcești. IJ: Ce înseamnă România de astăzi în
TEORIA ABSOLUTĂ A RELATIVITĂŢII. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Jianu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_122]
-
țară, ai cărei cetățeni devenisem, să prezentăm în paginile lui și discuții cu alți români din exil și din alte țări, care să ne împărtășească din experiența lor. Așa au apărut interviurile cu românii din exil: cum ne simțim ca exilați, semnificația exilului, cum ne-am adaptat la condițiile din noua „patrie”, rolul Bisericii Ortodoxe Române printre exilați, ce putem face noi, cei din exil, pentru a-i ajuta pe cei din România, dar și despre reîntoarcerea „acasă” au fost doar
CURIERUL ROMÂNESC a împlinit 35 de ani [Corola-blog/BlogPost/92581_a_93873]
-
și din alte țări, care să ne împărtășească din experiența lor. Așa au apărut interviurile cu românii din exil: cum ne simțim ca exilați, semnificația exilului, cum ne-am adaptat la condițiile din noua „patrie”, rolul Bisericii Ortodoxe Române printre exilați, ce putem face noi, cei din exil, pentru a-i ajuta pe cei din România, dar și despre reîntoarcerea „acasă” au fost doar câteva dintre temele care au stat la baza interviurilor din perioada 1980 - 1990. De-a lungul celor
CURIERUL ROMÂNESC a împlinit 35 de ani [Corola-blog/BlogPost/92581_a_93873]
-
au ajutat cu articole, informații și reportaje. Astăzi, ei sunt principalii sponsori ai CURIERULUI ROMÂNESC. Nu mai suntem tineri, iar entuziasmul ne-a mai dispărut, căci în acești 35 de ani am cunoscut pe propria piele ce înseamnă să trăiești exilat și care sunt riscurile politice și financiare create de editarea acestei publicații. Dar rămânem optimiști. Silvia Constantinescu
CURIERUL ROMÂNESC a împlinit 35 de ani [Corola-blog/BlogPost/92581_a_93873]
-
Moscova și neînțeleasă la București pentru că numai cultura occidentală a trecut Carpații. Nu și teologia. Izolarea de Roma, în calea tuturor relelor și mereu sub vremuri, cum ne spune cronicarul, l-au condus pe Cioran la pesimismul caracteristic mai tuturor exilaților, începând cu Ovidiu trist la Pontul Euxin, și pe Talpeș la prudența față de sensibilitatea, comportamentul religios ale ortodocșilor, nu de rareori complet absurd. Cum ar putea fi altfel, dacă trădătorii, spionii Pacepa, Mircea Răceanu, Nicolae Militaru sunt reabilitați și revoluționari
ISTORIA ROMÂNIEI LA LIMES, INTRE EST ŞI VEST de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381571_a_382900]
-
acestei literaturi (produs al unei existențe în suspensie în viziunea lui Vintilă Horia), câteva adevăruri care ar fi trebuit - și încă mai de mult - să dea de gândit: „Literatura română ține de specific, are trăsături definitorii în acest sens și exilații au înțeles și au experimentat tragic, pe propria lor piele, acest destin nefast al definirii condiției românești între străini. Vintilă Horia n-a putut să-și scrie poezia, precum și alții, fie că ei s-au numit Nicu Caranica sau Horia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
au pus mâna pe el și l-au expulzat în Insula Patmos, din Marea Egee, ce devenise un fel de Alcatraz al Imperiului Român pentru cei ce se opuneau ordinii și legilor române. Simplu, direct și fără tâlcuiri! Și dintre toți exilații pe această insulă, acest Ioan, măi credincios decât toți, ce stătea într-o mică grota și se ruga a primit din ceruri revelația ca niște cavaleri din infern vor veni, într-un galop furtunos, înspăimântător să sfârșească lumea română necredincioasa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93099_a_94391]
-
și din păcate nu am fost lângă ei în ultimele clipe... Această rană din suflet am să o duc cu mine până la trecerea în neființă. Nicolae BĂCIUȚ: Care sunt vămile exilului? Ce praguri sunt mai greu de trecut de către un exilat? Iulian POPA: Nu știu dacă noțiunea de „exilat” se poate atribui și acelora ca mine, care am plecat „de bună voie și nesilit de nimeni”. Pentru acest moment am să las definiția exactă a „exilului” pentru cei de specialitate. Referitor
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
pretenții intelectuale, fără mari nevoi culturale, se poate integra cel mai ușor în această societate, și poate trăi la un nivel decent, rămânând doar cu dorul țării din care a plecat... Nicolae BĂCIUȚ: Cum se poate afirma profesional, social, un exilat? Iulian POPA: Cu multă muncă și șansă. Uneori trebuie să te recalifici pentru a deveni „omul potrivit la locul potrivit” Românii sunt deștepți, practici, inventivi, iar în momentul în care ajung „la locul potrivit” sunt foarte apreciați și reușesc să
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
sunt deștepți, practici, inventivi, iar în momentul în care ajung „la locul potrivit” sunt foarte apreciați și reușesc să evolueze destul de ușor. În același timp deschid „drumuri” și pentru alți români. Nicolae BĂCIUȚ: Ați resimțit discriminarea, din perspectiva condiției de exilat? Iulian POPA: Discriminarea cred că există în natura umană. Oriunde, oamenii sunt mai puțin sau mai mult discriminați, plecând de la familie, școală, societate, până la postura de emigrant. În general emigranții sunt diferiți de nativii dintr-o loc sau altul. Diferența
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
ruga (fiecare are nevoie de ajutorul divin în momentele de început, și nu numai). Biserica este locul unde comunitatea se întâlnește, se ajută, pentru a depăși momentele grele ale începutului... Nicolae BĂCIUȚ: Ce perspective are ecumenismul în armonizarea relațiilor dintre exilați și populația țărilor gazdă? Iulian POPA: Nu cred că este o idee rea unirea tuturor bisericilor creștine, atâta timp cât există doar un Dumnezeu la care ne închinăm cu toții... Referitor la „țară gazdă”, America este țara unde coexistă toate religiile din această
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
la care ne închinăm cu toții... Referitor la „țară gazdă”, America este țara unde coexistă toate religiile din această Lume. Nu sunt un expert în religie și nu aș vrea să expun aici păreri neavizate... Nicolae BĂCIUȚ: Care e diferența între exilații ideologici și cei economici, ca să-i etichetez așa pe cei care s-au exilat din motive de conștiință, față de cei care s-au exilat din nevoi materiale. Iulian POPA: Probabil că în timpul comunismului, cei care emigrau o făceau din motive
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
opinia mea) nu sunt total detașate de motivele ideologice. În acest moment nu cred că există diferențe între aceste categorii din punct de vedere al traiului în această țară. Nicolae BĂCIUȚ: Ce-l poate face, cu adevărat, fericit pe un exilat? Iulian POPA: O viață decentă, de care poate nu a avut parte în țara de origine. O viață fără „șpagă”. fără hoție și fără șmecherii. O viață în care dacă muncești, nu trebuie să îți faci griji pentru ziua de
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
nu a avut parte în țara de origine. O viață fără „șpagă”. fără hoție și fără șmecherii. O viață în care dacă muncești, nu trebuie să îți faci griji pentru ziua de mâine. Când toate acestea vor exista în România, exilatul va fi fericit să se întoarcă ACASĂ! Nicolae BĂCIUȚ: Cum se poate pierde identitatea etnică în exil? Iulian POPA: „Poți scoate românul din România, dar niciodată România din român!” În opinia mea puțini sunt româ- nii care își vor pierde
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
român!” În opinia mea puțini sunt româ- nii care își vor pierde identitatea etnică în exil. Am prieteni români care la a doua sau a treia generație (oameni născuți aici) vorbesc și scriu foarte bine românește. Nicolae BĂCIUȚ: Este integrarea exilaților o problemă insolvabilă? Cum sunt priviți cei care- și caută o altă patrie? Iulian POPA: Da, cred că este o problemă insolvabilă. Prin natura sa, omul, a „emigrat” permanent... de la sat la oraș, din Modova în Oltenia, Transilvania și invers
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
în lume! În călătoriile mele prin lume, această teorie a fost confirmată. Personal consider că noțiunea de „granițe” de orice tip este depășită. Într-un viitor mai îndepărtat această noțiune va dispărea. Nicolae BĂCIUȚ: Care ar putea fi, pentru un exilat, înțelesurile dictonului latin „Ubi bene, ibi patria”? Iulian POPA: „Unde-i bine, acolo este patria” nota Cicero. Până la urmă, motivația pentru care mergem la școală, muncim, facem afaceri sau intrăm în politica este pentru că nouă și familiei noastre să îi
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
la țară, la valorile ei, la neîmplinirile ei, la așteptările ei?! Iulian POPA: Chiar dacă prima iubire ne rămâne în suflet toată viața noi mergem înainte pnetru a cuceri și alte piscuri. Nicolae BĂCIUȚ: Cine, și de ce s-ar reîntoarce un exilat în patria mamă? Iulian POPA: Un exilat se va întoarce într-o Românie fără „șpagă”, fără hoție și fără netrebnici. O Românie în care dacă muncești, nu trebuie să îți faci griji pentru ziua de mâine. (parcă am mai zis
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
ei, la așteptările ei?! Iulian POPA: Chiar dacă prima iubire ne rămâne în suflet toată viața noi mergem înainte pnetru a cuceri și alte piscuri. Nicolae BĂCIUȚ: Cine, și de ce s-ar reîntoarce un exilat în patria mamă? Iulian POPA: Un exilat se va întoarce într-o Românie fără „șpagă”, fără hoție și fără netrebnici. O Românie în care dacă muncești, nu trebuie să îți faci griji pentru ziua de mâine. (parcă am mai zis asta mai sus!) Când toate acestea vor
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
într-o Românie fără „șpagă”, fără hoție și fără netrebnici. O Românie în care dacă muncești, nu trebuie să îți faci griji pentru ziua de mâine. (parcă am mai zis asta mai sus!) Când toate acestea vor exista în România, exilatul va fi fericit să se întoarcă ACASĂ.
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
metafizic). Avem a face cu o evaziune, fie și la un plural ce indică trudnica-i înfăptuire: "ah acele evaziuni obscure / imagini putrezite / decupate dintr-o magică zare / de dincolo de ziduri plesnite / de șanțuri cu apă secată" (ibidem). Sumbru prinț, "exilat din cetate / tîlhar lasciv de-asfalt și de ruine / alungat în hățiș de arini"(ibidem), poetul e, firește, un eșantion al unei crize ontologice, dar și al uneia legate de ambianță, de momentul și locul ce-l circumscriu. Aspirația sa
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
e apă și lumină, mă trezeam cu un ins din Ferentari care afirma că la ei totul e în regulă. În schimb, lapte și uneori iaurt puteam face rost ceva mai ușor decît în Copou, deoarece în cvartalul nostru locuiau exilați chilieni, fugiți de dictatura militară, iar autoritățile erau binevoitoare cu ei, chiar dacă nu meritau. Însă carne de la Comunitate, cu care erau răsfățați unii, n-am primit niciodată. Să ne întoarcem la literatură. "Lumea în care mi-a fost dat să
Omenescul și literatura by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8242_a_9567]
-
pentru avatarii aceluiași protagonist, fie el ghid al unei expediții, "ființă ce mai trăiește/ doar cu preziceri în limba veche a focului" (Preziceri în limba veche a focului), preocupat să lege prezentul și trecutul, lumea aceasta și lumea cealaltă, fie exilatul conștient că ochii și-au mutat vederea spre interior, iar "viața nu iartă norocul ce nu mai vrea să cîștige", un alt fel de a mărturisi că autenticitatea căutării, libertatea poetică se plătesc. Stranie este, în final, sugestia resurecției: "într-
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]