596 matches
-
situație numită extincție. La aceasta se ajunge adesea atunci când un comportament nu mai este întărit, ci pedepsit în mod repetat. Pentru a vedea dacă o anumită conduită este un exces sau un deficit, este nevoie să se știe care sunt expectanțele specifice stadiului de dezvoltare a individului. Cel mai bine este ca intervenția să tindă să amelioreze un deficit comportamental decât să reducă un exces. De pildă, este preferabil, și adesea cu mai mari șanse de reușită, să se încurajeze comportamentul
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
secțiunea dedicată acestei afecțiuni), a fost util și în cazul copiilor cu anxietate de separare. De reținut Tratarea refuzului școlar poate fi o componentă importantă a tratamentului anxietății de separare la copii. Programele de management situațional structurate cu reguli stricte (expectanțe) în cadrul cărora se oferă recompense adecvate în cazul unei despărțiri reușite și se rerag întăririle în caz de comportamente de evitare pot constitui intervenții eficiente în combaterea refuzului școlar (Black, 1995). ANXIETATEA GENERALIZATĂ LA COPII ȘI ADOLESCENȚI Spre deosebire de cazul celor
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
testele de inteligență au o precizie de 95%. Un scor de 70, ar însemna un coeficient de inteligență situat între 65 și 75. DSM-IV-TR (APA, 2000) stabilește patru niveluri de severitate a retardării mintale pe baza funcționării intelectuale și a expectanțelor asociate. Astfel, retardarea mintală poate fi ușoară, moderată, severă și profundă. Această clasificare ia în considerație nivelul intelectual și este însoțită de o serie de caracteristici și performanțe anticipate specifice fiecărui nivel de disfuncție. 85% dintre indivizii cu retardare mintală
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
vezi secțiunea „Pe scurt 11.2”. Deși DSM-IV-TR nu menționează cât de mare trebuie să fie deficiența comportamentului adaptativ, există mai multe scale de măsurare a funcționării adaptative, acestea oferind informații cu privire la nivelul la care se află individul comparativ față de expectanțele corespunzătoare vârstei. Deși aceste date se obțin cu ajutorul interviurilor structurate, rezultatele sunt scoruri standard care pot fi folosite în mod direct pentru a compara gradul de funcționare adaptativă cu așteptările intelectuale. În secțiunea „Pe scurt 11.2”, se prezintă și
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
economic din prezent, nu determină o viață fericită Și împlinită sau creșterea nivelului bunăstării. (Chomsky, 2012) Consumerismul îi afectează Și pe turiști, aceștia fiind o parte componentă a societății orientate pe consumator, caracterizată prin: stilul de viață urban Și modern; expectanța (așteptările) pentru servicii de nivel înalt; o atitudine caracterizată de expresia: „totul este de vânzare” (Reisinger, 2009: 11-13). Există autori (Reisinger, 2009; Paramo-La Haine, 2008) care consideră că acest curent - consumerismul - distruge cultura Și generează probleme ecologice Și sociale: aglomerația
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
gen sau de diferențe foarte mari de vârstă între membrii grupului. De asemenea venitul ar putea constitui un factor important de segmentare dacă am constata că acesta nu este distribuit omogen la nivelul grupului ceea ce desigur ar genera așteptări și expectanțe total diferite ale membrilor acestuia. Fiecare dintre cele trei caracteristici este de fapt în limbaj sociologic o variabilă, adică fiecare reprezintă o entitate care poate lua valori diferite pentru oricare dintre persoane. Așa cum o să vedem, sexul sau genul este o
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cartierele sărace și și-a pus problema dacă această perspectivă era valabilă și pentru profesori. În lucrarea lor Pygmalion în sala de clasă, psihologul Robert Rosenthal și directorul de școală Lenore Jacobson (1968) aduc argumente în favoarea existenței unui efect de expectanță a profesorului, precum și cu privire la impactul pe care așteptările profesorilor despre performanțele unui elev poate să-l aibă asupra rezultatelor concrete ale acestuia. Între 1965 și 1966, elevilor dintr-o școală primară din regiunea San Francisco li s-a aplicat un
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
performanțe deosebite a condus la îmbunătățirea rezultatelor lor. Studiul i-a interesat mai ales pe cercetătorii interacționiști, fiind concentrat pe dinamica micro de la nivelul claselor școlare. Schaeffer (1986) menționează un experiment care a confirmat rezultatele studiului privitor la efectul de expectanță a profesorului într-o tabără de instrucție a armatei israeliene: recruții care fuseseră etichetați, iar aleatoriu, ca având un mare potențial au învățat, într-adevăr, mai mult decât colegii lor. Soldații respectivi au dezvoltat, în plus, o atitudine mai favorabilă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
să le ofere mai ușor o a doua șansă. Chiar dacă rezultatele testării experimentale a acestei teorii nu au fost întotdeauna concludente, datele de până acum dovedesc că rezultatele școlare depind de mult mai mulți factori decât aptitudinile elevului. Teoria efectului expectanței profesorului explică modul în care interacțiunile din clasă, mai ales dintre profesori și elevi, determină, prin forța etichetării, anumite rezultate școlare. Ideea efectului Pygmalion a fost sugerată și ca soluție pedagogică pentru creșterea șanselor școlare ale celor din categorii sociale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
șanse foarte mari de a fi ignorați de către profesori și consilieri, cu excepția cazurilor în care sunt de o inteligență sclipitoare. Descoperirile lor cu privire la distorsiunile sociale ale consilierii școlare constituie un serios semnal de alarmă, având în vedere și efectul de expectanță a profesorului documentat, așa cum am arătat în secțiunea anterioară, de sociologii Robert Rosenthal și Lenore Jacobson (1968). Potrivit acestora, copiii din clasele inferioare pot suferi eșecuri școlare deoarece imediat ce intră în sistemul educațional sunt direcționați către grupuri cu rezultate slabe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
beneficiază de un spor al rezultatelor școlare dacă în clasă au colegi proveniți din categorii cu un status mai înalt. • Activitatea în clasă a dascălilor poate influența rezultatele elevilor, dincolo de presupusele efecte pedagogice. S-a evidențiat funcționarea unui efect de expectanță a profesorului (efectul Pygmalion), potrivit căruia rezultatele sunt determinate de așteptările profesorului. Un mecanism similar acționează în cazul direcționării, prin care elevii sunt stratificați după abilități presupuse și tratați diferențiat. Efecte analoage de etichetare au fost evidențiate și în cazul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Temperamentul și caracterul Ă Ion Dafinoiu 53 1. Conceptul de personalitate 53 2. Descrierea și explicarea personalității de pe poziții teoretice diferite 56 3. Temperamentul 58 4. Caracterul 61 5. Modificarea comportamentului prin sistemul de întăriri și pedepse 65 6. Rolul expectanțelor în dezvoltarea personalității 67 Capitolul III Aptitudinile și importanța lor în activitatea școlară Ă Bogdan Balan 70 1. Aptitudinile intelectuale 70 2. Aptitudinile generale: inteligența 73 2.1. Definirea inteligenței 73 2.2. Istoricul măsurării inteligenței 74 2.3. Limitele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de profesor 255 2. Funcțiile profesorului în școală 258 3. Rolurile profesorului 260 4. Stilul profesorului și bazele puterii sale 261 5. Reprezentările Ă factor determinant al acțiunii educative 264 6. Atribuire și explicație în mediul școlar 269 7. Efectele expectanțelor profesorului 271 Capitolul XV Perspectiva umanistă asupra educației Ă Ovidiu Lungu, Luminița Iacob 277 1. Modele generale ale acțiunii pedagogice 277 2. Fondatorii psihologiei umaniste 280 3. Alte „voci” umaniste, noi cerințe pedagogice 283 4. Perspectiva umanistă. Principii fundamentale și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
grade diverse și că, doar în măsura în care plăcerea studiului, satisfacerea curiozității, sentimentul datoriei împlinite se vor transforma în autoîntăriri eficiente (recompense interne) ale comportamentului valorizat pedagogic și social, putem spune că educația a condus elevul pe drumul auto-împlinirii sale. 6. Rolul expectanțelor în dezvoltarea personalitățiitc "6. Rolul expectanțelor în dezvoltarea personalit\ții" Expectanța este probabilitatea subiectivă sau ipoteza implicită ori explicită privind apariția unui rezultat, voluntar sau nu, ca urmare a unui anume comportament; ea are o importanță deosebită în organizarea câmpului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
plăcerea studiului, satisfacerea curiozității, sentimentul datoriei împlinite se vor transforma în autoîntăriri eficiente (recompense interne) ale comportamentului valorizat pedagogic și social, putem spune că educația a condus elevul pe drumul auto-împlinirii sale. 6. Rolul expectanțelor în dezvoltarea personalitățiitc "6. Rolul expectanțelor în dezvoltarea personalit\ții" Expectanța este probabilitatea subiectivă sau ipoteza implicită ori explicită privind apariția unui rezultat, voluntar sau nu, ca urmare a unui anume comportament; ea are o importanță deosebită în organizarea câmpului cognitiv al persoanei, în procesul de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
datoriei împlinite se vor transforma în autoîntăriri eficiente (recompense interne) ale comportamentului valorizat pedagogic și social, putem spune că educația a condus elevul pe drumul auto-împlinirii sale. 6. Rolul expectanțelor în dezvoltarea personalitățiitc "6. Rolul expectanțelor în dezvoltarea personalit\ții" Expectanța este probabilitatea subiectivă sau ipoteza implicită ori explicită privind apariția unui rezultat, voluntar sau nu, ca urmare a unui anume comportament; ea are o importanță deosebită în organizarea câmpului cognitiv al persoanei, în procesul de structurare a situației în care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ca urmare a unui anume comportament; ea are o importanță deosebită în organizarea câmpului cognitiv al persoanei, în procesul de structurare a situației în care se găsește și în alegerea comportamentului ce va fi actualizat din repertoriul comportamentelor sale potențiale. Expectanțele sunt rezultatul unor procese de condiționare sau a unei învățări bazate pe observație. Astfel, expectanțele R-S sunt credințe privind relația dintre un comportament și consecințele sale (formate îndeosebi prin condiționare operantă), iar expectanțele S-S sunt credințe că un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
al persoanei, în procesul de structurare a situației în care se găsește și în alegerea comportamentului ce va fi actualizat din repertoriul comportamentelor sale potențiale. Expectanțele sunt rezultatul unor procese de condiționare sau a unei învățări bazate pe observație. Astfel, expectanțele R-S sunt credințe privind relația dintre un comportament și consecințele sale (formate îndeosebi prin condiționare operantă), iar expectanțele S-S sunt credințe că un anume eveniment-stimul anticipează apariția altui eveniment-stimul (pot fi formate printr-un proces clasic de condiționare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
actualizat din repertoriul comportamentelor sale potențiale. Expectanțele sunt rezultatul unor procese de condiționare sau a unei învățări bazate pe observație. Astfel, expectanțele R-S sunt credințe privind relația dintre un comportament și consecințele sale (formate îndeosebi prin condiționare operantă), iar expectanțele S-S sunt credințe că un anume eveniment-stimul anticipează apariția altui eveniment-stimul (pot fi formate printr-un proces clasic de condiționare). Vom aborda rolul expectanțelor în dezvoltarea personalității analizând câteva concepte relevante: auto-eficiența, expectanțele de rol și „predicția ce se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
credințe privind relația dintre un comportament și consecințele sale (formate îndeosebi prin condiționare operantă), iar expectanțele S-S sunt credințe că un anume eveniment-stimul anticipează apariția altui eveniment-stimul (pot fi formate printr-un proces clasic de condiționare). Vom aborda rolul expectanțelor în dezvoltarea personalității analizând câteva concepte relevante: auto-eficiența, expectanțele de rol și „predicția ce se autoîmplinește”. Termenul de auto-eficiență (self-efficacy) se referă la „credințele oamenilor despre capacitățile lor de a exercita un control asupra evenimentelor ce le afectează viața”, la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
formate îndeosebi prin condiționare operantă), iar expectanțele S-S sunt credințe că un anume eveniment-stimul anticipează apariția altui eveniment-stimul (pot fi formate printr-un proces clasic de condiționare). Vom aborda rolul expectanțelor în dezvoltarea personalității analizând câteva concepte relevante: auto-eficiența, expectanțele de rol și „predicția ce se autoîmplinește”. Termenul de auto-eficiență (self-efficacy) se referă la „credințele oamenilor despre capacitățile lor de a exercita un control asupra evenimentelor ce le afectează viața”, la „credința cuiva de a putea îndeplini o sarcină specifică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
succesului și va genera perseverență în fața obstacolelor și frustrărilor; perseverența poate conduce la succes, susținând astfel credințele auto-eficienței în situații asemănătoare. Credințele scăzute privind eficiența personală vor mobiliza puține resurse, mărind probabilitatea eșecului și fixând sentimentul ineficienței. De cele mai multe ori expectanțele au un caracter auto-confirmativ, fapt exprimat plastic de proverbul „de ce ți-e teamă nu scapi!”. Bandura a evidențiat rolul deosebit al expectanțelor în învățarea socială Ă factor deosebit de important în modelarea și dezvoltarea personalității. Dacă teoriile condiționării afirmau că învățarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
scăzute privind eficiența personală vor mobiliza puține resurse, mărind probabilitatea eșecului și fixând sentimentul ineficienței. De cele mai multe ori expectanțele au un caracter auto-confirmativ, fapt exprimat plastic de proverbul „de ce ți-e teamă nu scapi!”. Bandura a evidențiat rolul deosebit al expectanțelor în învățarea socială Ă factor deosebit de important în modelarea și dezvoltarea personalității. Dacă teoriile condiționării afirmau că învățarea unui comportament este efectul întăririi ce urmează efectuării acestuia, Bandura afirmă că individul uman poate învăța și în urma observării unui comportament; el
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Dacă teoriile condiționării afirmau că învățarea unui comportament este efectul întăririi ce urmează efectuării acestuia, Bandura afirmă că individul uman poate învăța și în urma observării unui comportament; el va reproduce un comportament observat într-o anumită situație doar dacă are expectanța succesului. Întărirea vine deci din viitor, este anticipată (feed-forward). În acest context conceptul auto-eficienței evidențiază rolul auto-reglator al expectanțelor. Predicția ce se autoîmplinește (self-fulfilling prophecy). Discutând în termenii relației procesului de atribuire (observator-actor), predicția care se autoîmplinește se referă la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
uman poate învăța și în urma observării unui comportament; el va reproduce un comportament observat într-o anumită situație doar dacă are expectanța succesului. Întărirea vine deci din viitor, este anticipată (feed-forward). În acest context conceptul auto-eficienței evidențiază rolul auto-reglator al expectanțelor. Predicția ce se autoîmplinește (self-fulfilling prophecy). Discutând în termenii relației procesului de atribuire (observator-actor), predicția care se autoîmplinește se referă la situația de interacțiune în care așteptările credibile ale observatorului vor suscita un anume comportament din partea actorului, acesta din urmă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]