551 matches
-
de modalități, cu condiția „numai dacă textul de bază este construit pe temelii foarte solide” - precizează același Nicolas Blithikiotis într -un interviu susținut despre „Pașaportul scriitorului spre uni versalitate”. De aici și o altă precizare a însuși autorului susținător și experimentator al construirii bijuteriilor care se cheamă cvadropoeme sau chiar pentapoeme, hexapoeme, decapoeme: permutată din textul de bază, poezia rămâne invariantivă în sensul că toate poemele-variantă create de cititor rămân subsumate temei matrice, care constituie esența invariantă a poemului de bază
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sociabil; pe versantul opus, rațiunii i se supune un control al inimii, încât polaritățile contrarii vorbesc de aventura cuvântului și autoexil, de revelații fulgurante și închidere în dezolare. Conștient că gravitatea gânditoare din Elegii frizează retorismul, ducând inevitabil la frigiditate, experimentatorul, truditul de căutări fără răspuns izbucnește în apostrofe, descărcându-se; câte un interludiu ironic sugerează alteori o fugitivă detașare. Câte o mostră de discurs frânt (brisé), ca acesta din A unsprezecea elegie, rupe brusc ritualul lamentatoriu: Totul e simplu, atât
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
1981; Reason, 1988, 2001; Reason și Heron, 1995; Heron, 1996, 2001; Heron și Reason, 1997; Reason și Bradbury, 2001a; pentru mai multe lucrări ale lui Reason vezi www.bath.ac.uk/carpp/papers.htmă, care implică participarea colaborativă atât a experimentatorului (clinicianulă cât și a subiectului (pacientulă. Cercetările cele mai tradiționale în psihoterapie implică prea puțină colaborare autentică și pacientul este pasiv și dependent, receptacul al programului terapeutic unilateral realizat și gestionat de terapeut. Metodologia cercetării cooperative trasează epistemologia extinsă în
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în cursul ultimelor șapte zile, timpul necesar pentru a se instala în proriul pat și frecvența coșmarurilor sau terorilor nocturne. A fost utilizată o nouă paradigmă de cercetare (Reason și Rowan, 1981; Reason, 1994; Heron, 1996Ă implicând participarea colaborativă a experimentatorului și a subiecților (copiiiă. În cursul primei părți a ședinței de terapie (aproximativ 15 minuteă copiii au jucat diverse jocuri sau au citit, această parte fiind urmată de un „joc” în care au făcut cu rândul în grup pentru a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
254. Analiza diagramelor de corelație nu a relevat existența vreunui alt tip de relație între variabile. Aceste rezultate, deși surprinzătoare la prima vedere, pot fi explicate prin medierea comportamentului studenților de către situația de lucru artificială: componența grupurilor decisă arbitrar de către experimentator, tematica de analiză la fel; prezența cadrului didactic în proximitatea spațială; conduita sa observativ-evaluativă (studentul vede că se notează ceva legat de ceea ce se întâmplă în câmpul acțiunii); cadrul de lucru situat în clădirea facultății, mai mult, în timpul orei de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
își exteriorizeze în special emoțiile negative (nemulțumire, indignare, frustrare, dispreț), în timp ce emoțiile pozitive sunt exprimate mai superficial și mai succint. Mărcile în limbă ale emoției sunt preponderent nonverbale și paraverbale. Există două structuri sintactice tipice pentru exprimarea emoției, în care experimentatorul nu apare ca subiect sintactic, ci în poziția de complement direct sau indirect: Mă înspăimântă, Mă enervează, Mă stresează, Mă plictisește, Mă bucură, Mă uimește și Mi-e dor, Mi-e urât, Mi-e frică, Mi-e teamă, Mi-e
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fapt, procesul căutării legitimității etice, republicane a literaturii. Trăind în tradiții literare în care sofisticarea modernistă și avangardistă reprezenta ea însăși un obstacol în calea articulării curajului civic, autori ca Havel și Goma, ar trebui studiați și apropiați ca veritabili experimentatori ...". Cu adevărat pasionantă, prin juvenila lipsă de prejudecți, devine cartea începând cu pagina 172, elocvente fiind pentru angajamentul polemic chiar titlurile capitolelor: "Literatură și vinovăție", "Nichita Stănescu între mit național și poet underground", "Soarta radicalismului în România", "Războiul intelectualilor cu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
bine determinate, cu scopul de a găsi sau verifica o ipoteză”. Valoarea experimentului derivă din aceea că modificăm una din condiții și urmărim ce transformări rezultă. În experiment găsim două categorii de variabile: o Independente - cele asupra cărora acționează numai experimentatorul o Dependente - cele ce depind tocmai de variabilele independente Numărul variabilelor este foarte mare: există diverși factori ai mediului natural, mediul social (diferite persoane), apoi variabile subiective, specifice celui asupra căruia se desfășoară experimentul. După scopul urmărit prin cercetare, experimentatorul
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
experimentatorul o Dependente - cele ce depind tocmai de variabilele independente Numărul variabilelor este foarte mare: există diverși factori ai mediului natural, mediul social (diferite persoane), apoi variabile subiective, specifice celui asupra căruia se desfășoară experimentul. După scopul urmărit prin cercetare, experimentatorul modifică unele dintre variabile, altele rămânând constante, ceea ce îi permite să inducă o serie de concluzii. În desfășurarea unui experiment se parcurg mai multe etape: a. observarea stării inițiale b. modificarea acestei stări c. observarea consecințelor modificării Pentru a fi
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
exemplu numărul de cuvinte reamintite după citirea unei liste de cuvinte, timpul în care se parcurge un test, numărul de erori într-o probă, reprezintă variabile dependente. Variabilele independente nu depind de nici o altă variabilă, ele fiind legate de decizia experimentatorului, care în mod deliberat le-a introdus în experiment. Cele mai răspândite tipuri de experimente sunt: a) Experimentul de laborator b) Experimentul natural c) Experimentul psiho-pedagogic Experimentul de laborator presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obișnuită de viață și activitate
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
exemplu numărul de cuvinte reamintite după citirea unei liste de cuvinte, timpul în care se parcurge un test, numărul de erori într-o probă, reprezintă variabile dependente. Variabilele independente nu depind de nici o altă variabilă, ele fiind legate de decizia experimentatorului, care în mod deliberat le-a introdus în experiment. Cele mai răspândite tipuri de experimente sunt: a) Experimentul de laborator b) Experimentul natural c) Experimentul psiho-pedagogic Experimentul de laborator presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obișnuită de viață și activitate
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
carieră acela de a nu-l concedia pe Bartleby. Datorită curiozității întrucîtva perverse, avocatul îi acordă o a doua șansă. Expectativa lui generoasă nu aduce însă revelații semnificative. Relația cu Bartleby ajunge, inevitabil, o încordare patetică, tensiunea dintre cobai și experimentator. Copistul repetă la infinit, asemenea unei mașinării stricate, propoziția "aș prefera să nu", exasperîndu-și colegii de birou, dar și incitîndu-l simultan pe sagacele analist care, obstinat, refuză cu masochism concedierea inadaptatului. Invitat să vorbească despre sine, despre problemele lui, să
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
calcule); posibilul reprezintă evoluția conservatoare a realului. "Omul posibilului" are un anume simț al realului: percepînd realul pe fond de posibil, realitatea este pentru el "posibilizare", iar posibilul este tot timpul invenție. În viziunea sa, posibilul primează asupra realității. Dumnezeul experimentator al lui Musil se opune atît celui imaginat de Spinoza cît și celui imaginat de Leibniz: lumea care există nu este decît una din nenumăratele încercări posibile. Teoria posibilelor-imposibilelor se întîlnește cu nucleul gîndirii lui Musil asupra posibilului. Ca să vorbim
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
toate drumurile pe care le putem face între A și B": copilul trebuie să-și imagineze cum se deplasează o mașină între două puncte, A și B, reprezentate de două obiecte oarecare din sala de clasă. "Drept înainte", răspunde acesta. Experimentatorul îl întreabă dacă mai este posibil și un alt drum. "Nu". "Încearcă să găsești", insistă adultul. Băiatul reia drumul, drept. "Găsește alt drum." Copilul propune un drum cu o mică abatere. "Și un altul?" Răspunsul e negativ. Nu sunt decît
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
B se așează un stîlp. "Fă iarăși drumul". Nu se poate, e un stîlp. S-ar întîmpla un accident." "Încearcă". Drumul ales de băiețel descrie o ușoară curbă în stînga stîlpului. "Am trecut pe lîngă stîlp." "Încă un drum", insistă experimentatorul. Băiatul o ia prin dreapta stîlpului. "Mai sunt și alte drumuri?" Băiatul răspunde în mod categoric: "Nu." La sfîrșit, experimentatorul îl întreabă: Cînd vii la școală mergi tot timpul pe același drum?" "Nu." "Și de la A la B, nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Drumul ales de băiețel descrie o ușoară curbă în stînga stîlpului. "Am trecut pe lîngă stîlp." "Încă un drum", insistă experimentatorul. Băiatul o ia prin dreapta stîlpului. "Mai sunt și alte drumuri?" Băiatul răspunde în mod categoric: "Nu." La sfîrșit, experimentatorul îl întreabă: Cînd vii la școală mergi tot timpul pe același drum?" "Nu." "Și de la A la B, nu e decît un drum posibil?" Răspunsul copilului: " Da." Are patru ani. "Arată-mi toate drumurile care sunt posibile între A și
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
apoi, generozitatea telespectatorilor, stimulând astfel donațiile în favoarea teledonului. Sentimentul de culpabilitate generează un comportament altruist la o distanță de câteva secunde, până la câteva minute, după cum a arătat acest experiment: Psihologul Richard Katzev a realizat câteva experimente într-un muzeu. Un experimentator deghizat în gardian se apropia de unii vizitatori care aveau imprudența să atingă exponatele. El le determina un sentiment de culpabilitate, apostrofându-i fățiș, spunându-le că deteriorau opere de artă prețioase, că asta era interzis și că făceau ceva
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un studiu realizat în 2004, neurologul Angela Sirigu le-a propus voluntarilor un joc ciudat: jucătorii trebuiau să aleagă între două rulete de cazinou. O învârteau pe prima și o cortină ascundea rezultatul celei de-a doua, acționată de un experimentator. În anumite cazuri, jucătorul vedea rezultatul ruletei sale, dar nu și pe cel al ruletei vecine. Jucătorul lua suma de banii câștigată la ruleta lui. În alte situații, cortina se ridica, iar jucătorul descoperea rezultatul celeilalte rulete acționată de experimentator
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
experimentator. În anumite cazuri, jucătorul vedea rezultatul ruletei sale, dar nu și pe cel al ruletei vecine. Jucătorul lua suma de banii câștigată la ruleta lui. În alte situații, cortina se ridica, iar jucătorul descoperea rezultatul celeilalte rulete acționată de experimentator. A. Sirigu a constatat că pentru același câștig, jucătorii erau bucuroși, dacă nu știau rezultatul celeilalte rulete, și nefericiți, când cealaltă ruletă își arăta rezultatul mai bun. Atunci regretau că nu au ales-o. A. Sirigu a arătat că această
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
uite pe o masă din fața lor la fotografiile a două tinere femei și să aleagă din cele două pe cea pe care o plăcea mai mult. Participanții aveau la dispoziție tot timpul pe care îl doreau. După ce își exprimau preferința, experimentatorul le dădea fotografia pe care au ales-o și le cerea să își explice alegerea făcută. Experimentul avea o capcană: în anumite cazuri, trecându-se fotografia din mână în mână, experimentatorul schimba fotografia și le-o dădea pe cea pe
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
timpul pe care îl doreau. După ce își exprimau preferința, experimentatorul le dădea fotografia pe care au ales-o și le cerea să își explice alegerea făcută. Experimentul avea o capcană: în anumite cazuri, trecându-se fotografia din mână în mână, experimentatorul schimba fotografia și le-o dădea pe cea pe care nu au ales-o de fapt. Chiar și în acest caz, nouă din zece voluntari își confirmau alegerea, spunând că tânăra femeie li se pare drăguță. Când li se cerea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
incorporează o bogată rețea de prezențe invizibile, care întind țesutul relațional la maximum, spărgînd relațiile de simetrie și de ipseitate, permițînd o trăire de o intensitate inegalabilă. În ceea ce-l privește, Maxime Roussy are geniul finalurilor neașteptate, năucitoare, fiind un experimentator ieșit din comun al formulelor narative inovante, ceea ce face din el, după părerea noastră, mult mai mult decît un prozator juvenil. De pildă, personajul principal al romanul său Mon père est un fantôme, Mina Kemper, o tînără ce traversează o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
duce la bun sfârșit o misiune ce-și conține propria fericire. Scriitura are un fel de vocație a lichidării; [...] scriitorul însuși nu o poate percepe ca temelie, ci mai degrabă ca abandon necesar"284. În această situație, scriitorul este un "experimentator public", condus nu de dezideratul conținuturilor, ci de cel al formelor. Scriitura devine propriul său proiect de a se scrie, astfel încât sensul se constituie doar în urma unui "joc secund". În tradiția nuanțărilor semiologice, Barthes distinge între écrivain și écrivant. Scriitorul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unora dintre sistemele ideologico-politice nu a dus la curmarea gândurilor și faptelor care sfidează valorile sacre apărate de cele mai multe dintre civilizațiile lumii, succedate în cei o sută de mii de ani ai omului de două ori sapiens. Căci ipoteza extratereștrilor experimentatori ai vieții pe Pământ nu are dovezi suficiente. Pe lângă Războiul Rece (Cold War) a existat însă și crearea "complexului militar industrial", anunțat de Eisenhower în 1961; acesta a constat în capacitatea de a produce echipamente capabile de a face față
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nu a putut germina decît în devenirea istorică accelerată a Europei). Însă știința este de asemenea universală în virtutea principiului său fundamental de verificare, care nu ține seama nici de originea, nici de rasa, nici de cultura, nici de sexul observatorilor/experimentatorilor, ci doar de respectarea regulilor de către fiecare și de concordanța verdictului lor. În sfîrșit, știința este universală deoarece ea reprezintă dezvoltarea metodică și sistematică a gîndirii empirice/raționale, care, în mai mare măsură chiar decît bunul-simț care este unul dintre
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]