31,562 matches
-
în depozite). Oricum, e posibil ca încheierea dicționarului să se realizeze în anii următori, în intervalul unui secol de la apariția primei fascicule; urgentă va deveni apoi reluarea și republicarea sa integrală, cu unificări și actualizări (merită să fie generalizate tiparele explicațiilor etimologice din volumele seriei Pușcariu, dar și principiile de acceptare a neologismelor din seria nouă). Micul dicționar academic (MDA), proiectat să apară în patru volume, dintre care primul (A-C) a fost tipărit în 2001, încearcă să condenseze o parte
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
a neologismelor din seria nouă). Micul dicționar academic (MDA), proiectat să apară în patru volume, dintre care primul (A-C) a fost tipărit în 2001, încearcă să condenseze o parte din informația marelui dicționar, dar - renunțînd la citate și la explicațiile detaliate - rămîne doar un fel de bază de date generale, decontextualizate. Nu substituie deci în nici un fel "ediția mare": îi poate servi, cel mult, drept indice. Apariția unui nou volum nu e doar un fapt de rutină culturală: dicționarul pune
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
în România. Printre cei cu care maiorul olandez avea relații se numără și miliardarul român Ovidiu Tender. Prezentînd relațiile dintre cei doi România liberă lansează o bombă. O cităm fără să ne-o asumăm "Tender l-a recrutat pe Matser", explicația celor de la România liberă fiind că "miliardarul român a fost ofițer acoperit". Oricum, la întîlnirea de la Snagov a șefilor serviciilor europene de spionaj, Willem Matser a declarat: "Nu mă deranjează prezența foștilor ofițeri de Securitate în structurile actuale... De ce să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
bază de origine slavă (verbul a opri), dar cu valoarea onomastică dezvoltată pe teren autohton (fapt dovedit de absența sa în limbile slave din jur). Numele - care azi funcționează mai ales ca patronimic - e într-adevăr atestat de documentele vechi. Explicația preferată de autorul dicționarului citat (nu știu dacă între timp a fost repusă în discuție de specialiștii în onomastică) e dintre cele mai interesante; ar fi vorba, într-o exprimare destul de eufemistică, de un nume "cu sens de invocare, privind
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
ei, fără să se prea știe de ce - și încă mai puțin când. Ei mutau munții din loc, se scărpinau pe spinare cu falnici stejari smulși din rădăcini, puneau stânci în prăștii, se înfruntau în trânte năpraznice - aceasta ar putea fi explicația, dacă n-aveau cine știe ce minte. Sau, poate, o dată cu dinozaurii, ciocnirea unui meteorit de ghiață cu pământul pe atunci fierbinte fără nici un spor de încălzire adus de oameni, le-a fost fatală și urieșilor. (Oare virusul guturaiului?) Iar dacă robustul Yeti
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
ascultării de azi, față de cea de pe vremea lui Ceaușescu. Atunci te puteau ridica de acasă pentru ceea ce spuneai, acum ți se arhivează opiniile, ceea ce e un pas înainte. "Trăim într-o democrație suspicioasă!" a încheiat domnul cu pricina mica sa explicație, cam penibilă, de ce nu vrea să-l citez. E adevărat că domnul la care mă refer n-a fost un disident, dar una era să spui ce crezi sub ceaușism și cu totul alta e acum. Am încercat să-i
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
n-are corupți în rîndurile sale, unul dintre baronii locali ai partidului, Gheorghe Medințu, era arestat de Parchetul Național Anticorupție, pentru dare de mită și înșelăciune bancară. JURNALUL NAȚIONAL a titrat dramatic, alb pe negru: "Primul baron PSD arestat" cu explicația: "Vicele PSD Arad, reținut cînd șeful său lăuda curățenia din filială". ADEVĂRUL, EVENIMENTUL ZILEI și ZIUA au ținut și ele ediția deschisă pînă tîrziu pentru a relata cum și de ce a avut loca prima arestare în rîndurile baronilor locali ai
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
Tot convențional (ori în baza criteriilor etimologice sau morfologice), grupurile chi sau che, ghi sau ghe notează, în poziție pre-vocalică, aceeași consoană (ceea ce poate produce în scris oscilații și incertitudini: gheață și ghiață, gheară și ghiară; cheamă și chiamă). Desigur, explicațiile confuziei nu scuză eroarea, cu atît mai supărătoare cu cît maschează o legătură etimologică; o grafie ca a trunchea atrage probabil atenția mai ales din cauza legăturii cu trunchi, sau/și pentru că încalcă o normă (poate utopică) de pronunțare cultă. În
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
500 exemplare. Iar al treilea a fost tipărit în 350 exemplare. Începând din l978 nu am mai putut publica nici o carte; la mine au funcționat "Tezele din iulie". A căzut ghilotina. Gestul făcut în 1965 nu are o justificare sau explicație; nici nu mă acuz, nici nu mă scuz. Cel puțin în 1968 a fost o asemenea mișcare de adeziune față de Ceaușescu cum nici n-ar fi visat el și pe care ar fi trebuit să știe s-o exploateze mai
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
azi șeful comisiei de cultură a Senatului este Adrian Păunescu mă deranjează. Când deschid televizorul dau de fostele stele ale regimului trecut care se simt acum foarte bine. Învățământul particular universitar este, în mare parte, deținut de asemenea dinozauri. O explicație a acestui fenomen există: noi, opoziția nu aveam oameni. Cei care, în ’89 se puteau implica fuseseră formați în regimul comunist. N-a existat nimeni care să nu fi fost intoxicat într-un fel sau altul. Când am văzut mânia
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
cu frenezie puterea comunistă sînt astăzi prosperi oameni de afaceri, parlamentari, dețin funcții de conducere în Uniunea Scriitorilor sau conduc ziare și reviste de cultură, în vreme ce foștii dizidenți au rămas tot la periferia societății. Cum s-a ajuns aici? O explicație dă chiar Liviu Ioan Stoiciu. În cele cîteva luni în care s-a aflat la conducerea județului Vrancea a avut posibilitatea să-și vadă dosarul de la securitate (inclusiv să afle numele celor care l-au turnat), dar scîrbit, a refuzat
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
și nu-i compusă din cuplete și refrene? Câți mai pot asculta o muzică cu ochii închiși, fără nevoia de suport imagistic? Adorno notează în Ästhetische Theorie că fragmentul e intruzia morții în realitate. Dacă e adevărat, atunci poate că explicația preferințelor tinerilor pentru o muzică consolativă ar putea fi aceasta: sensibilitatea contemporană, tocită și fragmentată visează la o coerență expresivă pe care n-o găsește decât în anumite muzici, pline de afectivitate, cum e muzica romantică sau surogate contemporane ale
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
putea fi aceasta: sensibilitatea contemporană, tocită și fragmentată visează la o coerență expresivă pe care n-o găsește decât în anumite muzici, pline de afectivitate, cum e muzica romantică sau surogate contemporane ale acesteia. Nu sunt convins ca e o explicație justă. Însă e un punct de plecare.
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
sau altul. Dorin Tudoran bănuia că și împotriva lui s-a încercat metoda, dar, norocul lui, fără efecte fatale. Cancerele subite de care au murit cei trei directori ai postului ori redactorul Actualității românești, Emil Georgescu, încep să aibă o explicație. Știm astăzi și numele (Tiseanu, Bogdan, Pleșiță) care hotărau notele, adică măsurile, de lichidare. Pe ei, de ce nu i-a identificat nimeni după 1989? Chiar dacă ordinul venea de la Arhitectul Șef și ei nu erau decît simpli executanți, tot crimă se
Crimele Arhitectului Șef by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14298_a_15623]
-
și denunțat de specialiști și de nespecialiști, cu diverse ocazii. Relevarea greșelilor de limbă și aprecierile severe ale prestației lingvistice a mass-media, ca și eforturile de a atrage atenția asupra formelor greșite de exprimare și de a le preveni prin explicații, și-au găsit expresia în articole apărute în diverse publicații și au făcut chiar și obiectul unor emisiuni inițiate de radio și de unele posturi de televiziune (destinate - e drept - publicului auditor), dar au rămas fără ecou în rîndul slujitorilor
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
avem în vedere abundența greșelilor de limbă care persistă în textele oferite de mass-media �publicului", ascultătorului sau cititorului. Ceea ce dovedește că �profesioniștii media" se exclud - din principiu și în masă - din categoria celor care ar putea fi interesați de observațiile, explicațiile, recomandările emisiunilor cu acest profil. Caracterul contraproductiv al acestei atitudini a fost cu claritate pus în lumină de rezultatele recentei monitorizări. Dezbaterea din 20 iunie ar putea avea o semnificație majoră din perspectiva preocupărilor de �protejare a limbii române" dacă
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
altor vremuri. Că voia în primul rând să fotografieze picturile din peșteră. A mai băut o bere, de data asta fără grabă, apoi a adăugat că îl interesau mai ales lucrurile inexplicabile, fenomenele care la prima vedere nu au o explicație naturală. Că, după știința lui, existau aici asemenea lucruri. - Da' de unde! a răspuns bunicul. Poate altădată, nu zic nu, dar acuma nu mai sunt. - Altădată? s-a interesat străinul. - Da, a răspuns bunicul. Înainte, când nu exista lumină electrică și
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
să pun pahare pe mese. Căutătorul de minuni a așezat magnetofonul pe masa din mijloc. - Mi-ar face plăcere să-mi vorbiți despre lucrurile ciudate care s-au petrecut în satul ăsta. Despre lucrurile ce par să nu aibă nici o explicație. Despre întâmplări, cu stafii, orice vă aduceți aminte în genul ăsta. Oamenii erau cam stânjeniți, dar aveau chef de vorbă. A început Vicenta, care stă în capul satului. Sfiala i se citea în gesturile ușor crispate și în felul de
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
Noi ne-am gândit că ar putea să fie una din farfuriile alea despre care se vorbește la televizor, a adăugat femeia. Dar niciodată n-am văzut nimic. Apare de la o zi la alta. - O să vedem îndată, a spus străinul. Explicația poate fi mai simplă. S-ar putea să fie miceliul unei ciuperci. Clasicul cerc de ciuperci. - Păi acolo nu s-a pomenit niciodată să crească ciuperci, a răspuns femeia. Căutătorul de minuni vorbea pe un ton autoritar. A făcut-o
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
cufundat din nou în tăcere. Lunga lui tiradă îl făcuse să gâfâie și acum își trăgea sufletul. A răsuflat din greu de câteva ori. Pe urmă s-a adresat străinului cu un aer provocator: - Ei, acum vreau să aud ce explicație îmi dați. Soția căutătorului de minuni, care urmărise cu vădit interes vorbele sătenilor, s-a uitat la el cu o privire care mie, cum stăteam lângă ea, mi s-a părut foarte pătrunzătoare, de parcă i-ar fi cerut ceva. Străinul
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
surprins-o limpede și vă asigur că nu mă înșel. Nu știu dacă ce-a făcut pe urmă răspundea sau nu cererii ei mute, fapt e că a vorbit cu și mai multă siguranță. - Sigur că-ți pot da o explicație. Era o noapte călduroasă, dar pe verandă se făcuse răcoare. Se auzea susurul râului pe prund. Pe masă cădea din când în când câte un fluture care se izbea de lampă și rămânea câtva timp zăpăcit, dând disperat din aripi
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
în când câte un fluture care se izbea de lampă și rămânea câtva timp zăpăcit, dând disperat din aripi. Căutătorul de minuni a scos caseta din aparat, a întors-o și a apăsat din nou pe clape. - Nu spun că explicația mea este cea corectă, dar vă asigur că e plauzibilă. Nici o pasăre uriașă n-a lăsat oul acolo. Nici o reptilă nemaivăzută. Nu era un ou. Nimeni n-a spus nimic. Căutătorul de minuni și-a mai turnat un pahar de
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
orgolioasă a filosofului față de critica literară, încăpățînarea sa de a considera critica o palidă manifestare culturală, o soră săracă a filosofiei. Funcția terapeutică a poziei este analizată în cel mai consistent eseu al cărții �Incursiuni în �literatura carcerală". Apar aici explicații oarecum surprinzătoare prin lejeritatea lor în legătură cu un fenomen aparte din închisorile politice din anii '50: faptul că poezia legionară avea o deosebită circulație în mediul carceral. Ion Pop explică: �Numele cele mai notorii, mereu citate, sînt cele ale poeților Nichifor
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
prin: discurs articulat, sens, raționament, esență, structură, argument etc. Mai puțin prin "cuvînt". Mai degrabă prin "rațiune". Pentru că: "exact în sens propriu - adică o parte separată de vorbire, precum numele sau verbul - logos nu vrea să însemne niciodată!" Există și explicația pentru greșeală, de cele mai multe ori o explicație cu totul plauzibilă: "pentru creștinii primelor veacuri, traducerea din greacă sau ebraică a Scripturilor era dominată de premise teologice rigide - azi am zice ideologice. Trebuia demonstrat cu orice preț că Mesia-Cristos fusese anunțat
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
argument etc. Mai puțin prin "cuvînt". Mai degrabă prin "rațiune". Pentru că: "exact în sens propriu - adică o parte separată de vorbire, precum numele sau verbul - logos nu vrea să însemne niciodată!" Există și explicația pentru greșeală, de cele mai multe ori o explicație cu totul plauzibilă: "pentru creștinii primelor veacuri, traducerea din greacă sau ebraică a Scripturilor era dominată de premise teologice rigide - azi am zice ideologice. Trebuia demonstrat cu orice preț că Mesia-Cristos fusese anunțat în scrierile sfinte ale evreilor, iar pentru
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]