9,869 matches
-
ale deschiderii, limbaje fără coloratură etnică și dovezi certe ale implicării artistului în cotidian, aceste expresii complementare solicită nu numai un anumit tip de înțelegere și de sensibilitate, ci și un grad mai înalt de responsabilitate civică și o voință explicită de solidarizare cu valorile morale amenințate. Interesul pentru acest complex de manifestări - de la instalația clasică pînă la performance și la videoinstalație - dezvăluie, prin însăși distribuția sa geografică, o sumă de caracteristici care ar trebui să stîrnească nu numai interesul istoricului
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
o componentă a viziunii sale de ansamblu, a filosofiei sale implicite, ci și una a construcției propriu-zise și chiar a abordării tehnice. Așadar, dincolo de binomul fundamental agravitație/ascensiune, acela care ține de un anumit principiu mental, sculptorul supune unui partaj explicit fiecare obiect în parte, așezîndu-l fie în plină tensiune opacitate/transparență - cazul lucrărilor din ciclul Radar, Poartă, Turn etc. -, fie în aceea, la fel de puternică, născută la intersecția exteriorului cu interiorul - cazul Containerelor, al Sarcofagelor, al Arcului de triumf etc. Iar
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
a unei anumite frigidități pe care o generează o anumită distanță impusă privirii, obiectele lui Maitec sunt extrem de calde și de senzuale dacă relația devine una apropiată sau chiar tactilă. Fie prin actul implicit al cioplirii, fie printr-o intervenție explicită, suprafața iese permanent din capcana monotoniei, devenind funcție a interiorității volumului și nicidecum periferie și contur. Sultana Maitec se înscrie într-o evidentă opoziție față de imaginarul lui Ovidiu Maitec. Și o asemenea situație nu derivă din specificul limbajului, din partcularitățile
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
dintr-o civilizație frustă, din realitatea imanentă a substanței pe care și-o asumă și, mai apoi, o transferă în coduri culturale și în secvențe etico-artistice, sublimînd materia în adevărate axiome plastice și într-un hieratism suficient sieși, fără trimiteri explicite către un spațiu sacru instituit. Sultana Maitec coboară din lumea celestă, din spații imponderabile și dintr-o îndelungă tradiție a semnului de factură orientală. Ea pare un simplu accident al luminii, o întrupare provizorie a unor pîlpîiri a căror sursă
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
strategiilor conversaționale. Se pornește de la ideea că în fiecare limbă și varietate a limbii se pot observa diferențe în modul de construire a unui dialog, în sistemul formelor de politețe, în "stilurile comunicative": cu preferințe pentru strategiile directe sau indirecte, explicite sau implicite, pentru anumite expresii concrete ale actelor lingvistice fundamentale; iar aceste diferențe depind de articularea diferită a unor sisteme de valori (solidaritate sau distanță, spontaneitate sau prudență etc.). Chiar metodologia anchetei dialectale este analizată în termeni pragmatici, ca un
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
care exprimă o provocare adresată de către locutor partenerului de dialog", 114) este vorba de vocative, interjecții, mai ales de particulele măi, bă, bre etc.; la germani, în inițierea dialogului se folosește verbul mai mult decît interjecția, e mai puternică performativitatea explicită, se manifestă "distanța și reținerea față de interlocutor" (p. 103). Diferențele regionale sînt urmărite în tipurile de acte de limbaj, în folosirea interjecțiilor, a apelativelor, a diminutivelor. Se confirmă astfel imaginea mai veche, dar niciodată demonstrată lingvistic, a unei Muntenii caracterizate
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
atins cota de popularitate a celui ce fusese numit de Romain Roland, care-l și lansase, "un Gorki al Balcanilor". Diferențele erau importante și în ce privește marca ideologică a gândirii celor doi. Căci Fundoianu nu avusese la activ nici un angajament politic explicit, scrisul său limitându-se la poezie și eseistica literară și filosofică (versurile scrise în românește în perioada 1917-1923, care urmau să alcătuiască volumul Priveliști tipărit abia în 1930, eseurile dedicate majoritar literaturii franceze moderne din Imagini și cărți din Franța
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
factorului economic, și "înțelege să-și rezerve totul, inclusiv spiritul." Și adaugă imediat, ironic: "Copyright by ziarul l'Humanité" - cunoscutul cotidian comunist. În context, autorul articolului se îndoiește serios de noutatea valorilor propuse de zisa revoluție proletară, făcând o trimitere explicită la ceea ce se petrecea în URSS: "Scontează oare Breton pe valorile cu adevărat noi care nu s-au lăsat văzute nici prevăzute până în prezent - ideile URSS-ului fiind tot atât de vechi și de burgheze pe cât e lumea"... De aici, și concluzia
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
dl Șiulea, care îi plângea pe scriitori pentru insuficienta protecție etc. scrie ceva mai încolo: Această funcție a protecției sociale nu are ce căuta, din principiu, în curtea USR". Și încă: "orice funcție de protecție socială, mai mult sau mai puțin explicită, trebuie să fie retrasă". Cu alte cuvinte, dacă tot e rău când e prea puțină protecție, poate va fi mai bine când nu va fi deloc. O propunere a d-lui Șiulea. Dar ce mai propune d-sa? Iată ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
pp. 166-167). Ce ne facem însă cu acele opere literare în care accentul cade în mod evident pe "cum" se scrie, nu pe (despre) "ce" se scrie? Cum ar arăta o discuție despre "noul roman francez" în absența unor referiri explicite la miza formală cu totul specială a acestora. Ar înțelege cineva ceva din relatarea romanelor lui Alain Robbe-Grillet, Dans le labyrinthe sau Les Gommes făcută de cineva fără cîteva explicații minimale, dar obligatorii, privind inovațiile aduse de acestea romanului tradițional
Întîlniri la Bibliotecă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12323_a_13648]
-
al spiritului grec, ideea creștină a asumării suferinței ca treaptă spre desăvîrșirea spirituală și opoziția tacită, împinsă pînă la nesupunere, în fața unei istorii agresive și redundante. Acest tip de angajare determină și o anumită stilistică lăuntrică, dar și un mod explicit de abordare formală, iar viziunea bizantină pare a fi sursa cea mai apropiată și modelul care se impune aproape de la sine. Pictura lui Murnu este purificată de orice exterioritate, fiind înțeleasă nu ca o demonstrație, ci ca un enunț eliptic
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
cineva, îmi cer scuze...) - se numesc în limbaj curent populăcioși. Respirăm fericiți: fătuca are dreptate: interpreți de muzică populară ni s-a părut dintr-odată o sintagmă greoaie, lungă, vetustă și chiar ridicolă. Pe când populăcioși este o definiție incomparabil mai explicită, mai concretă și, în orice caz, cu mult mai intimă. Este încă o dovadă că imaginația în democrație n-are opreliști însemnând, în același timp, că tinereții i se rupe (scuzați) de toate prejudecățile! Haralampy însuși pare să fi uitat
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]
-
nu au fost puține în anii din urmă, chiar și poeții de curte ai dictatorului revendicîndu-și partea lor de disidență. Surpriza dialogului dintre Augustin Buzura și Crisula Ștefănescu o constituie însă tocmai faptul că el nu este axat în mod explicit pe problematica politică a zilei. Întrebările jurnalistei de la "Europa liberă" vizează în primul rînd cariera scriitoricească a autorului Refugii-lor. Augustin Buzura vorbește despre anii săi de formare, despre existența sa aventuroasă din anii de școală (de-a dreptul șocantă este
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
Marius Chivu Iată că după câteva tentative și o cvasi-reușită (Pizdeț de Alexandru Vakulovski) avem, în sfârșit, o carte care abordează explicit și amănunțit "fenomenul" drogurilor (folosesc un cuvânt enervant pentru naratorul din RealK), dar o face cu un oarecare stil și fără prea multe fițe. Spun "în sfârșit" pentru că în romanele tinerilor drogurile devin tot mai mult o stare de fapt
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
sau poliseasă, brâncușian, esențe pure pînă cînd lumina se încorporează materiei pentru a afirma pricipiul și a nega substanța, fie că bricolează mici obiecte utilitare, de la cutiuțe pentru tutun, la suporturi pentru pipe și lămpi vag antropomorfe după cele mai explicite ritmuri ale sensibilității art nouveau, Mattis Teutsch se implică la fel de profund în realitatea lumii pe care o creează ca și cînd fiecare gest ar fi unic și definitiv. Nimic din ceea ce face el nu este consecință sau comentariu în raport cu o
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
Clavdia, (aluzie evidentă la doamna Chauchat din romanul scriitorului german) demonstrează influența de netăgăduit pe care Muntele vrăjit a exercitat-o asupra scriitorului la redactarea acestui roman. De altfel, prozatorul român face în cîteva rînduri, chiar în corpul romanului, trimiteri explicite la cartea lui Thomas Mann: "Mă cheamă Clavdia, ca pe doamna Chauchat a lui Mann, Thomas Mann, și sper să nu fii un Hans, vrăjit, nu știu, nu înțeleg, Damian, Muntele vrăjit, amabilă Clavdia, da, da, parcă mi-aduc aminte
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
al acestui cuvânt, altfel spus, Hristos este Arhiereul Care compătimește, suferă împreună cu creștinul suferind. 4 Alister McGrath, Suffering, Hodder & Stoughton, London-Sydney-Auckland, 1992, p. 68 sq. În alcătuirea acestui capitol, de un real folos mi-a fost acest material. 3 mod explicit: „Că nu avem Arhiereu care să nu poată suferi cu noi în slăbiciunile noastre, ci ispitit întru toate după asemănarea noastră, afară de păcat” (Evr. 4, 15). Hristos Cel Răstignit, Înviat și Înălțat la ceruri, fiind Arhiereu veșnic, continuă, plin de
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
fapt, imediat după 1990, dar nu înaintea instalării, pentru un timp, a acelei inerții agonizante pe care am descris-o deja. Vechea formulă de organizare s-a stins, așadar, atît din cauze interne, în rîndul cărora trebuie trecută și revolta explicită a opiniei artistice față de schemele încremenite, cît și din pricina presiunii tot mai puternice pe care creația însăși a făcut-o asupra acestui mecanism perimat, cît și din cauze externe, cum ar fi dezagregarea structurilor administrative și deplasarea interesului de pe formele
Renașterea Salonului de Artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11485_a_12810]
-
Marius Chivu Atenție! Cronică explicită, conține cuvinte și versuri licențioase Nu știu cîte cărți de poezie românească au fost atît de așteptate precum această Infernală comedie a lui Emil Brumaru, ale cărei sonete, o parte scrise încă din 1978, au fost publicate parțial abia după
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
o oarecare măsură explicabile dacă ne gîndim că tradiția acestei literaturi la noi este firavă. Creangă, Bogza, Nedelciu, Lăcustă și Șușară ar fi singurii care au făcut literatură cu adevărat, deși ocazional, și nu doar paradă genitală din subiectul erotic explicit. În general, problema nu este subiectul, necesar ,maturizării" cititorilor altfel educați, ci calitatea în sine a acestei literaturi așa-zis licențioase, care poate da adevărate capodopere. Din păcate, la noi nu avea cum să se formeze un public rafinat și
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
și formulată apoi de Nietzsche, ,moartea lui Dumnezeu" schimbă raportul ontologic: ,Transcendența negativă, goală înlocuiește mai mult sau mai puțin, niciodată însă complet, transcendența plină, pozitivă a creștinismului. În consecință, anumite aspecte ale substituirii transcendenței cu imanența devin, din implicite, explicite: nihilismul, divinizarea Celuilalt, sacralizarea imanenței vieții, sacralizarea sexualității." Iubirea romantică apare ca o ,identificare proiectivă cu celălalt", unde nu o calitate anume seduce subiectul, ci ,calitatea însăși a diferenței", cum spune Lévinas. Iubirea romantică își datorează seducția alterității. Dacă ontologia
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
rumeni, ca un măr. Ne vom încrusta numele / în pădurile de mesteceni / și nimeni nu va șterge Rezistența noastră, / lumină pură în noua nebunie criminală. Dar dacă cei familiarizați cu opera lui Pavese reconstituie spontan situațiile, găsind versurile lui Catalfamo explicite, cum le decodifică oare necunoscătorii? Pornim de la prima poezie, Santo Stefano Belbo: Pur și simplu arat, urlă Pavese / și galbenele coline / se umplu de morți,/ obsedanți, pretutindeni. Cadavre de fasciști trădători/ ieșite din gropi/ și Nuto reia mereu / firul roșu
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
aspirații. Lumea străzii, a cafenelei și a terasei, într-un cuvînt a exteriorului și a interiorului, devine sursa unei întregi mitologii, cu echilibrele, năzuințele și dramele ei. Dacă Jiquidi nu este niciodată patetic și nu își edulcorează observațiile în sentimentalisme explicite, nu înseamnă că el nici nu participă la destinul și la viața nemijlocită a eroilor săi. Sub aparența umorului și a privirii zglobii, de multe ori ușor de asociat unei anumite superficialități, se ascund în egală măsură o adîncă solidaritate
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
travaliu infinit, de laborator spiritual. Albumul acesta are un vibratto special, teatral, un soi de opulență și de consistență cromatică, de greutate a ideii, dar și de imponderabilitate a ei, are un dramatism acut. Este dens și rarefiat, ambiguu și explicit, un joc prelucrat cu oglinzile, cu transparențele și opacitățile. Este o perspectivă subiectivă și emoționantă asupra spectacolului de la Odeon, asupra gîndului filosofic al lui Galgoțiu, asupra protagonoștilor. Este, în același timp, o dezvăluire a unui artist: Mihaela Marin.
Povestea fotografului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11590_a_12915]
-
și îl amenință public: "Acest domn va avea să răspundă neapărat, pe altă cale, de insultele pe cari le-a rostit". Se subînțelege că această "altă cale" ar putea fi o provocare la duel, dar - fiind ilegal - amenințarea nu este explicită. Într-adevăr, la 18 mai 1941, invocînd "simțul onoarei", Dan Botta îi roagă pe prietenii săi N.I. Herescu și dr. Ion Cantacuzino să-i fie martori la un duel cu Lucian Blaga. "}in la o reparație integrală a tuturor acestor
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]