1,782 matches
-
ei; ... j) termenul de contestare; ... k) semnătura președintelui completului de judecată. ... (2) Decizia va fi înregistrată într-un registru, denumit Registrul de decizii, va fi redactată într-un limbaj accesibil petenților și nu va conține prescurtări tehnice care nu sunt explicitate. (3) Termenul de redactare și comunicare a deciziei este de maximum 30 de zile calendaristice de la data adoptării deciziei. Capitolul IV Incidente procedurale Secţiunea 1 Rejudecarea cauzelor Articolul 53 (1) În situația în care prin decizia Comisiei superioare de
REGULAMENT din 17 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251451]
-
15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanță cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziția din lege“. ... 37. În fine, cât privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 129 și art. 148 alin. (2) din Constituție, precum și la art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocată din perspectiva
DECIZIA nr. 785 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251626]
-
în cuantumul brut al salariului de bază. ... 90. Or, tot din utilizarea metodei gramaticale de interpretare a textului mai sus menționat rezultă că acordarea sporului întrun anumit cuantum se realizează în condițiile stabilite prin ordinul președintelui A.N.A.F., condiții care sunt explicitate prin dispozițiile art. 7 alin. (5) din O.U.G. nr. 99/2016, în sensul că acestea constau în încadrarea în cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul A.N.A.F. ... 91. Ca urmare, dispozițiile art. 7 alin. (4) și (5) din O.U.G. nr. 99/2016 și
DECIZIA nr. 11 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253921]
-
Ecaterina Nicoleta, având cuvântul referitor la chestiunea de drept supusă dezlegării, a susținut că în speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute cumulativ de legiuitor pentru admiterea sesizării, inclusiv sub aspectul existenței unei veritabile probleme de drept ce se cere a fi explicitată. Cu privire la fondul problemei de drept supuse dezlegării, doamna procuror a precizat că simpla purtare a unui dispozitiv care acoperă o parte a trăsăturilor unei persoane nu o face pe aceasta să fie persoană „mascată“ în sensul dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
încuviința și administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri. (3) În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi. (4) Părțile pot însă să expliciteze pretențiile care au fost cuprinse implicit în cererile sau apărările adresate primei instanțe. (5) Se vor putea cere, de asemenea, dobânzi, rate, venituri ajunse la termen și orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanțe și va putea fi
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]
-
încuviința și administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri. (3) În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi. (4) Părțile pot însă să expliciteze pretențiile care au fost cuprinse implicit în cererile sau apărările adresate primei instanțe. (5) Se vor putea cere, de asemenea, dobânzi, rate, venituri ajunse la termen și orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanțe și va putea fi
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]
-
care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept le-a avut în vedere la momentul pronunțării Deciziei nr. 10/2014, respectiv faptul că „Restituirea“ enunțată în titlul cap. VII din Codul de procedură fiscală este explicitată la art. 135 din acest act normativ ca fiind „dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creanțelor fiscale“, ceea ce este o chestiune diferită de obiectul de reglementare al art. 76 alin. (2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul
DECIZIA nr. 33 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271643]
-
alineatul (1^2) se modifică și va avea următorul cuprins: (1^2) Valoarea costurilor de realizare a lucrărilor de întărire prevăzute la pct. 3 lit. d) subpct. (i), stabilită conform reglementărilor în vigoare la data emiterii prezentului aviz tehnic de racordare și explicitată în fișa de calcul anexată, este ..... lei, inclusiv TVA. ... h) La punctul 8, după alineatul (1^2) se introduc două noi alineate, alineatele (1^3) și (1^4), cu următorul cuprins: (1^3) Valoarea costurilor de realizare a lucrărilor prevăzute la pct. 3 lit.
ORDIN nr. 82 din 15 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256545]
-
introduc două noi alineate, alineatele (1^3) și (1^4), cu următorul cuprins: (1^3) Valoarea costurilor de realizare a lucrărilor prevăzute la pct. 3 lit. d) subpct. (ii), stabilită conform reglementărilor în vigoare la data emiterii prezentului aviz tehnic de racordare și explicitată în fișa de calcul anexată, este ......... lei, inclusiv TVA. (1^4) Valoarea costurilor pentru achiziția și montarea grupului de măsurare a energiei electrice sau, după caz, a blocului de măsură și protecție, complet echipat, cu excepția contorului de măsurare a energiei
ORDIN nr. 82 din 15 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256545]
-
număr cât mai mare de persoane în cadrul referendumului național pentru revizuirea Constituției. ... 17. Curtea apreciază că argumentele Guvernului expuse în preambulul Ordonanței de urgență nr. 86/2018 susțin emiterea actului normativ menționat în condițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, explicitând situația urgentă și extraordinară reprezentată de finalizarea procedurii de revizuire a Constituției, ceea ce presupunea necesitatea desfășurării în bune condiții a referendumului național privind revizuirea Constituției și asigurarea condițiilor pentru consultarea corpului electoral, a cărei reglementare nu putea fi amânată
DECIZIA nr. 67 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256599]
-
prisma exigenței de tehnică legislativă constând în cerința ca derogările de la reglementările legilor organice să fie făcute tot prin legi organice, iar nu prin legi ordinare, ce conțin norme cu forță juridică inferioară, Curtea observă că autorul excepției nu explicitează care este situația pe care o are în vedere atunci când formulează această critică. În consecință, întrucât nu se precizează care ar fi legea ordinară care ar modifica o lege organică, această simplă afirmație nu reprezintă o veritabilă critică de
DECIZIA nr. 163 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257494]
-
Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că „deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, ceea ce înseamnă că ele trebuie aplicate întocmai, nu numai în ceea ce privește dispozitivul deciziei, dar și considerentele care îl explicitează. (...) Dacă aplicarea unui act normativ în perioada dintre intrarea sa în vigoare și declararea neconstituționalității își găsește rațiunea în prezumția de constituționalitate, această rațiune nu mai există după ce actul normativ a fost declarat neconstituțional, iar prezumția de constituționalitate a
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
și ghișeele unde se efectuează operațiuni în cadrul acestui program materiale publicitare care să includă următorul mesaj «Susținem tinerii prin programele „StudentInvest“ și „FamilyStart“ finanțate de Guvernul României 2024. »; dimensiunile materialelor publicitare și modalitatea de prezentare a mesajului vor fi explicitate în convențiile-cadru de plată semnate între M.F.T.E.S. și finanțator. (la 05-02-2024, Articolul 22, Capitolul XII a fost modificat de Punctul 6., Articolul I din ORDINUL nr. 192 din 31 ianuarie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 5 februarie
NORME DE APLICARE din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260224]
-
Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 5 aprilie 2022). ... 70. Or, în condițiile în care aspecte esențiale, care conduc la rezolvarea chestiunii de drept în discuție, sunt explicitate în considerentele Deciziei nr. 59 din 28 septembrie 2020, chiar dacă aceasta nu vizează efectiv, de o manieră punctuală, interpretarea dispozițiilor art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (1) lit. b) din capitolul II al anexei nr. II la
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
constituind una dintre regulile ce stau la baza asigurării caracterului echitabil al desfășurării procesului. Nu se poate reține pretinsa lipsă de precizie în condițiile în care atât Codul de procedură civilă, cât și cel de procedură penală conțin prevederi care explicitează acest concept, permițând aplicarea acestuia în cadrul diverselor tipuri de procese. Este vorba despre art. 19 din Codul de procedură civilă, cu denumirea marginală „Continuitatea“, care prevede că judecătorul învestit cu soluționarea cauzei nu poate fi înlocuit pe durata procesului
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019. La nivel infralegal, normele de lege privind activitatea CSM sunt explicitate prin acte administrative cu caracter normativ, cum sunt Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1073/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1044 din 10 decembrie 2018, prin care s-a aprobat Regulamentul privind organizarea și funcționarea
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
punctul de vedere formulat în scris, Ministerul Public a considerat că prima orientare jurisprudențială este în litera și spiritul legii, arătând că problema de drept sesizată este necesar a fi soluționată prin aplicarea principiului contributivității, astfel cum acesta a fost explicitat în jurisprudența de unificare anterioară a instanței supreme, potrivit căreia aplicarea acestui principiu presupune ca orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care angajatorul și/sau angajatul (în funcție de reglementarea în vigoare) a/au achitat contribuții
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
raporturilor juridice dintre părți. ... 41. Condiția ca veniturile salariale suplimentare a căror valorificare este solicitată în procedura de stabilire și recalculare a drepturilor de pensie să fi constituit baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare a fost analizată și explicitată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Completului competent să judece recursul în interesul legii și în Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
măsură să fundamenteze admisibilitatea prezentei sesizări și să susțină caracterul justificat al acesteia, întrucât, indiferent de ipotezele particulare indicate în conținutul sesizării, dezlegările din Decizia de recurs în interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012, astfel cum au fost explicitate și prin considerentele Deciziei nr. 57 din 9 decembrie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt aplicabile mutatis mutandis și în privința problemei de drept ce formează obiectul prezentului recurs în
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
din legea nouă. ... 83. Or, așa cum s-a reținut deja în jurisprudența instanței supreme, chiar în ipoteza respingerii sesizării, ca inadmisibilă, decizia prealabilă „beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul autorității de lucru judecat atașat considerentelor care sprijină și explicitează soluția inadmisibilității sesizării“ (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 aprilie 2021, paragraful
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
încuviința și administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri. (3) În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi. (4) Părțile pot însă să expliciteze pretențiile care au fost cuprinse implicit în cererile sau apărările adresate primei instanțe. (5) Se vor putea cere, de asemenea, dobânzi, rate, venituri ajunse la termen și orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanțe și va putea fi
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
ca inadmisibilă, astfel cum s-a stabilit în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, decizia „39. (...) beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul autorității de lucru judecat atașat considerentelor care sprijină și explicitează soluția inadmisibilității sesizării (...)“ (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 aprilie 2021). În acest sens sunt de menționat următoarele considerente din Decizia nr. 38 din 7 iunie 2021
DECIZIA nr. 24 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264438]
-
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004, nu pot viza drepturi sau libertăți fundamentale (paragraful 89). Pentru identitate de situație, dacă sediul materiei, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, nu permite măsuri restrictive, a fortiori nici legea care explicitează măsurile aplicate pe durata stării de alertă nu poate viza restrângerea drepturilor sau libertăților fundamentale. ... 6. De asemenea, autorul excepției arată că Legea nr. 55/2020 este neconstituțională în ansamblul său, întrucât la momentul adoptării sale era în vigoare un alt
DECIZIA nr. 340 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258553]
-
dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile și libertățile prevăzute de Constituție, Curtea pronunțat soluția mai sus arătată. ... 25. Autorul excepției, în prezenta cauză, pleacă de la premisa că dispozițiile Legii nr. 55/2020 „explicitează“ măsurile aplicate pe durata stării de alertă, așa cum această situație a fost reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004. Or, se observă că Legea nr. 55/2020 reprezintă un cadru de reglementare distinct, cu caracter special, ce vizează
DECIZIA nr. 340 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258553]
-
regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor și probelor de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor și posibilitatea de contestare a fiecărei probe - trebuie să fie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice acestor proceduri să fie explicitate și detaliate prin regulament al Consiliului Superior al Magistraturii. ... 19. Ca atare, Curtea a constatat (paragraful 32) că legea trebuie să prevadă aspectele esențiale, cum sunt, spre exemplu, condițiile de participare, regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor
DECIZIA nr. 8 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266615]