890 matches
-
drepturi salariale superioare și de la o dată anterioară celor acordate prin actele administrative cu caracter general. ... 103. Or, dezlegarea acestei chestiuni este una facilă prin aplicarea principiilor generale de drept (relativitatea și obligativitatea hotărârilor judecătorești) și care nu necesită explicitări suplimentare, în condițiile în care reclamantul nu este beneficiarul unui titlu executoriu care să statueze cu privire la drepturile sale în mod diferit față de conținutul actelor administrative cu caracter general emise de ordonatorul de credite. ... ... ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE
DECIZIA nr. 104 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298339]
-
nr. 646 din 9 septembrie 2011, când a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Așadar, având în vedere caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional
DECIZIA nr. 377 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299623]
-
proiecțiilor financiare pentru perioada implementării investiției și 5 ani de la data finalizării acesteia Fundamentarea cifrei de afaceri prin prezentarea de documente justificative din care să rezulte că există asigurarea vânzării produselor obținute ca urmare a realizării investiției Calcularea și explicitarea indicatorilor cantitativi Indicatori cantitativi Calculul și fundamentarea încadrării în limitele indicatorilor pe perioada implementării investiției și 5 ani de la finalizarea acesteia, pe baza proiecțiilor financiare realizate conform prevederilor legale în vigoare și instrucțiunilor din ghidul solicitantului Rata de solvabilitate
HOTĂRÂRE nr. 310 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296031]
-
ar fi formele raționamentului: filosofema (raționament demonstrativ), epicherema (raționament dialectic), sofismul (raționament eristic) și aporema (raționament de dialectica bazat pe contradicție). Mileniul al doilea s-a încheiat cu mesajul idețional că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie că argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „că hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofem nu este un mitem” (Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) (vezi și cercetările de impregnare antropologica ale profesorilor Mihai Coman
Ștefan Vlăduțescu: Mesaj filosofematic şi comunicare asupra filosofemelor. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339282_a_340611]
-
adresări a intervievatului către un public. În aceeași linie, intervievatul este o persoană care are ce spune și care chiar spune ceva lectorului interesat de tema, subiectul, problematica abordată ca răspuns la întrebări ori ca o completare de comentarii, explicații, explicitări. Importantă este și problema pusă în discuție și dezbătută prin mecanismul-strategie de prelevare de date și informații constând în întrebări pertinente ce stimulează răspunsuri revelatoare. Încadrându-se într-o astfel de ecuație de generare, intervievatul intră totodată în „jocul dezvăluirilor
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
fixa în „presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea (Vlăduțescu, 2006). Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu filosofemul mesajului și cu cel al comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate (Vlăduțescu, 2006). Faptul fundamental al lumii moderne este faptul pluralității inteligibilității, derivată indirectă a
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
82). În general, cine spune “comunicare” se referă, de fapt la “informație” - susțin autorii “Științei comunicării” (Cuilenburg, Scholten, Noomen, 1998, p.25). Cele două concepte sunt atât de înrudite, incât nicio considerație asupra “comunicării” nu poate fi deplină fără o explicitare a “informației” “ (pag. 34). O cercetare serioasa trebuie să pornească de la un model, o structură care să dea sens investigației științifice. În istoria comunicării și informației au fost remarcate mai multe modele. Plecând de la o problema practică apărută în comunicarea
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]
-
se fixa în „presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
82). În general, cine spune “comunicare” se referă, de fapt la “informație” - susțin autorii “Științei comunicării” (Cuilenburg, Scholten, Noomen, 1998, p.25). Cele două concepte sunt atât de înrudite, incât nicio considerație asupra “comunicării” nu poate fi deplină fără o explicitare a “informației” “ (pag. 34). O cercetare serioasa trebuie să pornească de la un model, o structură care să dea sens investigației științifice. În istoria comunicării și informației au fost remarcate mai multe modele. Plecând de la o problema practică apărută în comunicarea
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Despre teoria informaţiei, de Mirela TEodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339612_a_340941]
-
în aceea că faptelor ficțiunii trebuie să le dovedim realitatea artistică. Această demonstrație nu se realizează prin raportarea la vreun model biografic sau istoric, printr-un paralelism cauzal exterior, ci prin căutarea unor argumente în implicitul însuși al operei, prin explicitarea virtualităților ei. Perspectiva e aici imanent-estetică, nu genetică. La fel cum preciza George Călinescu și eu subliniez că pozitivismul visează în felui lui la critical care prin explicație înțelege arătarea raportului causal.Aproape toți criticii științifici au făcut această eroare
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
în aceea că faptelor ficțiunii trebuie să le dovedim realitatea artistică. Această demonstrație nu se realizează prin raportarea la vreun model biografic sau istoric, printr-un paralelism cauzal exterior, ci prin căutarea unor argumente în implicitul însuși al operei, prin explicitarea virtualităților ei. Perspectiva e aici imanent-estetică, nu genetică. La fel cum preciza George Călinescu și eu subliniez că pozitivismul visează în felui lui la critical care prin explicație înțelege arătarea raportului causal.Aproape toți criticii științifici au făcut această eroare
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340815_a_342144]
-
intitulată ARMONII CULTURALE ȘI SPIRITUALE CONTEMPORANE (Format A5, 472 pagini). „Frământări și varii problematici ale existenței lumii actuale, erudiție, talent teosofic și, mai presus de toate, Hâr, nu atât în lămurirea sinelui asupra stării de fapt, ci în redarea și explicitarea inteligibila, cu deosebită acuratețe a tainelor, spre a face - din prometeica să truda - un mijloc de salvgardare a decadentei naturi umane contemporane. Armonii culturale și spirituale necesare, de mare utilitate, scrise cu verva inițiatica, truism, altruism și respect față de om
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA CREDO A EDITURII ARMONII CULTURALE: STELIAN GOMBOŞ – ARMONII CULTURALE ŞI SPIRITUALE CONTEMPORANE (ESEU ISTORICO-TEOLOGIC) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 627 di [Corola-blog/BlogPost/343617_a_344946]
-
Curtea a subliniat că, deși este de dorit, o normă juridică nu poate fi redactată cu o precizie absolută, care să epuizeze în ipoteza sa totalitatea situațiilor posibile ce pot cădea, la un moment dat, sub incidența respectivei reglementări. O explicitare prea detaliată se poate transforma într-o rigidizare excesivă a normei, lipsind-o, astfel, de suplețea și capacitatea specifice necesare unei norme juridice de a se adapta unor situații viitoare, astfel încât să fie asigurată durabilitatea acesteia. În acest sens
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate (Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011). În concluzie, Guvernul apreciază că, având în vedere caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu se pot identifica în mod rezonabil criticile de neconstituționalitate, astfel încât criticile formulate pot fi considerate neîntemeiate. ... 36. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 80
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate și scopul direct și obiectivele asociației, potrivit statutului“. De asemenea, în explicitarea interpretării sale, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, în considerentele deciziei (pct. 90, fraza ultimă), că „Verificarea existenței acestei legături urmează să se facă de instanțe de la caz la caz, prin raportare la elementele raportului juridic dedus
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
ce privește primele două întrebări transmise spre analiză Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 79. Sesizarea privind cea de-a treia întrebare este inadmisibilă întrucât înțelesul noțiunii de constrângere nu este o veritabilă problemă de drept care să facă necesară explicitarea acesteia de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, conținutul noțiunii de constrângere este amplu analizat în doctrină și jurisprudență, contribuind la decelarea înțelesului acesteia în special în practica judiciară conturată în materia infracțiunilor de șantaj și a infracțiunilor
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. “ ... 18. Prin urmare, în lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a prevederilor de lege criticate față de textele din Constituție enumerate, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate, astfel încât excepția formulată într-o atare manieră este inadmisibilă. ... 19. Pentru considerentele expuse
DECIZIA nr. 95 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300351]
-
cadrul operatorului Ministerului Afacerilor Interne. ... ... 3. Documente de referință Cuprinde enumerarea actelor normative și documentelor cu rol de reglementare. ... 4. Definiții și abrevieri Cuprinde prevederi referitoare la termenii relevanți pentru înțelegerea conținutului procedurii, conform definițiilor din actele normative, precum și explicitarea acronimelor utilizate. ... 5. Descrierea procedurii Cuprinde prevederi referitoare la: – scopurile prelucrării de date cu caracter personal de la nivelul operatorului Ministerului Afacerilor Interne; ... – enumerarea drepturilor persoanei vizate; ... – condițiile privind cererea persoanei vizate - stabilirea naturii juridice a cererii; ... – situațiile în care
INSTRUCȚIUNI nr. 112 din 30 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301200]
-
rata aferentă unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau unui contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinței, cu modificările și completările ulterioare. Și norma infralegală, cuprinsă într-un act administrativ emis în scopul aplicării legii și al explicitării acesteia, se referă tot la localitatea în care se află sediul penitenciarului în care își desfășoară activitatea polițistul solicitant. ... 53. Identitatea terminologică existentă între anexa nr. 1 la Legea nr. 2/1968 și actul normativ ce reglementează drepturile pe care le
DECIZIA nr. 59 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276221]
-
fi prevăzut expres că polițistul poate beneficia de compensație doar dacă reședința se află în localitatea în care se află sediul instituției nu poate fi primită, deoarece interpretarea textelor legale presupune coroborarea ansamblului prevederilor incidente, chiar dacă nu există o explicitare a unei situații particulare. ... 57. Celelalte curți de apel nu au identificat jurisprudență cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării și nici nu au comunicat opinii teoretice. ... 58. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 59 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276221]
-
vreo trimitere la eventuale alte condiții ce ar urma să fie stabilite prin legislația secundară. Prin urmare, legea nu impune expres condiția referitoare la amplasarea locuinței achiziționate și nu lasă loc pentru interpretarea textului în sens restrictiv sau pentru eventuale explicitări ulterioare în acest sens, pe cale infralegală. ... 81. De remarcat că nici textul care stabilește condițiile acordării acestui drept, respectiv art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005, nu prevede o condiție restrictivă în sensul ca respectivul contract de închiriere pe
DECIZIA nr. 59 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276221]
-
termen nedeterminat; ● patrimoniul inițial al asociației. Activul patrimonial, în valoare de cel puțin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociației sau la data reorganizării, după caz, este alcătuit din aportul în natură și/sau în bani al asociaților; ● explicitarea scopului și a obiectivelor clubului; ● nominalizarea expresă a secțiilor pe ramură de sport; ● drepturile și îndatoririle membrilor; ● cerințele și procedura de dobândire și de pierdere a calității de membru; ● regimul de disciplină pentru membrii clubului: recompense și sancțiuni, condițiile de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
ordinului comun. De altfel, această preluare, care este departe de a reprezenta un paralelism legislativ, nu poate genera „un climat de incertitudine juridică generală generată de lipsa de claritate și de coerență a legislației aplicabile“, întrucât are ca scop tocmai explicitarea normei de trimitere. În ceea ce privește încălcarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pârâta consideră că argumentul este neîntemeiat întrucât, potrivit dispozițiilor art. 268 din Codul de procedură fiscală, orice persoană care se simte lezată în drepturile
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]