1,482 matches
-
i s-au lăsat peste ochi și nu mai distinge detaliile, nu vede ridurile, cicatricile de pe fața paznicului înarmat, nu vede mutra insului care, de data asta, o privește cu un strop de toleranță inexplicabilă. Chiar o lasă să atingă exponatele din vitrine, să le cerceteze întorcându-le pe toate fețele. În jur, toata galeria de artă medievală respira că un atlet ce a încheiat maratonul. Ei doi fac parte din întreg și întregul pulsează de nu mai are vreo importanță
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
furtună. Lumea ei este ca și lăuntrica. Azi ploua peste colinele provinciei. În fosta basilică medievală, liniștea este și mai densă, moale că o țesătura de fetru veritabil. Mărțina privește pentru a nu stie câtă oră pereții, spațiul tixit de exponate care își așteaptă cumpărătorul și ziua licitației. Nici curatorul, nici paznicul nu o mai iau în seamă. S-au obișnuit cu femeia zânatica, care nici măcar nu le dă atenție. Vine nechemata, intră că la ea acasă, în sala aia că
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
de presă pe nevăzute al casei Ion Mincu. • Muzeul Tactil la Noaptea Muzeelor 2016- prima expoziție din București în care simțul tactil a trecut pe primul plan. Vizitatorii au primit ochelarii AMAis și bastoane de orientare, pentru a putea explora exponatele puse la dispoziție de către Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu". Atunci când nu te poți baza pe vizual, toate elementele din jur devin repere - ecou, miros, texturi, proporții, dimensiuni, temperatura, prin intermediul lor descoperi spațiul din jur. Această experiență are dublu-rol
Apel disperat transmis către candidații la primărie by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101112_a_102404]
-
Leonardo da Vinci joi, 18 mai, de Ziua Internaționala a Muzeelor. Imagine din expoziția Mașinile lui Leonardo da Vinci Peste 100 de vizitatori au participat la vernisajul desfășurat în prezența reprezentaților organizației ARANEUS din Polonia, cea care a facilitat aducerea exponatelor la București. Expoziția poate fi vizitată până pe 25 septembrie 2017. Pe 20 mai, de Noaptea Muzeelor, între orele 18:00-04:00, accesul va fi gratuit. Odată cu vernisajul expoziției, Muzeul Municipiului București a lansat revista lunară Bucureștiul în 5 minute, publicație
Noaptea Albă a Muzeelor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105491_a_106783]
-
orar pot fi vizitate: Expozițiile permanente: Tezaurul Istoric, Lapidarium și Copia Columnei lui Traian, precum și expozițiile temporare: Sarmizegetusa - începuturile Daciei Romane, România în Marele Război, MNIR 45, Independența României. 1877-2017, Meșteșug și prestigiu. Depozitele de bronzuri de la Tărtăria, Miscelaneu teologic - Exponatul lunii mai 2017, Podoabe din tezaurul de la Sarasău. Programul de vizitare nocturn gratuit este cuprins între orele 18:00 și 01:00 (ultimul acces este permis la ora 00:15). În acest interval orar vor fi accesibile publicului expozițiile permanente
Noaptea Albă a Muzeelor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105491_a_106783]
-
prin carstul din Bucegi, prin izvoarele de la Herculane sau chiar prin Peșteră Movile și să descoperiți împreună cu ei secretele pământului. Institutul Geologic al României (IGR) vor prezenta laboratorul de Geologie și Geofizica Ambietala și vor invita publicul la discuții în jurul exponatelor: un cristal de peste 30 de kilograme, machetă scară 1:1 A dinozaurului Zalmoxex Robustustus și a unui eșantion paleontologic vechi de milioane de ani. Wilderness Research and Conservation, împreună cu Parcul Natural Văcărești și Visul Luanei vor prezenta împreună ateliere de
NOAPTEA CERCETĂTORILOR 2015. Vezi programul evenimentelor by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105020_a_106312]
-
deține 64.000 de unități bibliografice, scrise în 30 de limbi și dialecte, 1.650 de manuscrise medievale occidentale, unele din secolul al IX-lea, 609 — circa 70% din incunabulele existente în România. "'Codex Aureus', cu siguranță cel mai celebru exponat, este alături de 'Tezaurul Pietroasele' unul dintre cele mai scumpe valori pe care le deține România", a arătat Radu F. Alexandrescu. Acesta a precizat că toate bunurile și colecțiile pe care le deține Biblioteca Batthyaneum sunt proprietate publică a statului și
PNL cere demisia unui ministru tehnocrat. Motivul: un demers la Vatican by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103112_a_104404]
-
deține 64.000 de unități bibliografice, scrise în 30 de limbi și dialecte, 1.650 de manuscrise medievale occidentale, unele din secolul al IX-lea, 609 - circa 70% din incunabulele existente în România. ''Codex Aureus', cu siguranță cel mai celebru exponat, este alături de 'Tezaurul Pietroasele' unul dintre cele mai scumpe valori pe care le deține România', a arătat Radu F. Alexandrescu. Acesta a precizat că toate bunurile și colecțiile pe care le deține Biblioteca Batthyaneum sunt proprietate publică a statului și
Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, scandal internațional. Vrea să dea Vaticanului ”Codex Aureus”, cu valoare similară Tezaurului de la Pietroasele () [Corola-website/Journalistic/103111_a_104403]
-
mândria că faci parte dintr-un popor atât de înzestrat de Domnul. Cu un glas al emoțiilor ne venea să srigăm ca în gura mare: "Hei, oameni buni din lumea largă, priviți aici, aceasta este adevărata față a Romaniei"! Privind exponatele, nu știai ce să admiri mai mult, migala cu care au fost cusute, sau frumusețea și imaginația care sparg zăgazurile timpului. Nu știai cum e mai bine, să-ți potrivești pașii pentru a sări dintr-o zonă geografică în alta
SUFLETUL DIN IILE ROMÂNEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1403966378.html [Corola-blog/BlogPost/347475_a_348804]
-
a arătat și explicat copiilor cum se țeseau covoarele și alte cuverturi, carpete, preșuri etc. cu ani în urmă, de către Țața Paraschiva, mama scriitorului; cum tatăl acestuia, un vestit lemnar al Grădiștei construia diverse obiecte, o parte din ele fiind exponate în muzeu, dar ne-a vorbit și despre rudele scriitorului, ba chiar am cerut explicații suplimentare despre personajele prezente în fotografiile ce se regăsesc în tablourile casei. Și după ce am deschis ochii imaginației, retrăind vremea copilăriei maestrului, purtam deja cu toții
FĂNUŞ NEAGU – CIOPLITOR ÎN MARMURA SUFLETELOR NOASTRE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Fanus_neagu_cioplitor_i_cornelia_viju_1365155878.html [Corola-blog/BlogPost/345682_a_347011]
-
al carei comisar general a fost Dr.C.I. Istrati și apoi în Muzeul Dr.C.I.Istrati. Acest mare colecționar și organizator de colecții, muzee, a făcut apel la cei care trimiseseră artefacte pentru Expoziția Generală Română din 1906 să doneze unele dintre exponate, pentru organizrea unui Muzeu Național al tuturor Românilor. Dr. Istrati a reușit să pună bazele acestui muzeu având că temelie Colecția să Istrati -Capșa precum și numeroase artefacte care fuseseră expuse la Expoziția din 1906. În lipsa unui local adecvat și amenințate
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_ch_varvara_magdalena_maneanu_1368101725.html [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
până la niște colegi de birou. Erau și mulți copii, toți drăgălași, mai toți îmbrăcați în ii, așa cum le vine bine puilor de români! Iile erau expuse pe peretele unei încăperi largi, de unde intrai intr-un amfiteatru. O doamnă muzeolog descria exponatele donate muzeului, precizând anul în care au fost ele cusute, precum și numele țărăncilor care au creat frumusețea. Explicațiile muzeologului, deși sumare, dădeau voce iilor care parcă vorbeau singure. Fiecare ie își are povestea ei, a spus Doamna Victoria Bularda. Costumele
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1403892965.html [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
felurite, frumoasele noastre cântau și dansau precum fetele de la Căpâlna. Petroneta țipuia, chiuia și le zicea așa, ardelenește. O dobrogeancă cânta și ea. Raluca Vulpe ne-a încântat cu muzica sa folk, și măiestria sa de chitaristă. Alții făceau fotografii exponatelor diverse, care includea pictură pe lemn. După pauză am fost invitați din nou în amfiteatrul unde doamna Elena Mitroi Nistea precum și doamna Iuliana Pasco -organizatoare și sponsor, reprezentând firma Tradicious - au prezentat în detaliu procesul de fabricatie al iilor, de la
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1403892965.html [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
am cunoscut pe Ioan Grămadă și am auzit câte ceva despre muzeul său. Mi se părea a fi ceva imposibil să ai un muzeu proprietate privată, mai ales că, din spusele celor care-l vizitaseră cândva, era vorba de mii de exponate. O parte din vorbitori, cu ocazia lansării cărții sale de poezii, au amintit de acest muzeu, de râvna acestui om în a colecționa articole de tot felul cu specific bucovinean, de timpul dedicat organizării acestora pe epoci și pe destinații
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
amintit de acest muzeu, de râvna acestui om în a colecționa articole de tot felul cu specific bucovinean, de timpul dedicat organizării acestora pe epoci și pe destinații, de priceperea sa în a primi vizitatori și de a le prezenta exponatele și multe altele. Noaptea trecută fusese destul de scurtă și, drept urmare, nu eram suficient de odihnit. Aveam încă în minte versuri depănate pe terasă de grupul nostru obișnuit și-mi treceau prin minte vocile poeților Zilieru, Marcu și Apetroaie, dar și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
păstrăvăria ai cărei oaspeți fusesem cu o zi în urmă. Mă obișnuisem să văd lemn la curțile gospodăriilor țărănești și nu numai, dar aici era cu totul altceva. Întreaga fațadă a gospodăriei în care urma să văd cu ochii mei exponatele din acel muzeu era realizată din lemn. Gardul propriu-zis, ajungând aproape de nivelul pieptului meu, era susținut de un fundament puternic de piatră și beton, înalt până aproape de genunchi. Între stâlpii de lemn cu patină bucovineană, fibre încrustate artizanal, din aceleași
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
pe locul în care a fost asasinat, donând Memorialului de la Sighet hainele lui Traian, păstrate cu sfințenie. Hainele partizanului dâmbovițean, ajuns fugar urmărit la nivel național după arderea urnelor de vot la 19 noiembrie 1946 în comuna natală, constituie un exponat tulburător, ilustrând, tăcute, barbaria sistemului totalitar de tip comunist. Nu am reușit să ajung personal la Sighet, să vizitez Memorialul, așa cum au făcut-o până acum zeci de mii de români, bătrâni și tineri, dornici să înțeleagă cum a fost
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu by http://uzp.org.ro/viata-si-moartea-adevarul-despre-partizanul-anticomunist-dambovitean-traian-marinescu-geagu/ [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
intrat. Și eu odată cu ea, iar prima impresie a fost aceeași pentru toți: WOW! Nu numai pentru că înăuntru era răcoare ci și pentru că muzeul arată așa ca-n visele noastre frumoase. Cu diorame protejate cu cristal impecabil de curat, cu exponate care nu păreau, cum știam dinainte, ca scăpate din oală unei gospodine, cu explicații interactive, pază și supraveghere discretă, cu camere video și chiar bare argintii pentru a stavili entuziasmul copiilor care vor să dea cu piciorul în „lupul cel
O VIZITĂ LA MUZEU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405353281.html [Corola-blog/BlogPost/349237_a_350566]
-
foto de mărimea unei locomotive și umor de autobaza exprimat, obligatoriu, în gura mare. Adorabila Piși pupă toate gemurile și le unge cu grăsimea de pe degetuțe, provenită de la popcorn, în nobilă ei intenție de a săruta dulcic și a mângâia exponatele împăiate. Se pozează frenetic cu toate gângăniile având mare grijă să fie cât mai sexi și să ne arate lănțișorul cu perla. Muchi părând devorat de nevoia cunoașterii se pozează lângă gorila. Constat cu satisfacție că pare a fi verigă
O VIZITĂ LA MUZEU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405353281.html [Corola-blog/BlogPost/349237_a_350566]
-
și să ne arate lănțișorul cu perla. Muchi părând devorat de nevoia cunoașterii se pozează lângă gorila. Constat cu satisfacție că pare a fi verigă lipsa din lanțul evoluției, dar nu spun nimic, deoarece nu vreau să-mi ajungă scheletul exponat. Cel putin deocamdată! Piși face corecția de rigoare bazată pe o subtilă putere de observație: - Muchi, scump, acesta-i goriloi dragă!! - Da, beiii, ioti-te colea-șa, ăăăă... Pare puțin complexat prin urmare face câteva fotografii document. Scenă se cam repeta și
O VIZITĂ LA MUZEU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405353281.html [Corola-blog/BlogPost/349237_a_350566]
-
repeta și când ajungem la scheletul balenei. Piși cu formidabilă ei capacitate intelectuală anunță, tot pe bază de argumente, dar și cu o vizibilă înfiorare, ca acesta este un balenoi. Deși pe toți pereții sunt afișate interdicțiile de atingere a exponatelor, Piși dominată de o irepresibila atracție mângâie visătoare organul care face diferența. Vizibil nervos, Muchi pune lucrurile la punct: - Lasă uăiii, ca daca eream și io da mărimea lu’ asta, așa ierea și a mea și nu prea te văd
O VIZITĂ LA MUZEU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405353281.html [Corola-blog/BlogPost/349237_a_350566]
-
și a mers în cancelarie, Mihaela era la ore, s-a hotărât să aștepte până sună de recreație. A ieșit pe hol cu gândul de a se plimba până când va suna clopoțelul. Un bărbat aflat cu spatele spre el, privea exponatele dintr-o vitrină închisă cu geam, dar în același timp trăgea cu coada ochiului spre ușa clasei în care învăța Piticul. Pentru început nu a dat importanță, credea că este un părinte care-și așteaptă copilul să iasă de la ore
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1485502293.html [Corola-blog/BlogPost/385346_a_386675]
-
dispoziție materialele, i-a dat de înțeles că ar dori și el o „floare”. Disciplinat, Goldhammer a făcut... trei. Exemplarul cel mai reușit l-am văzut la Naharia. Exemplarul oficial a fost expus la Muzeul de Istorie din București. Alte exponate... O vrăjitoare pe mătură care se deplasează cu elice de elicopter... Un pantof care calcă florile și un mesaj: „Stop, ocrotiți natură!”... Lujeri de flori care trăiesc, gângănii care lucrează, păpădii care-și risipesc puful... La una dintre expozițiile cu
BANCA DE AMINTIRI A LUI GEORGE GOLDHAMMER de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1427448900.html [Corola-blog/BlogPost/362879_a_364208]
-
Lujeri de flori care trăiesc, gângănii care lucrează, păpădii care-și risipesc puful... La una dintre expozițiile cu public, Gyuri Goldhammer a observat un grup de tineri care reveneau aproape zilnic, de fiecare dată mai numeroși. Îi interesa un anume exponat, consultau un album de specialitate și urmăreau clasificări și indexuri, dar nu ajungeau la nici un rezultat. Exponatul avea corp de libelula, cap de rădașca, coada un fluture... Gyuri se distrase, inventase o nouă specie... I-a lămurit amabil pe... studenții
BANCA DE AMINTIRI A LUI GEORGE GOLDHAMMER de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1427448900.html [Corola-blog/BlogPost/362879_a_364208]
-
cu public, Gyuri Goldhammer a observat un grup de tineri care reveneau aproape zilnic, de fiecare dată mai numeroși. Îi interesa un anume exponat, consultau un album de specialitate și urmăreau clasificări și indexuri, dar nu ajungeau la nici un rezultat. Exponatul avea corp de libelula, cap de rădașca, coada un fluture... Gyuri se distrase, inventase o nouă specie... I-a lămurit amabil pe... studenții la biologie! Mi-e greu să-l încadrez pe G.G. într-o categorie distinctă. Artist artizan, meșter
BANCA DE AMINTIRI A LUI GEORGE GOLDHAMMER de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1427448900.html [Corola-blog/BlogPost/362879_a_364208]