147 matches
-
Artenie, în 1909 avocat, de Origen Carp, mai târziu comisar, și căpitan T. Udrea. În lucrarea lor „Publicațiile periodice românești”, București 1913, Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu dau următoarele surse de documentare referitoare la ziarul „Vocea Tutovei”: „Buletinul Oficial. Expozițiunea generală”, București, decembrie 1906, p 593; „Timpul”, București, 14 mai și 28, 29 octombrie 1891; „România”, București, 15 mai 1891; „Bună credință”, București 24 decembrie 1891; „Voința Națională”, București, 18 martie 1892. După 1906 ziarul ajunge în mâna „avântenilor” - o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
seninătate așteptările prin transcrierea unui dialog stupid, banal, într-un stil evident de mahala, purtat de personaje cu temperamente isterice, exteriorizat atât prin violența limbajului mitocănesc, cât și prin grotesca altercație fizică între rivale. Toate într-un izbitor contrast cu expozițiunea schiței, prin care suntem introduși într-un cadru spațial cu atribute occidentale, în care ,,somptuosul hôtel Piscopesco"50, "salonașul intim de cel mai pur stil Louis XV"51, ar justifica așteptările noastre de a fi martorii unei "causerie" rafinate și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Andrew Cecil Bradley (1851-1935) și-a făcut un nume cu magistrală să lucrare Shakespeare Tragedy (Tragedia shakespeariana) (1904) care deschide o nouă pagină în evoluția studiilor shakespeariene punînd accentul pe intuirea psihologiei personajelor. În construcția tragediilor, Bradley distinge trei părți: expozițiunea, criza propriu-zisă și deznodămîntul. Regele Lear se remarcă printre celelalte tragedii prin aceea că: "Dintre toate aceste piese, Regele Lear este singura care are o evidență dublă acțiune. În plus, este imposibil, cred eu, din punctul de vedere al structurii
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nou. Dar nici o asemenea formulă nu este satisfăcătoare, căci, desi soarta îl favorizează, determinîndu-i pentru o vreme ascensiunea, aceasta nu-l va duce în cele din urmă decît din nou spre catastrofă. Adevărul este că după actul I, care reprezintă expozițiunea, Lear suferă de pe urma acțiunilor altora, dar nu prea inițiază el însuși alte acțiuni; modul cel mai just de a privi piesă, din punctul de vedere al structurii sale, este de a considera drept personaje principale pe Goneril, Regan și Edmund
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
este caracterizat prin formulele ,,Boier vechi și domn creștin", ,,Boier vechi, ghiaur hain", ,,Ghiaur vechi, ghiaur hain". Prima dintre acestea, prezența de două ori În conținutul baladei, prezintă condiția și postura reală a personajului, folosită o dată de autorul anonim În expozițiune, si a doua oară de către sultan În momentul În care este impresionat de puterea morală a voievodului român care nu cedează insistentelor lui nici după decapitarea primilor doi copii. Atunci Însă când același sultan se arătă nemulțumit de năzuința spre
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
un portret daimonizat eminescian, vivificat de prezența inefabil-malefică a moartei. Scriitorul îl considera pe pictor potrivit să transmită senzualitatea morbidă cu care-și înzestra personajul. IV.2. Kimon Loghi, Artachino, Petrașcu din lumea basmelor În "Cronica artistică, A XII-a expozițiune a Societăței "Tinerimea Artistică"" din Ilustrațiunea Română, T.A. Teodoru dedică o bună parte din articol pânzelor lui Kimon Loghi (1873-1952), în număr de 37, care ocupă o singură sală, ca fiecare pictor prezent la această expoziție. Din cele 37
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai predomină nuanțele cenușii, ca în visul omului de nord, ci nuanțele de roșu și galben, cărora temperamentul artistului le domolește violența și căldura excesivă. Loghi este un pictor dublat de un poet... [...]"427. În "Cronica artistica. O privire asupra expozițiunei "Tinerimei Artistice"" din ziarul Vremea, Miroslav insistă asupra surselor și influențelor germane, la care-l adaugă pe pictorul francez Besnard. Pe de o parte, în substanța tablourilor sale se dizolvă grandilocvent "misticismul german", pe de altă parte, pictura sa reflectă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Petre Oprea realizând o pertinentă trecere în revistă a lor în studiul Societăți artistice bucureștene 486. Constantin Prodan consideră anul 1881 ca an de referință pentru relansarea mișcării artistice, cu ocazia serbărilor pentru proclamarea Regatului României, ministrul V. Conta înființând "Expozițiunea artiștilor în viață", pusă sub direcția lui I. Stăncescu, Theodor Aman și Nicolae Grigorescu. În 1884, anul în care G.D. Mirea se reîntoarce de la Paris încununat de succesul celor două tablouri expuse acolo, Mihai Viteazul primind capul lui Batori (1882
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Art, Steinberg Editeur, Bucarest, 1903, p. 217. 212 Ibidem, p. 215. 213 George Dragomirescu și Ion Frunzetti, G. Demetrescu Mirea, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Națională, București, 1940, pp. 7-8. 214 T.A Teodoru, "Cronica artistică, a XII-a expozițiune a Societăței "Tinerimea Artistică"", în Ilustrațiunea Română, direcțiunea Jean Al. Steriadi și A. De Hertz, An. III, nr. 3, martie 1913, pp. 48-49. 215 Modernitatea lui Constantin Brâncuși originează în meșteșugul artei populare românești. 216 D. Karnabatt, "Basmele noastre în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ego": Poussin și tradiția elegiacă", în Artă și semnificație, Editura Meridiane, traducere de Ștefan Stoenescu, Cuvânt înainte de Mihai Gramatopol, București, 1980. 426 D. Karnabatt, Un pictor poet, p. 1. 427 Ibidem, p. 2. 428 Miroslav, "Cronica artistica. O privire asupra expozițiunei "Tinerimei Artistice"", în Vremea, An. II, nr. 256, joi 25 martie 1904, p. 1. 429 Spiridon Antonescu, "Expozițiunile de la Ateneu", în Viața românească, aprilie 1908, p. 95. 430 Ibidem, pp. 95-96. 431 Ibidem, p. 96. 432 F. Șirato, Prospecțiuni plastice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Gramatopol, București, 1980. 426 D. Karnabatt, Un pictor poet, p. 1. 427 Ibidem, p. 2. 428 Miroslav, "Cronica artistica. O privire asupra expozițiunei "Tinerimei Artistice"", în Vremea, An. II, nr. 256, joi 25 martie 1904, p. 1. 429 Spiridon Antonescu, "Expozițiunile de la Ateneu", în Viața românească, aprilie 1908, p. 95. 430 Ibidem, pp. 95-96. 431 Ibidem, p. 96. 432 F. Șirato, Prospecțiuni plastice, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958, p. 170. 433 Ibidem, p. 95. 434 Petre Oprea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Lucrezzia Kara, "Expoziția Emilian Lăzărescu. Un pictor poet", la rubrica "Impresii de artă", în Seara, An. I, nr. 358, luni 10 ianuarie 1911, p. 1. 551 Constantin Prodan, op.cit., p. 44. 552 T.A Teodoru, "Cronica artistică, A XII-a expozițiune a Societăței "Tinerimea Artistică"", în Ilustrațiunea Română, direcțiunea Jean Al. Steriadi și A. De Hertz, An III, nr. 3 martie 1913, p. 51. 553 Eva di Stefano, Gustav Klimt. L'Oro della Seduzione, Giunti, Firenze, 2006, p. 94. 554 Vezi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o Întâmplare ori evenimente puse pe seama personajelor. Opera epică populară sau cultă se definește prin aceea că gândurile, ideile și sentimentele autorului sunt puse În mod deliberat pe seama personajelor și acțiunii. Structura operelor epice. Subiectul operei epice are următoarele momente: Expozițiunea precizează spațiul, timpul și personajele.. Intriga este momentul când se declanșează conflictul Între personajele narațiunii. Desfășurarea acțiunii reprezintă povestirea faptelor și Întâmplărilor Într-o ordine cronologică; Punctul culminant este momentul de tensiune maximă a conflictului. Deznodământul Înseamnă rezolvărea conflictului. Există
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
personaj implicat În evenimentele relatate. O narațiune subiectivă. - Narațiunea la pers. a III-a (naratorul povestește despre alții). El pare că știe totul despre Întâmplările relatate, despre gândurile, intențiile și sentimentele personajelor. Narațiune obiectivă, ori narator omniscent. Naratorul povestește subiectul: expozițiunea; intriga; desfășurarea acțiunii; punctul culminant și deznodământul. Modurile de expunere: narațiunea, descrierea și dialogul. - Narațiunea ca mod de expunere reprezintă o succesiune de Întâmplări, Într-o ordine cronologică, petrecute Într-o operă epică. - Descrierea este modul de expunere constând În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
că ea n-o să ne mai dea de-acum Nici electricitate pentru flacără Nici lemne pentru fum.” (1) 1. Titlul poeziei, simplu, sugerează un anumit tipar menit să organizeze discursul poetic. Există astfel, un Început, prezentarea datelor; altfel spus, o expozițiune, o desfășurarea a acțiunii și un final. Cuvântul reprezentând reperul, titlul, a fost lăsat singur. Literatura populară cultivă titlul parțial descriptiv; el adaugă cuvântului, substantivului articulat, numele personajului protagonist, uneori exotic, ori măcar un atribut al eroului. Se realizează astfel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
A apărut În „Convorbiri literare”, la 1 august 1877. Subiectul povestei, că așa o numește autorul, este aparent simplu, specific basmelor populare, cu eroi și motive tradiționale, unde supranaturalul se Împletește cu realul personajelor țărănești din Humuleșlii „Amintirilor din copilărie”. Expozițiune Verde Împărat Îi cere printr-o scrisoare fratelui său, Craiul, să-i trimită pe unul dintre cei trei fii ai săi, ca să-i urmeze la tron, pentru că el nu avea decât trei fete. Craiul Îi pune la Încercare pe fiii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
rostite de mama Anei, la Începutul și la sfârșitul nuvelei, asigurând-i astfel o anumită sfericitate. Conflictul social și psihologic este pus Între aceste două norme morale și evidențiază un destin tragic, previzibil, descoperit În profunzimile sufletului omenesc. Momentele subiectului; Expozițiunea. Nuvela Începe cu un sfat, devenit un reper de natură morală, rostit de bătrâna soacră a lui Ghița: „Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogația, ci liniștea colibei tale te face fericit”, atunci când ea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
apoi găsit și readus la viață de către soția sa Isis. Sadoveanu Începe romanul având ca motto două versuri din balada Miorița: „Stapâne, stăpâne / mai chemă ș-un câne”, pentru a adăuga la conținutul arhetipal și motivul animalului credincios. Parabola din expozițiune reprezintă un fel de prolog, menit să așeze În dimensiunea ei reală viziunea mitologică a lumii dar, În același timp, autorul nu uită să arate că ne aflăm Într-un univers marcat de o realitate aspră și uneori riscantă, a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
urmarea concepției individualiste a fericirii, e urmarea izolării sufletești de oameni, de durerile și eforturile lor. Romanul „Moromeții” nu are un subiect așa cum se Întâmplă În majoritatea operelor de mare Întindere, aparținând genului epic. Distingem, cum e deja firesc, o expozițiune, menită să Întroducă receptorul În universul temporal, spațial și ontologic În care va Înota o bună bucată de vreme. De altfel, romanul este construit pe trei secvențe narative, socotite planuri existențiale. În prima secvență facem cunoștință cu familia lui Ilie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Întâmplă, Gavrilescu are impresia că toate acestea se vor lămuri a doua zi. Se Întoarce „la țigănci” unde o Întâlnește pe Hildegard, „o mare dragoste” a tinereții sale. Momentele subiectului sunt susținute de reperele Între care se mișcă personajul. În expozițiune se prezintă locul și problematica dilematică a personajului: discuțiile din tramvai, amestecul de planuri, intrarea „la țigănci”, Întâmplările de acolo, ieșirea după câteva ore, deruta temporală, reintrarea „la țigănci”, Întâlnirea cu Hildegard. Toate acestea se realizează prin intermediul unei narațiuni obiective
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de viață, moravurile unei clase sociale, ale așa zisei clase superpuse, cum afirmă Mihai Eminescu, față de care Caragiale are o atitudine comică. Ca În cazul oricărei opere dramatice, și „O scrisoare pierdută” prezintă o structură În care se așază subiectul: expozițiunea; intriga; conflictul; desfășurarea acțiunii; punctul culminant; deznodământul... În structură ele capătă distincție În comedie. În expozițiune scriitorul fixează acțiunea În „capitala unui județ de munte” (spațiul), „În anul de grație”, 1883 (timpul), precizat de către un personaj În actul al III
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care Caragiale are o atitudine comică. Ca În cazul oricărei opere dramatice, și „O scrisoare pierdută” prezintă o structură În care se așază subiectul: expozițiunea; intriga; conflictul; desfășurarea acțiunii; punctul culminant; deznodământul... În structură ele capătă distincție În comedie. În expozițiune scriitorul fixează acțiunea În „capitala unui județ de munte” (spațiul), „În anul de grație”, 1883 (timpul), precizat de către un personaj În actul al III-lea, Nae Cațavencu: „dacă nu mă-nșel, Îmi pare că suntem În anul de grație, 1883
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]