332 matches
-
și C. metode de acțiune. A. Metodele de comunicare convingătoare se pot clasifica, luând drept subcriteriu suportul purtător de informație - cuvântul oral, limbajul oral-vizual și limbajul interior - în următoarele tipuri de metode: a) metode de comunicare orală, subdivizate în: - metode expozitive, din care fac parte: povestirea, descrierea, explicația, demonstrația teoretică, prelegerea școlară, prelegerea universitară (cursul magistral), conferința, expunerea cu oponent, prelegerea-discuție, conferința-dezbatere, informarea, microsimpozionul, instructajul etc.; - metode interogative (conversative, dialogate) precum: conversația euristică, discuțiile în grup, dezbaterea, discuția-dialog, consultația în grup
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
limpede, se suprapune peste o realitate documentară vastă și policromă, îndreptățind generalizări cutezătoare, ce contrazic nu o dată opiniile specialiștilor cehi și slovaci. Structura monografiei se întemeiază pe criteriul convergenței cronologice, care adună informațiile spre două planuri permanent întrepătrunse genetic, reconstituind expozitiv curgerea vieții și devenirea operei lui Čapek - povestiri, romane, piese de teatru, publicistică. Realitățile din care crește opera și problematica sunt înfățișate cu procedeele itinerarului istorist și socio-biografic, iar extragerea semnificațiilor și situarea valorică se operează cu mijloace comparatiste. Dorința
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
circumstanță. Mi-au trebuit câteva momente spre a mă pune în starea de suflet necesară ca să pot face față cum trebuie la situația nouă, creată între noi de cuvântul care atingea problema delicată. Am asigurat-o, cu tonul cel mai expozitiv posibil, că nu țin la nimeni atât de mult ca la dânsa, subestimând cu exces și pe X și importanța lui pentru mine. Era vorba de simpatie, de prietenie, dar... Cuvântul "a ținea" ni-l aruncam ca o minge primejdioasă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
sau anglo-americanistul, sau, mă rog, specialistul în una sau mai multe limbi străine, este menit să înceapă cu traducerile, mai întîi cele de proza, apoi poezia, mai întîi cele din limba proprie în cealaltă și apoi invers, mai întîi proza expozitiva și apoi cea artistică, sau mai întîi poezia ceva mai puțin pretențioasa și apoi marea poezie, iar acum, cînd mă aflu la sfîrșitul unei cariere universitare în domeniu, acum vine Procopie să-mi răstoarne toate ipotezele sau premisele de lucru
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
cetățeni! -stadionul conține un enunț exercitiv, anunță un drept, un privilegiu: Vă recomand acest oraș! -stadionul conține un enunț comisiv, promite: Vă veți distra de minune! -stadionul conține un enunț comportativ, o laudă: Bine ați venit! -stadionul conține un enunț expozitiv, relatează: Aici sunt oameni bogați și puternici! Corpul sportivului se mișcă în spațiu și are ideea de timp, corpurile suporterilor se comportă simulând vibrațiile din arenă. Probele sportive conțin elemente ale conștientizării timpului, elemente vizibile prin transformările stadionului. Persistența numelui
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
dispoziția societății, constituit prin aportul exclusiv al acesteia. Exemplificăm această afirmație prin cazul Muzeului Charleston din Carolina de Sud. Fondat în anul 1773 prin aportul publicului, prin donarea unor colecții sau obiecte, indiferent de natura lor, muzeul propune un demers expozitiv reversibil, prin și pentru comunitate. Nu este lipsit de importanță și faptul că modificările permanente în viața socială au antrenat prin "forța evenimentelor" remodelări ale semnificațiilor aceluiași obiect. Au existat perioade în care obiectul decade din rangul de bun patrimonial
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
orientează din ce în ce mai mult către servicii, consum și imaginea de tip multimedia", sistemul muzeal riscă să devieze către un compromis dacă nu va găsi o modalitate de clarificare a activităților sale43. Posibil ca acesta să elaboreze un model al spațiului arhitectural expozitiv adaptat unei societăți îndreptate către practici ale timpului liber, astfel că preocupările muzeului trec dincolo de etalarea colecțiilor către activități specifice consumatorilor de timp liber. Instituțiile muzeale se află într-un moment de răscruce: care este calea pe care o vor
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
educațională, reprezentările sunt foarte variate și în legatură directă cu câmpul psihopedagogic, înspecial: 1. Didactice: sunt incluse aici opiniile, percepțiile, imaginile și atitudinile educatorului față de: • Proiectare: - obiective; - conținuturi; - timp și, evident, relațiile dintre acestea trei; • Strategie: preferința pentru o metodă - expozitive; - conversative; - demonstrative; - explicative; - acționale sau combinațiile alternative dintre acestea; • Interacțiuni: - raport: - autoritarist; - directiv (autoritar); - alternant (în raport de obiective, dar... armonios și eficient); - permisiv (accent pus pe munca independentă); - laissez-faire; - decizia: - elevii au dreptul la decizie; - numai cadrul didactic; - ambivalență
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
aceste accente În discursul unui poem. Luăm, ca exemplu, O noapte pe ruinele TÎrgoviștei unde imaginația este mai pozitiv terestră. Poemul, distrus de interpretările didactice, mi se pare caracteristic pentru retorica heliadescă. Cel puțin pentru partea ei potolită, constructivă, normal expozitivă, moralizatoare. Există Însă și altă retorică (aceea din poemele vizionariste) care este mai nebună, mai ambițioasă. Acolo căderile estetice sînt mai mari dar și zvîcnetul creației este mai puternic. Poemul are o construcție limpede: Întîi cadrul general (peisajul, locul meditației
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
elev cutare, actualmente profesor la..."), se preocupa de starea lor materială, le procura posturi și nu refuza de a le găsi nevastă și de a-i cununa. Gonzalv nu vedea în specialitatea lui decât "catedra" și în știință - un șablon expozitiv. - Domnule, zicea el strâmbând gura de dezgust profesional, ne vede străinătatea și râde de noi. Conțescu ignorează ultimele lucrări apărute, nu citează măcar o dată pe Dittweg. Conțescu auzise bârfeala și căutase în toate părțile pe acest Dittweg, și se jura
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca să accepți eforturi imense la efecte infime. Și atunci să rămănă paradigma aceasta de școală incluzivă doar o dulce nostalgie paradisiacă și atăt? Altă paradigmă ispititoare este centrarea pe elev. De ani buni magistrocentrismul se anunță falimentar, cu metodele sale expozitive cu tot. Intrumentarul audiovideo a devenit pentru copiii noștri terminație a corpului lor, aproape că nu se mai pot dezlipi de imagini însoțite sau nu de sunete emergente din tehnologii tot mai sofisticate cu care ei se simt tot mai
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
Învățământ. Modernizarea predării nu poate fi concepută doar ca rezultat al unei metodici mai aplicative, ci si ca rezultat al perfecționării instrumentelor de acțiune. Acumularea, adesea de tip manufacturier, a mijloacelor și materialelor didactice, a pus pe prim-plan scopuri expozitive și cele de solicitare a intuirii vii. Practicile de Învățare sunt actualmente afectate de relațiile dezordonate, uneori de concurența dintre diferite vehicule ale cunoașterii. De unde decurge necesitatea unor sisteme care să le asocieze și să le pună de acord (multi
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
predă" deci, "se înmânează" elevilor, de către profesori. Cunoașterea este transmisă preponderent prin expunere și prin explicații verbale, iar mesajul se interiorizează, adică se memorizează, prin "învățare". Evaluarea gradului de însușire a cunoștințelor se realizează, în mare măsură, prin aceleași mijloace expozitive. Acesta este circuitul obișnuit ale comunicării școlare, orală, înainte de toate. Memorizarea, ca și verificarea sa, se realizează, pentru majoritatea elevilor, prin repetarea verbală a informațiilor (mai puțin solicitantă intelectual și fizic decât cea scrisă), în clasă și în afara acesteia 308
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
aflau de obicei la sfârșitul lecțiilor, în cantitate redusă, având un rol mai mult recapitulativ, de confirmare și supra-argumentare a textului principal. Noua formulă încerca să ofere un suport real "învățării prin descoperire", fără să omită însă nici tradiționala relatare expozitivă, a manualului-povestitor. În același stil era prezentată și tema dedicată "spațiului românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu", având o parte special dedicată istoriei noastre "de la întemeierea statelor medievale până la Ștefan cel Mare" (Valentin Băluțoiu, Maria Grecu, Istorie. Manual
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și temporală și logică în același timp, avîndu-se în vedere logica povestirii în dependența sa de logica acțiunii raționale, a comportamentului cu sens); * tipul descriptiv, determinînd o desfășurare spațială, altfel spus epuizarea unei paradigme (nomenclaturi mu-zicale, arhitecturale, teatrale etc.); * tipul expozitiv, asociat analizei și sintezei reprezentărilor conceptuale; * tipul instructiv, incitînd la acțiune (prospecte turistice, farmaceutice, notițe și fișe tehnice, într-un cuvînt modul de utilizare); * tipul argumentativ, centrat pe o luare de poziție. Reluînd această tipologie, lingvistica franceză (cf. J.M. Adam
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
explică. Unii autori, ca J. Piaget (1972), W. Okón (1974) și alții, iau drept criteriu principal de ordonare, suportul purtător de informație sau mijlocul prin intermediul căruia elevii intră în posesia cunoștințelor, drept care vorbesc despre: metode verbale și livrești, subîmpărțite în expozitive și interogative; metode obiective sau intuitive, ori demonstrative; metode bazate pe acțiune (activitatea practică). Mai dificilă pare să devină o clasificare după tipurile de învățare, deoarece însuși fenomenul învățării umane poate fi privit și interpretat din foarte multe unghiuri de
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Dacă ținem seama și de suportul principal purtător de informații în cadrul comunicării, aceste metode se vor putea diviza mai departe în : 1. Metode de comunicare orală (bazate pe limbajul oral, pe cuvântul rostit), la rândul lor subdivizate în : a) metode expozitive (afirmative) din care fac parte: narațiunea, descrierea, explicația, demonstrația teoretică, prelegerea școlară, prelegerea universitară (cursul magistral), conferința, expunerea cu oponent, prelegerea discuție, conferința-dezbatere, informarea, micro-simpozionul, instructajul, instruirea prin înregistrări sonore, prin radio etc.); b) metode interactive (interogative, conversative, dialogate) de
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
O reprezentare grafică ne va permite o și mai rapidă orientare în sistemul de clasificare adoptat aici (fig. 2). III.2. Metode de comunicare și asimilare a cunoștințelor III.2.1. Metode de comunicare orală III.2.1.1. Metode expozitive Expunerea este metoda de predare ce constă în prezentarea de către profesor a unor cunoștințe noi, pe cale orală, în structuri bine închegate, ceea ce garantează o eficiență sporită, prin transmiterea unui volum mare de informații într-o unitate de timp determinată. În funcție de
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
de situația actuală a Bisericii. Este o propunere originală, fără nici un analog în totuși numeroasele opere de cateheză apărute în a doua jumătate a secolului al IV-lea atât în Orient, cât și în Occident. În predarea cunoștințelor prin metoda expozitivă pot fi utilizate și mijloace de învățământ: hărți, fotografii CD-uri, icoane etc. Fericitul Augustin subliniază necesitatea utilizării eficiente a materialului didactic în vederea accesibilizării materiei de predat: „nu se cade ca să le înfățișăm ca pe niște manuscrise legate în învelitori
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
lui sufletești sau a cauzelor care l-au determinat să vină pentru a primi religia creștină. Dacă nu este nimeni de la care să aflăm acestea, trebuie întrebat chiar el, pentru a ne putea alcătui exordiul în funcție de răspunsurile sale”. Utilizarea metodelor expozitive pot determina ca „ascultătorul/elevul să dea semne de oboseală”. În acest caz, Fericitul Augustin ne îndeamnă pe noi, profesorii de religie: „să-i reîmprospătăm buna dispoziție, spunându-i ceva pornit dintr-o veselie de bun gust și potrivit cu subiectul
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
convingerilor, sentimentelor, calităților morale 1.3. Sistemul metodelor de instruire I. Cerghit (2006) clasifică metodele didactice după principalul izvor al învățării, rezultând patru mari categorii de metode: - metode de comunicare și dobândire a valorilor socioculturale: - metode de comunicare orală - metode expozitive (afirmative) - explicația, povestirea, metoda descrierii, prelegerea, expunerea cu oponent, prelegerea-dezbatere, instructajul; - metode interactive (de dialog) - conversația, metoda dezbaterii, problematizarea, controversa academică etc.; - metode de comunicare scrisă (învățarea prin lectură) - lectura activă, metoda studiului individual, tehnici de informare și documentare; - metode
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
morală; c. după modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor: - metode verbale, bazate pe cuvântul scris sau rostit; - metode intuitive, bazate pe observarea directă, concret senzorială a obiectelor și fenomenelor; PREDARE d. după gradul de angajare a elevilor la lecție: - metode expozitive sau pasive, centrate pe memoria reproductivă și pe ascultarea pasivă; - metode active, care stimulează activitatea de explorare personală a realității; e. după funcția didactică principală: - cu funcția principală de predare și comunicare; - cu funcția principală de fixare și consolidare; - cu
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
și pe grupe eterogene); - metode frontale cu întreaga clasă; - metode combinate, prin alternări între variantele de mai sus; h. în funcție de axa de învățare mecanică (prin receptare)învățare conștientă (prin descoperire): - metode bazate pe învățarea prin receptare: expunerea, demonstrația cu caracter expozitiv; - metode care aparțin preponderent descoperirii dirijate: conversația euristică, observația dirijată, instruirea programată, studiul de caz; - metode de descoperire propriu-zisă: observarea independentă, exercițiul euristic PREDARE 1.4. Descrierea principalelor metode de învățământ (Moise, C., 1996, pp. 115-184, Cerghit, I., 2006) a
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
lectorului. Referentul titlurilor este de mare diversitate, ilustrând ori ginalitatea scriitorilor, în timp ce modalitățile lingvistice de construire a cuvântului/a sintagmei de intitulare prezintă câteva invariante. - Un termen nominal/o structură nominală (substantiv, adjectiv, pronume, numeral cu valoare substantivală) configurează titluri expozitive sau metaforic simbolice, vizând: tema/teme și motive (Iubire de L. Blaga, Război și pace de Tolstoi, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Jocul de-a vacanța de M. Sebastian) motivul, simbolul sau metafora centrală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
grupaj de alineate - având în proză rolul unui prolog), incipitul se recunoaște prin faptul că asociază tema discursului și rema - informația nouă, inedită comunicată lectorului. Enunțul prin care se detaliază o informație deja transmisă marchează încheierea incipitului și începutul secvenței expozitive (expozițiunea/situația inițială). În poezie - text de mare concentrare - incipitul se reduce, de obicei, la primul/primele două versuri. Opera dramatică apelează frecvent la un incipit ex abrupto, intrând direct în miezul faptelor. Cele mai frecvente tipuri de incipit sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]