186 matches
-
căilor respiratorii și din afara lor (pleură, diafragm, conduct auditiv extern, intestinal, genital etc). Tusea constă într-o inspirație forțată urmată de o închidere a rinoși oro-faringelui de către palatul moale, închiderea glotei, contracția mușchilor expiratori, și în final deschidera glotei, cu expulzia puternică a aerului, însoțită de un zgomot caracteristic. Aerul are o viteză maximă în trahee și bronhii și antrenează particulele străine din căile respiratorii alături de cantități importante de mucus. Acest reflex poate fi declanșat și voluntar prin influnțe provenite de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
admisie, depresie "deprimare", detenție), fie forme variante, dintre care pe pentru loc al preferințelor apare -(ț)ie (dicție, difuzie, migrație). (ii) În raport cu situația de variație liberă din DOOM1 (impulsie/impulsiune, transmisiune/transmisie), DOOM2 păstrează fie numai forma în -(ț)ie (expulzie, impulsie), fie inversează ordinea de preferințe (transmisie/transmisiune). (iii) În măsura în care DOOM2 introduce noi substantive din aceeași clasă, acestea apar cu terminația -(ț)ie: *concatenație, *conotație, *contracepție, *edentație, *intubație, *levitație, *lustrație, *prezentație, *stagflație, și nu concatenațiune, contracepțiune, intubațiune, lustrațiune etc. - Multe
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
se realizează în expir, după un inspir moderat, prin direcționarea aerului spre cavitatea bucală și vestibulul bucal, la o presiune controlată prin contracția mușchiului orbicular al buzelor. Păstrând poziția corectă a sistemului articulator, dezocluzia bilabială pe linia mediană generează o expulzie sonoră a suflului de aer, specifică sunetului p, a cărei intensitate va trebui conștientizată tactil de către subiect pe fața dorsală a mâinii și controlată ca putere prin exemplificarea rostogolirii unui creion, împrăștierii unor bucățele de hârtie sau a fluturării unei
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a se forța articularea și labiolectura pentru cuvinte mai complexe. Corectarea deformăriilor articulării fonemului pReducerea treptată a intensității emiterii fonemului p până la estompare poate fi corectată prin reluarea exersării analitice a fonemului izolată și în silabe simple până la restabilirea intensității expulziei articulatorii. - Sonorizarea sunetul p, cu transformare lui în perechea sa sonoră b, este un defect binevenit, datorită dificultății de obținere a sonorizării laringiene, încât se încurajează consolidarea pronunției consoanei b cu vibrații, explicându-se diferența de transcriere a sunetului. Se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cu transformare lui în perechea sa sonoră b, este un defect binevenit, datorită dificultății de obținere a sonorizării laringiene, încât se încurajează consolidarea pronunției consoanei b cu vibrații, explicându-se diferența de transcriere a sunetului. Se corectează doar intensitatea de expulzie a aerului prin control tactil cu mâna sau folosind artificiile vizuale. Se fixează apoi în cuvinte simple ca: baba, buba, bebe, în situația nou creată. Debarasarea de sonorizarea lui b în obținerea lui p se face ușor, prin compararea diferenței
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pîreș, șapîte, opîtî, lapîte. Excesul articulator al consoanei p și lipsa unui transfer articulator duc la apariția unei pauze cu aspect sonor fonator specific sunetului î. Se explică logopatului necesitatea micșorării distanței temporale dintre articularea consoanelor, prin folosirea unei singure expulzii, cu implicarea succesivă a unei duble ocluzii: bilabială pentru p și dento-linguală pentru t, respectiv semiocluzie vibrantă pentru r. Se realizează legătura interfonemică cu eliminarea vocalei î parazitare. Antrenamentul motricității articulatorii 1. Exerciții de respirație integrate în gimnastica generală, cu
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
obraji, buze și mandibule : Umflarea simultană a ambilor obraji cu menținerea pentru câteva secunde a retenției aerului, apoi evacurea prin dezocluzie bilabială; - Umflarea alternativă a obrajilor prin trecerea aerului sau a unei „guri de apă' din dreapta în stânga obrajilor, urmată de expulzia aerului, respectiv eliminarea apei într-o chiuvetă; - Sucțiunea obrajilor spre interiorul cavității bucale realizată progresiv, succesiv sau alternată cu umflarea obrajilor; - Exerciții de țuguiere a buzelor cu revenire la poziția normală imitând acțiunea de sugere sau aspirație cu paiul a
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
creion subțire; - Exerciții de orientare a unui creion prins între buzele țuguiate în direcția susjos, stânga-dreapta realizate în aer sau desenând cruci pe o foaie de hârtie; - Exersarea gradului de deschidere a maxilarului în articularea consoanei p. - Exersarea controlului intensității expulziei aerului prin suflarea unei fâșii sau a unui cocoloș de hârtie, a unei pene, a unei mici grămezi de praf de cretă sau a unei cutii de chibrituri așezate vertical; - Mișcările pentru buze, obraji, mandibule se pot exersa folosind o
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vocale se închid și încep sonorizarea încă înainte de a se produce dezocluzia bilabială. Sunetul întâmpină unele dificultăți ce pot fi depășite mai ușor după deprinderea consoanei constrictive labiodentală sonoră v. îfigura 2.2) Subiectul resimte vibrațiile laringo-toracale, vibrațiile obrajilor în timpul expulziei expiratorii, punând succesiv mâna pe toracele, gâtul și obrajii logopedului ce emite sunetul și cealaltă mână alternativ comparativ pe propriile sale organe fonoarticulatorii. Articularea fonemului b Poziționarea sistemului articulator se poate realiza facil, dar fonația laringeană a consoanei b se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cuvintelor extrase din propoziții scurte în care sunetele f, v sunt frecvente. - Exerciții de diferențiere a sunetelor f, v și a celorlalte sunete omorgane p, b, m în cuvinte ca fata-pata, vine-bine, fac-tac-pac-mac etc. - Exerciții de diferențiere a intensității de expulzie a aerului pe fața dorsală a mâinii pentru sunetele f, v, p, b, m. Exerciții speciale pentru logopații cu dificultăți în învățare - Poziționarea buzei inferioare se face imitând mimica pentru râs și cea necesară „mușcării' buzei inferioare, ceea ce impune aplicarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
alveolele inferioare, maxilarele ușor deschise, se suflă puternic în expirație pe gură; - exerciții de formare a aspectului de „jgheab' și „lingură' a limbii prin imitația logopedului și cu ajutorul unei spatule din lemn; - exerciții de continență laterală a ocluziei linguale prin expulzia în chivetă a unei „guri de apă'; - mișcări de apăsare a limbii pe alveolele inferioare și pe alveolele superioare; - mișcări de apăsare a limbii pe bolta palatină cu retenția unei bomboane de tip acadea. 4. Exerciții pentru maxilare executate în fața
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Reducerea intensității acustice aste datorată reducerii presiunii curentului de aer folosit în emiterea sunetului z. Se conștientizează defectul ținând mâna în fața gurii în timpul rostirii, după care se cere logopatului o pronunție în timpul unui expir prelungit cu o presiune crescută a expulziei aerului. Prin câteva exerciții de respirație se dă o presiune normală expulziei articulatorii a aerului. - Desonorizare consoanei z în s necesită reîntoarcerea la cuvântul în care a fost predat inițial fonemul z, care dacă este pronunțat corect se silabisește și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
emiterea sunetului z. Se conștientizează defectul ținând mâna în fața gurii în timpul rostirii, după care se cere logopatului o pronunție în timpul unui expir prelungit cu o presiune crescută a expulziei aerului. Prin câteva exerciții de respirație se dă o presiune normală expulziei articulatorii a aerului. - Desonorizare consoanei z în s necesită reîntoarcerea la cuvântul în care a fost predat inițial fonemul z, care dacă este pronunțat corect se silabisește și se pronunță literă cu literă pentru izolarea fonemului. Apoi se pronunță literă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
zona prepalatală și alveolele superioare. Poziția sistemului articulator pentru emisia fonemului j este aceeași ca pentru articularea fonemului ș cu deosebirea că limba este mai relaxată și realizează constricția pe o porțiune mai lungă cuprinsă între palat și alveole, iar expulzia aerului aerului se face mai scurt și exploziv simultan cu vibrația laringeană. Tehnica articulării fonemului j pornește de la însușirea fonemelor ș și z. Fonemul ș conferă poziția corectă a articulării, iar fonemul z conferă vibrația laringeană. Se pronunță cele două
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a limbii, fie datorită tulburărilor de fonație laringeană Vârful limbii se ridică în formă de „cupă", iar partea dorsală a limbii asigură canalul constrictor care în timpul emisiei sonore realizează o ușoară vibrație. Aerul emis trebuie să fie rece, presiunea de expulzie mai mică la nivelul buzelor decât pentru fonemul ș, iar sub mandibulă trebuie să se perceapă vibrațiile laringiene, când sunetul se realizează cu limba în această poziție. În esență, corectarea sigmatismului pentru j impune exersarea articulării lui z și a
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
unui film demonstrativ cu simularea poziției și acțiunii limbii în articulare sau exemplificarea „tremuratului limbii în adulmecare sau a vârfului cozii la șarpe'. Vârful limbii ridicat în sus se poate plasa ascuțit exact la limita de înclinație a alveolelor, iar expulzia aerului se face scurt și energic imprimând un număr scurt de vibrații. Plasarea prea largă a contactului lingual sau prea relaxată poate da o consistență fricativă emisiei, iar plasarea prea rigidă dă un aspect exploziv pronunției împiedicând generarea vibrațiilor scurte
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
să respire și să perceapă cele două curente de aer care ies lateral la nivelul comisurilor bucale. Logopatul va pronunță silaba la începând cu sonorizarea laringeană și continuând cu desprinderea lentă a limbii de pe alveole și cu coborârea mandibulei. Concentrând expulzia aerului mai scurtă, iar desprinderea vârfului limbii mai energică, sunetul obținut va semăna mai mult cu lea. Dacă s-a obținut un profil acustic acceptabil se repetă exercițiul punând limba mai lățită pe alveole, verificând permeabilitatea spațiilor laterale cu o
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
silabe pronunțate cu pauză îfără sonoritatea vocalei î). - Rezonanța nazală a fonemul l se datorează unei tehnici greșite de rezonanță orală, când aerul este expulzat preponderent nazal. Se pensează narinele în articulare și se indică o pronunțare scurtă cu o expulzie mai energică a aerului oral. Se fac exerciții de desonorizare nazală pe consoana izolată, apoi în cuvinte, în silabe și iarăși în cuvintele predate inițial sau la care se observă rezonanța nazală. Corectarea lambdacismul — paralambdacismul Antrenamentul motricității articulatorii 1. Exerciții
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
circulația sanguină substanțele absorbite sunt puse la dispoziția celulelor, asigurând nutriția acestora. Fenomenele digestive se produc independent de voința omului din momentul în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian; controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Este frecvent folosit termenul de "tensiune" arterială pentru a desemna presiunea arterială, adică presiunea sângelui în arterele circulației sistemice. Pomparea ritmică determină variații ale presiunii arteriale conform cu fazele ciclului cardiac (fig. 40), astfel că apare un puls presional determinat de expulzia sângelui în aortă în timpul sistolei. Diferența dintre valoarea maximă (sistolică, Ps) de ~120 mm Hg și valoarea minimă (diastolică, Pd) de ~80 mm Hg este presiunea pulsului (diferențială), de ~40 mm Hg. Presiunea arterială medie este mai apropiată de valorile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cu cadran). Tensiometrele moderne au construcție similară, dar folosesc un traductor de presiune și afișaj numeric. Pulsațiile arteriale pot fi detectate palpator, prin compresia ușoară a arterei pe planul dur subiacent. Distensia ritmică astfel percepută (pulsul arterial) este produsă de expulzia sângelui din ventriculul stâng în aortă. Ea este transmisă în peretele arterial cu o viteză de cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s în arterele mari și 15 35 m/s în arteriole
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
căilor respiratorii și din afara lor (pleură, diafragm, conduct auditiv extern, intestinal, genital etc). Tusea constă într-o inspirație forțată urmată de o închidere a rinoși oro-faringelui de către palatul moale, închiderea glotei, contracția mușchilor expiratori, și în final deschidera glotei, cu expulzia puternică a aerului, însoțită de un zgomot caracteristic. Aerul are o viteză maximă în trahee și bronhii și antrenează particulele străine din căile respiratorii alături de cantități importante de mucus. Acest reflex poate fi declanșat și voluntar prin influnțe provenite de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
este necesar pentru: adaptarea ventilației și implicit a hematozei pulmonare la necesitățile crescute din timpul sarcinii (se adaugă consumul de oxigen al fătului); utilizarea ritmică, în mod conștient, a mișcărilor respiratorii, atât în cursul nașterii (fazele de dilatare și de expulzie) cât și în timpul lăuziei, pentru refacerea musculaturii abdominale și pelviperineale. Respirația diafragmatică se îmbunătățește cu ajutorul exercițiilor de respirație abdominală: a) în inspirație, relaxarea abdomenului cu bombarea acestuia, ceea ce ușurează coborârea diafragmului; b) în expirație, sucțiunea abdomenului prin contracția musculaturii, ceea ce
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
și deci insuficienta irigare cu sânge a mușchilor dar și a fătului. La aceasta se adaugă fenomene neurovegetative: hipotensiune cu amețeală, tulburări ale ritmului cardiac etc.; 4. Se începe antrenarea mușchiului transvers abdominal, mușchi de presiune care are rol în expulzia fătului. Tonifierea transversului abdominal se face prin exerciții pentru musculatura abdomenului corelate cu exerciții respiratorii; 5. Nu sunt recomandate exercițiile cu ridicarea membrelor inferioare și în special forfecările deoarece favorizează eventrațiile; 6. Gravida va face exerciții de tip stretching; 7
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
nașterii va contribui o echipă compusă din medic, psiholog, kinetoterapeut și tată; Menținerea elasticității musculare și articulare; Menținerea tonusului musculaturii posturale; Profilaxia producerii platfusului; Profilaxia tulburărilor circulatorii (tulburările întoarcerii venoase); Educarea perineului în sensul formării reflexelor de distensie și de expulzie concomitent cu o respirație adecvată. Gravida va învăța și pozițiile ce facilitează coborârea fătului. Mijloace folosite: Exerciții libere; Exerciții de streching; Exerciții cu obiecte; Exerciții la aparate (dintre aparate vor fi utilizate doar placa pentru masaj reflexogen și cea pentru
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]