270 matches
-
de otravă" (str. 7). Este un tipic exemplu de extaz: spiritul lui muni părăsește trupul, el ghicește gândirea ființelor semidivine și a animalelor sălbatice, el locuiește "cele două oceane". Aluziile la calul Vântului și la zeii care intră în cel extaziat indică o tehnică șamanizantă. Vedele evocă, de asemenea, alte experiențe supranormale, în legătură cu personaje mitice (Ekavrătya, Brahmacărin, Vena etc.) care reprezintă probabil modele divinizate ale anumitor asceți și magicieni. Căci "omul-zeu" rămâne un motiv dominant în istoria spirituală a Indiei. Ekavrâtya
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
dimineață, rosteam în cor Tatăl nostru, la minister, tovarășul Mihăilă, un coleg - fost tipograf, fuseseră angajați mulți tipografi pe post de redactori - ne citea, semiagramat, tot în fie care dimineață, articolul de fond din Scânteia. Iar noi trebuia să-l comentăm extaziați. Dintre chemările mele la Cadre, una a rămas de pomină. Aveam și eu ceva fru mos în mine: niște gene lungi și în toarse. Îmi aduc aminte odată, când am făcut cunoștință cu poetul George Lesnea, că mi-a spus
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
asentimentului la transcendența care ne animă, consideră filosoful francez, nu suntem și nu valorăm nimic. Analoagă experienței muzicale, transcendența oferă deschidere spre înțelesul profund al existenței, „grație căreia fiecare om, din solistul stăngaci de la început se transformă într-un «membru extaziat (emerveillé) al unei orchestre»”, dirijate de Dumnezeu, ieșirea în etern despre care se poate spune că este orchestra însăși în unitatea sa profundă și inteligibilă. G. Marcel consideră că problema existenței lui Dumnezeu nu se pune decăt în termeni mistici
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
exclude ideea de ceea ce este necesar unei plenitudini existențiale. Și parcă iar aud niște șoapte dinspre Teiul însoțit de Obeliscul cu lei: Eminescianul cerc de aer al teiului cu flori de verbe/ Ascultă vântul strecurat printre frunze copleșite de adverbe/ Extaziat privește puzderia de stele de pe cerul nopții/ Amintindu-ne de timpul ce sporește calea tragică a sorții... Abia ieșisem din zgomotul orașului. Din zig-zagul drumului care urcă spre Bucium și Poeni, apoi prin codrii Dobrovățului, mașina șerpuiește de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fi lăsați să-și etaleze virtuțile poetice și ritmice. Ei plecau de la premisa, după mine falsă, că textul biblic trebuie redat Într-o limbă românească „specială”, plină de mister, cu fraze contorsionate și topică văcăresciană. Paranteză: foarte des Întîlnesc compatrioți extaziați În fața câte unui pasaj din vechile traduceri ale Bibliei sau din vechiul Pateric, din care nu pricep În realitate nimic, dar care „sună altfel”. Cauza acestor stări extatice ar fi „dulceața”, „farmecul”, „Întorsătura”, „muzicalitatea”, „tenta arhaică” a frazelor respective. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
carel juca pe Piedone era mai mult adipos decât musculos și cred că la filmări, la scenele de acțiune, cerea pauze lungi și dese, ca săși tragă sufletul. Dar ce conta? Puștii înghițeau hapul, umpleau sălile de cinematograf șiși povesteau extaziați, a doua zi la școală, fazele de cafteală pe care le văzuseră. Astăzi, însă, dacă rostești numele „Piedone“, nu știu câți își mai amintesc de Bud Spencer, dar cu siguranță toți se vor gândi la un anume consilier al Primăriei Sectorului Șase
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
acestui organ trebuie săși facă meseria. În realitate, însă, nu cred că asta va fi vreo problemă. Nu ar fi primul caz de acest fel... Puștii cu drept de vot vor înghiți și de data aceasta hapul șiși vor povesti extaziați, a doua zi după ce au fost la urne, fazele mișto cu personajului lor preferat. (2003) Domnu’ Cornel Domnu’ Cornel e bun și blând. Domnu’ Cornel e chiar frumos, după cum nea spus și domnu’ Dan Claudiu Tănăsescu, cel care la invitat
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
doua natură, rămasă intactă sub sutana albă. La sfîrșitul audienței, Papa mi-a spus în italiană: "Am să vă arăt ceva". Îndreptîndu-se spre fundul biroului, deschise ușile unui scrin lucrat în stilul renașterii sieneze, murmurînd într-un fel de reculegere extaziată: "Excelența Voastră vede aici adunate toate concordatele încheiate de Sfîntul Scaun cu statele de pe glob". În fața ochilor mei se etalau, bine rînduite, legate în aur și argint 206, întregul șir al acestor concordate. Într-o clipă am avut revelația: Pius
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
aflasem, pregătindu-mă pentru un eventual transport spre un spital din vestul țării. Într-o după amiază, în timp ce mă odihneam și era o liniște generală în acea aripă de spital, aud o voce divină ce venea din vecinătatea spitalului. Ascultam extaziat, cu sufletul înfiorat și cu lacrimi pe obraz!... Vocea aceea atât de frumoasă mi-a adus o stare de fericire și nu mă săturam ascultând-o! Gândeam atunci că, dacă aș fi murit, n-aș fi mai încercat o asemenea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
O P Q R S T U V ... - Jayne, nu vrei să-i dai o gogoașă fără zahăr sau ceva? Mi-am atins fruntea pentru a indica: migrena se apropie. Sincer. - Și mai știu ce e un romb! țipă Sarah extaziată. - Fantastic. - Și un hexagon! - Bine, dar ai milă de mine, spiridușule. - Și un trapezoid! - Iubito, tati e prost dispus și somnoros și pe punctual de a vărsa, așa că nu vrei s-o lași mai moale? Fata s-a întors rapid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de penibil - a fost un moment de răscruce, sincer -, încât a fost ultima oară când m-am costumat. A fost foarte jenant. Încă mă mai durea să-mi amintesc cum stăteam singur în bancă în timp ce colegii mei evoluau în fața copiilor extaziați. Mă așteptam ca Robby să mă găsească instantaneu mult mai interesant decât ar fi crezut înainte. O tăcere stânjenitoare puse stăpânire pe bucătărie. Toată lumea îmi ascultase povestea. Jayne ținea în mână un pahar de margarita spart și mă privea ciudat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
era fluieratul. Fluieratul din gură. Când se apuca să fluiere, ziceai că le cântă din fluier. Pe miriști, la păscutul oilor sau după o hârjoană printre glugile de coceni sau șurile de paie, îl rugam să-mi fluiere. Îl ascultam extaziat. Fluiera atât de frumos!... Când rămâneam singuri încercam să fluier și eu. Nu ieșea nimic. Am fost și am rămas un afon veritabil. Deși mi-a plăcut și îmi place și acum să ascult muzică. Inclusiv muzica populară. Țin minte
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
se interziceau conferințele despre Goethe și când esteticienii făceau lingvistică. Desigur, nu toți au avut aceeași linie evolutivă, dar pulsul generației a fost acesta. După 1960, toți și-au publicat scrierile reale (proscrise) ale debutului. Generațiile noi, care au rămas extaziate, descoperind pe Lucian Blaga sau pe Ion Barbu, care au început să consume în mod comparativ, formele rămase neevoluate, în contextul sensibilității estetice românești, ale modernismului, și-au dat seama că lipsește ceva, poate o verigă, o vârstă, o biologie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cu zona de vest a Expoziției. Facem poze din cabină, pentru a ne susține relatările ulterioare cu dovezi vizuale ale prezenței noastre acolo. În întâmpinare, la aceeași altitudine, pe un cablu paralel, ne vin alte capsule galbene cu inși la fel de extaziați. Când lunecă pe alături, îi văd ca pe niște prizonieri neputincioși ai unor bule pantagruelice, deasupra unui coctail bolborositor de imagini. Dacă te gândești bine, viața ta, preț de 20 de minute, atât cât durează „zborul” de la un capăt la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ultimele săptămâni nu mai depistase nicăieri misteriosul virus, nu avea nici un material de studiu, nici un sânge infestat, în afară de al lui și al senatorului. Iar noaptea, la Arene, a fost una puternică: Giulia era cu adevărat fericită, Zogru melancolic, iar Bobo extaziat și de concert, și de descoperirea antidotului. În fine, zilele s-au scurs între examene, plimbări cu Bobo și telefoanele lui Andrei. Giulia voia să-l audă din când în când pe Andrei, mai ales că el suna din ce în ce mai des
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cu mult mai mici decât cele pe care mi le aminteam eu de aseară. Nici vorbă să mă pot băga cumva pe sub el. Abia atunci mi-am văzut mâinile. Erau mâinile mele! Chiar în momentul în care mi le priveam extaziat, tanti Cateluța pătrunse în apartament și îngheță, de parcă ar fi dat nas în nas cu o fantomă: "Aoleo!", exclamă dumneaei. Încercă un surâs, deși cred că bucuria revederii nu era chiar atât de puternică: "Vai, dom' profesor! Ăăă... nu mă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
începu să cânte. Mâhnirea din inima Luanei prinse glas. Avea, în sfârșit, posibilitatea să plângă, fără lacrimi, fără să se vaite. Să-și verse amarul prin cântec, acel vers melodios blestemat de a da roade numai în durere. Tinerii aplaudară extaziați, bătură din picioare. Din ziua aceea, fiecare bairam se încheia cu repertoriul celor doi. La un moment dat, au înregistrat câteva casete și Victor i-a propus o modalitate de participare la diferite spectacole. Luana a refuzat categoric. Nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
așternut și s-a lipit de acel întreg al ei abandonat, privind-o cu dăruirea adâncă de atunci, când ea îi aparținea. Conștiința că nu se aflau "atunci", ci în alte vremuri, a trezit-o. Atingerea desăvârșirii lui puternice și extaziate a făcut-o să-l împingă cu toată forța și să strige: Nu pot! Sunt o femeie măritată. N-am să fac de două ori aceeași greșeală. Rostogolit lângă ea, el rămase nemișcat. Luana se ridică tremurând și își îndreptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
aici încuraja Ungaria să treacă la acțiune împotriva Transilvaniei"232. Abia intrase în Basarabia și Bucovina, și, pe 25 iunie 1940, Molotov atenționa pe ambasadorul Italiei că Moscova sprijină invazia bulgaro-ungară în Ardeal și Dobrogea. Oficialități maghiare și bulgare felicitau extaziate isprava invadării Basarabiei și Bucovinei. Iugoslavia era tatonată să păstreze distanță față de evenimente. Între timp, teroarea dezlănțuită în Basarabia și Bucovina demarase devastator. În jur de 300 000-400 000 de basarabeni au luat calea refugiului peste Prut. Proprietățile au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
parte, tocmelile, căderile la învoială”), fiind larg compensat acum de starea de beatitudine a omului eliberat de angoase, ajuns la mult râvnita „revelație”, într-un tărâm transcendent, de unde orice senzație de constrângere e absentă, iar cosmosul întreg se descoperă privirii extaziate ca pură transparență, realitate esențializată, ieșită din timp: „Timpul și spațiul albesc departe ca niște resturi ale iernii defuncte”, „O viață nouă coboară din munții limpezi”, „un nor cu ugerul plin tropăia în curte”, „anotimpurile (sunt) amestecate ca niște polenuri
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
copacilor pădurii, ce îmbie în arșița verii la odihnă, răsăritul și apusul soarelui, unduirea lanului de grâu, cerul unei dimineți de vară, câmpul somnolent, cuprins de toropeala amiezii reprezintă obiectivări care ascund clipe binecuvântate, când sufletul ființei umane se identifică, extaziat, cu lumea care primește har: „Simt dumnezeirea-n fagul crud,/ O aud pe ape, o aud. Dibuitoare mâna s-atingă pe aproape/ Pe Dumnezeu, mireasmă plutind pe flori, pe ape...” - Dorință. Pentru eul liric, vara este o copilă, iar sosirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
Copilul nu se juca mai deloc - și, în orice caz, nu joaca era subiectul filmelor ei, ci cucerirea puterii artistice între oamenii mari. Ea nu avea prieteni printre copii. Se învârtea toată ziua bună ziua printre adulți, care descopereau în ea, extaziați, un adult. Cântecele ei erau sfaturi modeste pentru uzul vârstnicilor nu prea mintoși: banii nu aduc fericirea, fericirea e totul și ea se găsește în razele soarelui. Spunea cu dezinvoltură, fără să stea să se gândească o clipă - cum îmi
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
Kim Basinger din 9 Weeks? - al cărei mișcări le învățase de la bunicul ei, antrenorul en titre. Șocul este enorm, fetița aruncîndu-și o parte din bulendre prin sală scandalizează un public eminamente descreierisit cum spunea Ubu al lui Jarry, singurul admirator extaziat fiind un pedofil. Cu toate acestea nu este nimic obscen sau vulgar în dansul fetiței, transpusă în rolul ei, chipul îi radiază o fericire naivă, o stîngăcie emoționantă, ea își joacă rolul pînă la capăt fără să înțeleagă că ea
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
Constanța Buzea Protagoniștii El scriind consecvent "năpraznic", între numeroșii lui amici extaziați, pe bune, de opera care i s-a adunat ca de la sine în deloc puține volume incendiare de 20 de ani încoace, ultima sosită este excelenta poetă suceveană Angela Furtună, care-i solicită insurgentului nouăzecist Mihail Gălățanu un interviu pentru
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
un oarecare caracter erotic. Firește că erotismul se mențnea în limitele iubirii platonice. Dar poate că dacă visul s-ar fi prelungit, castitatea ar fi putut dispărea, lăsând locul adevăratei dorințe? Nu știu. Mă simțeam pur și simplu vrăjit, emoțonat, extaziat. Senzațe pe care am avut-o de nenumărate ori de-a lungul vieți mele, și nu numai în vise. ș...ț În schimb, în reveria diurnă pe care am practicat-o cu delectare întreaga viață, aventura erotică, pregătită îndelung și
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]