152 matches
-
profundă. MUȘCHIUL SUPINATOR (m. supmton Origine: - suprafața rugoasă de sub incizura radială a ulnei, - creasta mușchiului supinator, - ligamentul colateral radial, - ligamentul inelar, - epicondilul humeral lateral. Inserția terminală: - supinator al antebrațului, - supinator al mâinii. Raporturile mușchiului sunt cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Acțiunea este de supinație a antebrațului. Inervația provine din nervul radial prin ramura sa profundă. FASCIA ANTEBRAȚULUI Fascia antebrațului continuă pe cea brahială și este la rândul ei continuată de fascia mâinii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fibros ce are inserția pe trapezoid, osul mare și navicular și ce formează un canal lateralpentru tendonul flexorului radial al carpuluiși altul medial, prin care trec nervul median și tendoanele flexorilor. Anterior față de retinacul trec vasele și nervul ulnar. Retinaculul extensorilor este sub formă dreptughiulară, așezat posterior și foarte subțire. De pe fața profundă se desprind septuri ce se inseră la nivelul fețelor posterioare ale epifizelor distale ale radiusului și cubitusului, ceea ce determină formarea unor tunele prin care alunecă tendoanele musculaturii extensorilor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
extensorilor este sub formă dreptughiulară, așezat posterior și foarte subțire. De pe fața profundă se desprind septuri ce se inseră la nivelul fețelor posterioare ale epifizelor distale ale radiusului și cubitusului, ceea ce determină formarea unor tunele prin care alunecă tendoanele musculaturii extensorilor. Prezența celor două retinacule reprezintă un mijloc de contenție pentru tendoanele care trec spre mână. TECI FIBROASE ȘI SINOVIALE La nivelul articulațiilor metacarpo-falangiene tendoanele flexorilor superficial și profund trec prin tunelul osteo-fibros format de tecile fibroase ale degetelor mâinii și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și carpiene. Datorită acestui aspect anatomic orice infec]ie la nivelul policelui sau auricularului se poate propaga și la antebra]. Fa]a posterioară a fiecărei teci sinoviale este legată de tendoanele mușchilor flexori prin frâuri tendinoase. Tecile sinoviale ale mușchilor extensori sunt localizate pe fa]a posterioară a mâinii și depășesc retinaculul. Ele sunt pentru: - mușchii lung abductor și extensor scurt al policelui; - mușchii extensori radiali ai carpului; mușchiul lung extensor al policelui; - mușchii extensori ai degetelor și al indexului; - mușchiul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fiecărei teci sinoviale este legată de tendoanele mușchilor flexori prin frâuri tendinoase. Tecile sinoviale ale mușchilor extensori sunt localizate pe fa]a posterioară a mâinii și depășesc retinaculul. Ele sunt pentru: - mușchii lung abductor și extensor scurt al policelui; - mușchii extensori radiali ai carpului; mușchiul lung extensor al policelui; - mușchii extensori ai degetelor și al indexului; - mușchiul extensor al degetului mic; - mușchiul extensor ulnar al carpului. MUȘCHII MÂINII (musculi manus) Mușchii mâinii se grupează în trei loje: eminen]a tenară (ce
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
frâuri tendinoase. Tecile sinoviale ale mușchilor extensori sunt localizate pe fa]a posterioară a mâinii și depășesc retinaculul. Ele sunt pentru: - mușchii lung abductor și extensor scurt al policelui; - mușchii extensori radiali ai carpului; mușchiul lung extensor al policelui; - mușchii extensori ai degetelor și al indexului; - mușchiul extensor al degetului mic; - mușchiul extensor ulnar al carpului. MUȘCHII MÂINII (musculi manus) Mușchii mâinii se grupează în trei loje: eminen]a tenară (ce corespunde policelui), loja hipotenară (ce corespunde auricularului) iar între cele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
degetelui respectiv. Raporturi: - sunt acoperiți la nivelul palmei de tendoanele mușchiului flexor profund al degetelor, de arcul arterial palmar superficial; - acoperă spațiile interosoase; - posterior au ligamentul transvers metacarpian; - anterior vasele și nervii colaterali ai degetelor. Acțiunea: - flexori ai primei falange, - extensori ai ultimelor două falange. Inervația: este din nervul - median pentru cei doi mușchi lombricali laterali, - ulnar pentru cei doi mușchi lombricali mediali. MUȘCHII INTEROSOȘI Mușchii interosoși se gpsesc dispuși în spațiile interosoase; sunt 3 mușchi palmari și 4 dorsali. MUȘCHII
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
II, III, IV. Originea este pe fața metacarpianului care privește spre axul mâinii. Inserția terminală: se realizează printr-un tendon subțire pe tendonul extensorului degetelui respectiv. Raporturi: mușchii sunt acoperiți de fascia profundă a mâini. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - adductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. MUȘCHII INTEROSOȘI DORSALI Originea este pe ambele metacarpiene care delimitează spațiul respectiv. Inserția terminală: - baza falangei distale, - pe tendonul mușchiului extensor al degetelor. Raporturi: - anterior sunt mușchii interosoși palmari
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tendonul mușchiului extensor al degetelor. Raporturi: - anterior sunt mușchii interosoși palmari, arterele metacarpiene palmare, tendoanele lombricalilor și ale flexorilor profunzi ai degetelor; - proximal prezintă raport cu arcul arterial palmar profund; - dorsal vin în raport cu arterele metacarpiene. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - abductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. FASCIILE ȘI APONEVROZELE MÂINII Fascia dorsală prezintă două lame: - una superficială, subcutanată, ce acoperă tendoanele musculaturii extensoare și care se inseră pe metacarpienele I -V; - alta profundă ce acoperă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
piciorului, - rol important în ridicarea și menținerea calcaneului în această poziție (mers pe vârfuri), - susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI MUȘCHII REGIUNII DORSALE MU ȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI (m. extensor digitorum brevis) Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală este la nivelul falangei proximale a halucelui. Acțiunea este de extensor al falangei proximale. Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală se realizează printr-un tendon pe articulația metatarso- falangană. Acțiunea este de extensor al halucelui
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
DORSALE MU ȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI (m. extensor digitorum brevis) Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală este la nivelul falangei proximale a halucelui. Acțiunea este de extensor al falangei proximale. Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală se realizează printr-un tendon pe articulația metatarso- falangană. Acțiunea este de extensor al halucelui. Inervația se realizează prin nervul peronier profund. MU {CHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI (m. abductor hallucis) Origine: - tuberculul medial al calcaneului, - pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tendoane. în traiectul descendent pe care-l urmează trec peste o serie de șanțuri osoase determinând astfel formarea unor culise osteotendinoase prin a căror dedublare se formesză culisele fibroase. După mușchii care trec pe sub ele se descriu: - retinaculul inferior al extensorilor (ligamentul inelar anterior, ligamentul cruciform) dispus pe fața anterioară a piciorului; - retinaculul flexorilor așezat pe partea medială a gâtului piciorului, între maleola medială și calcaneu. FASCIILE ȘI APONEVROZELE PICIORULUI Aponevroza plantară (aponeurosis plantaris) prezintă trei porțiuni diferite: - porțiunea mijlocie este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și ajunge la baza halucelui. Fascia plantară profundă se descrie peste oasele metatarsiene (primul și ultimul), spațiile interosoase, ligamente (metatarsian transvers profund, ligamentele articulațiilor gâtului piciorului) și mușchii interosoși. Fascia dorsală a piciorului este în imediata vecinătate a pielii. Fascia extensorilor scurți este dispusă peste cei doi extensori scurți și peste artera dorsală a piciorului. Fascia interosoasă dorsală acoperă fața dorsală a metatarsienelor și interosoșii dorsali. BURSELE ȘI TECILE SINOVIALE ALE PLANTEI Bursele sinoviale ( bursae synoviales) ale plantei sunt în număr
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
profundă se descrie peste oasele metatarsiene (primul și ultimul), spațiile interosoase, ligamente (metatarsian transvers profund, ligamentele articulațiilor gâtului piciorului) și mușchii interosoși. Fascia dorsală a piciorului este în imediata vecinătate a pielii. Fascia extensorilor scurți este dispusă peste cei doi extensori scurți și peste artera dorsală a piciorului. Fascia interosoasă dorsală acoperă fața dorsală a metatarsienelor și interosoșii dorsali. BURSELE ȘI TECILE SINOVIALE ALE PLANTEI Bursele sinoviale ( bursae synoviales) ale plantei sunt în număr de 28 și sunt indepentente în majoritatea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de aproximativ 90° în pendularea anterioară și de 140° în pendularea posterioară; forță de impulsie mare și rapidă; dorința de a menține viteza obținută un timp cât mai lung. În realizarea acestei faze, o importanță crescută o are „acțiunea mușchilor extensori ai labei piciorului”, atenția fiind îndreptată spre „obținerea unei contracții maxime la acest nivel (al gleznei)”, așa cum specifica și Alexandrescu, Tatus, Ardelean (1983). Laba piciorului ia contactul cu solul pe pingea, în ușoară flexie dorsală. Acțiunea „de cedare” în momentul
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
punea pe faza de impulsie când proiecția CMC, cădea, în faza de contact, mult înaintea sprijinului, corpul fiind „împins înainte printr-o extensie a șoldului, genunchiului și articulației” gleznei. În acest caz viteza de deplasare este limitată de forța mușchilor extensori, în principal de forța cvadricepșiilor femurali. Această analiză tradițională este depășită. Analizele anatomo - funcționale, recente, realizate de Tidow / Wiemann (1994) citat de W. Vonstein au scos în evidență că faza de amortizare (frânare) are o mare importanță în atingerea vitezei
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
membrului inferior în faza de „agățare-tracțiune”. Alergarea cu viteză maximă se poate realiza prin acțiunea grupelor musculare ce acționează asupra șoldului: gluteali (m. gluteus maximus), adductori (m. adductor magnus) dar și prin intermediul ischiogambierilor (biceps femoris, caput longum, semitendinosus, semimembranosus). Principalii extensori ai coapsei sunt mușchii gluteali dar în această mișcare specifică de deplasare influența lor este minoră, idee susținută de Tidow / Wiemann (1994) care afirmă că „acest fapt poate fi ilustrat prin diagrama activităților electrice (EMS) ale unor mușchi în mișcări
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
deplasare influența lor este minoră, idee susținută de Tidow / Wiemann (1994) care afirmă că „acest fapt poate fi ilustrat prin diagrama activităților electrice (EMS) ale unor mușchi în mișcări diferite (Fig. 6). Această diagramă subliniază ideea că ischiogambierii sunt principalii extensori ai capului femural și sunt responsabili de producerea vitezei orizontale maxime în sprint. De asemenea, antrenamentele pe bază de „tracțiune” în deplasările cu viteză maximă sunt preferate față de cele pe bază de împingere”. Din cele prezentate se desprinde ideea că
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
rezultat a unei corecte așezări a tălpii pe sol urmată de o tragere fără pauză. Pentru îmbunătățirea lungimii pasului se folosesc o serie de exerciții dintre care amintim: exerciții bazate pe desprinderi pentru dezvoltarea forței elastice și explozive (ai mușchilor extensori ai coapselor); exerciții cu greutăți ușoare pentru dezvoltarea forței maxime (a mușchilor flexori ai coapselor și picioarelor); alegări sărite pe 30-100 m, înregistrând timpul și numărul de pași, pentru creșterea lungimii pasului; sărituri cu coarda sau cu îngreuieri (saci de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
moment, ci și cel de viitor. Dintre particularitățile copiilor, la această vârstă, care au influență directă asupra programului instruirii, pot fi menționate următoarele: Din punct de vedere morfologic: mușchii școlarului mic sunt slab dezvoltați; flexorii sunt mai bine dezvoltați decât extensorii; tonusul muscular este scăzut; forța musculară este redusă, iar menținerea constantă a echilibrului este efort suplimentar; structura oaselor este deficitară ca rezistență. Toate acestea implică o preocupare pentru corectarea motricității, de cele mai multe ori defectuoasă, imprimarea unei ținute corecte în timpul mersului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
efort suplimentar; structura oaselor este deficitară ca rezistență. Toate acestea implică o preocupare pentru corectarea motricității, de cele mai multe ori defectuoasă, imprimarea unei ținute corecte în timpul mersului, alergării, în poziția stând și cea șezândă. Propunem să se folosească exerciții destinate mușchilor extensori, pentru întărirea mușchilor antigravitaționali, prin angrenare corectă, eliminarea cauzelor care provoacă deformațiile coloanei vertebrale, învățarea mușchilor și formarea stereotipurilor dinamice, ce se vor executa, de la început, corect. Din punct de vedere funcțional: La 7 ani se încheie procesul de diferențiere
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
crurală și cel de-al IVlea inel al marelui adductor, de unde ia denumirea de arteră poplitee. Situată în partea antero-internă a coapsei, artera este mai superficială la origine devenind profundă spre final, datorită traiectului ei prin interstițiul care separă mușchii extensori de cei adductori ai coapsei și faptului că mușchiul croitor (sartorius) încrucișează artera trecând înaintea ei în porțiunea sa mijlocie (între ligamentul inghinal, mușchiul lung adductor și mușchiul sartorius se descrie triunghiul femural Scarpa - trigonum femurale). Direcția arterei este oblică
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
amețeli, dureri reumatice, indigestie, constipație, dureri de cap, dureri de dinți, dureri de naștere, bufeuri, anxietate, depresie, grețuri și mahmureală. Mai mult decât atât, acționând asupra V-ului magic, în zona arătătorului, puneți în mișcare energia vindecătoare din mușchii spinali, extensori ai coloanei vertebrale (vezi foto 24, capitolul 20). În capitolele următoare veți învăța să acționați asupra altor puncte specifice. Cum localizăm cu precizie punctele de presiune. Priviți figura 12 și observați că osul metacarpian conector se află la baza V
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
pe pistă în scopul reducerii reacțiunii tangențiale; * piciorul se pune pe pistă în flexie dorsală, pe pingea și ușor pe exteriorul pantei, cu suplețe; urmează derularea completă a piciorului prin extensia rapidă în articulația gleznei prin contracție maximală a mușchilor extensori ai labei piciorului; derularea se face în jurul axei extremității regiunii metatarsiene; * picioarele se pun pe sol paralel și apropiate de axul alergării; * genunchiul piciorului oscilant este dus înainte și în sus (până aproape de orizontală); * gamba (care se află flexată pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ca în exercițiul precedent (fig.41 ). * alergare cu pendularea gambei înainte este un exercițiu ce presupune forță și coordonare, deci și un grad mai avansat de pregătire, a cărui utilizare poate determina (fig.42 ): dezvoltarea mușchilor ridicători ai coapsei și extensori ai gambei pe coapsă; favorizarea amplitudinii fazei anterioare a pasului alergător. Se poate executa în tempouri și pe distanțe diferite, adaptate nivelului de pregătire. Datorită dificultăților de execuție, exercițiul trebuie utilizat cu atenție și numai în măsura în care poate fi executat corect
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]