288 matches
-
care era situația în sectorul său și pentru a-i cere și alte întăriri, fiindcă, teoretic, dușmanul ar fi putut chiar să se întoarcă. Ar fi trebuit să facă toate lucrurile acelea, dar se simțea prea obosit, de-a dreptul extenuat. Sprijinindu-se cu coatele pe genunchi, își trecu mâinile prin păr și respiră adânc. Huruitul bătăliei, care îl asurzise aproape pe întreg parcursul acelei zile infernale, îi răsuna încă în urechi, iar în fața ochilor săi continua să se rotească un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
abandonase în mare furie poziția, împreună cu toți ai săi, și aproape imediat fuseseră atacați de dușman. Cel puțin jumătate din ei căzuseră și aproape toți ofițerii. Pretutindeni, soldații încă în viață abia de reușeau să se mai țină pe picioare. Extenuați, se lăsau să cadă în iarbă și contemplau în tăcere, așa cum făcea și Sebastianus, în lumina portocalie a crepusculului, spectacolul de moarte ce se întindea înaintea ochilor lor ori discutau cu voce scăzută, părând că se simțeau ca în mijlocul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
el puterea. Etius se întoarse spre el, îl fixă câteva momente, strângând pleoapele, și încuviință cu gravitate, gânditor; probabil împărtășea părerea lui Chilperic, totuși nu spuse nimic. își mută în schimb, privirea la Sebastianus, care în momentul acela îl văzu extenuat, îmbătrânit parcă, dintr-odată, cu cel puțin zece ani. Neliniștit, ofițerul gândi că Magister era pe punctul de a comenta comportamentul lui Thorismund, dezvăluindu-le lucruri importante. Etius, în schimb, oftă și spuse obosit: — îmi ceruseși câteva ore de permisie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
dune de nisip. Soarele foarte coborât îmi usucă trupul și gâtlejul. Nisipul încins îmi arde tălpile. Fug în neștire. Hămăit îngrozitor de câini. îmi schimb mereu direcția, părându-mi-se că mă apropii de ei. Mă împiedic și cad. Mă târăsc extenuat. Mă ridic și alerg din nou. Lătratul câinilor crește în intensitate. Mă întorc și fug în direcție opusă. Sudoarea îmi curge șiroaie pe trup. E roșie. Nu e sudoare. Cercul câinilor se strânge. Îi aud din ce în ce mai aproape. Nu-i văd
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
trebui s-o iei mai încet. Știu, dar am foarte multe de făcut și îmi ia o veșnicie. Faptul că îmi petrecusem jumătate din noaptea trecută uitându-mă la Knight Rider, în loc să dorm, nu mă ajutase. Fusesem frântă toată ziua- extenuată și grea de cap - Lauryn îmi tot dădea sarcini, Franklin mă bătea la cap să mă tund și, ca să fie tacâmul complet, o bandă îndârjită de fete de la EarthSource credea că sunt alcoolică. Una dintre ele - Koo? Aroon? Un nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
sexuale mai avansate, accentul căzând pe toate protuberanțele și convexitățile. Iar eu mi-am zis: vreau. Eu, e pentru mine. S-a așezat oftând pe ciuperca neagră din plastic de la bar. După câteva secunde, un bărbat cu o figură infatuată, extenuat, purtând costum sobru, imposibil, apăru lângă ea cu pași șovăitori. — Ai grijă, She-She, spuse el cu o voce plină. — Și dumneavoastră, domnule, îi răspunse She-She pe tonul vioi și comercial al prostituatelor de pretutindeni. Vreau să vă mulțumesc pentru vizită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
să dormim? Întrebă ea grupul deja plictisit. Asta nu se consemnează, da? Se Întoarse spre unul dintre reporteri, care se mulțumi să dea din cap cu indiferență. Să dormim, miorlăi Isabelle. Am avut cea mai groaznică săptămână posibilă și sunt extenuată. Categoric să dormim, fu de acord Leo, aruncându-și tenișii Prada și agitându-și degetele pudrate În aer. Davide aprobă din cap și până și Philip recunoscu că ar fi Înțelept să dormim În avion, din moment ce singura misiune pentru următoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
victime bărbați albi. Dacă auzi așa ceva, sună-mă aici, la fel ca înainte. Ai înțeles? — Da, Danny. Și, scumpo, să nu afle nimeni. Nici Dietrich, nici altcineva din secție. Nimeni! Un oftat prelung - versiunea lui Karen a unei Katharine Hepburn extenuată. — Da, detectiv Upshaw. Urmă un clic slab. Danny puse receptorul în furcă și începu prelevarea de probe. Intră în toate cele trei încăperi și răzui eșantioane de pământ și de praf de pe podea, introducându-le în folii de plastic semitransparente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
examinarea. Profesorul Dinu își ridică ochii spre ei și-ntreabă mirat: ― Parcă am chemat patru! Simulescu Valeriu unde e? Aici, Simulescu și-a jucat rolul de invalid cu o deosebită artă. A făcut lăudabile eforturi să se ridice, ca apoi, extenuat, să-și compună o privire de vițel care merge la tăiere, fără însă să spună ceva, întrucît această parte a înscenării ne revenea nouă. ― A căzut și și-a luxat piciorul, don' profesor! Nu poate să stea în picioare! Înduioșat
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Însoțitorii săi, însă, erau mult mai îngrijorați de tusea periodică a lui Mitsuhide decât ar fi putut să fie de ceea ce avea în minte, și-și exprimau preocuparea: — Ați călătorit toată noaptea prin ploaie, cu răceala asta, și sunteți, desigur, extenuat. Când ajungeți în castel, va trebui să vă încălziți fără întârziere și să vă vârâți în pat. — Da, probabil că așa ar trebui. Mitsuhide era un stăpân foarte blând. Asculta atent sfaturile vasalilor și le înțelegea neliniștea. Când ajunseră la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pe care le ascundeai în mașină? Cum rămâne cu băutura pe care o țineai la birou? Neil s-a holbat la ea cu o expresie care spunea: Ce vrei de la mine? Sânge? Ochii i se adânciseră în orbite și părea extenuat. — Pentru că vineri o să vină aici partenerul tău de afaceri și-atunci o să ne spună el, l-a anunțat ea cu amabilitate. Și, a mai adăugat ea, mai târziu, în cursul acestei săptămâni, o să mai vină și iubita ta. Curând după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
obiceiului direcțiunii de a plăti salarii sub limita minimă legală. Cu toate astea, era o slujbă. Cu alte cuvinte, era un amestec de muncă pe brânci, suferință și plictiseală. După prima zi la noul hotel, m-am târât către casă, extenuată și deprimată. Când am intrat în apartament, telefonul suna de zor. — Da? m-am răstit nepoliticoasă, gata să-l pun la punct pe cel de la capătul firului, oricine ar fi fost, cu umorul meu infect. A urmat o pauză scurtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
o dată. Capsulele mici atârnă acum într-un lanț auriu peste pieptarul de mătase al cămășii sale impecabile. Zâmbește, mulțumit, privește mulțumit paharul cu lapte de pe măsuță. Lapte, asta ceruse misionarul. Lapte îi dăduse, maternă, agentul Afrodita, care își îndreaptă apoi, extenuată și agilă, trupul perfect si disponibil, sânii sticloși, butonul electric, șoldurile de aur. Clientul întinde, zâmbind, mâna spre paharul cu lapte. Când atinge paharul, izbucnește sirena. Tirul zgâlțâie pereții, trupurile, fotoliile, să scoale și morții. Alarmă infernală, sfârșitul lumii. Anatol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
coadă de cal, mai Întâi Întins pe creștet, apoi revărsându-se Într-o cascadă de cârlionți când scăpa de strânsoarea elasticului. Purta un costum de gimnastică negru peste niște jambiere cu imprimeu mov și, prin mulțimea de trupuri transpirate și extenuate, picioarele ei de culoarea lavandei se zăreau intermitent, mișcându-se În sus și-n jos ca trase de niște sfori. Jambierele se terminau la jumătatea gambelor; dedesubtul lor, se vedeau mușchii și gleznele de culoarea cafelei cu lapte ce păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cuviință să-mi istorisească mie, unui străin, dis-de-dimineață la ora șapte, nu știu ce despre un tinerel crud. Pentru că acum ești destul de mare și pot să spun lucrurilor pe nume. Când a făcut o pauză ca să respire și a căzut în fotoliu extenuată, am îndrăznit s-o întreb: «Doamna Ianu, despre ce vorbiți dumneavoastră de fapt? La ce tinerel crud vă referiți?» Ea s-a lăsat pe spate în fotoliu și chipul i s-a destins. «Ei, domnule Teodorescu, nu mă refer la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
care dintre ei are mai multă nevoie de mine, este ca și cum aș avea doi soți. Și, de fapt, ce căutăm noi aici, unde suntem chiar și mai lipsiți de apărare decât acasă, vulnerabili și expuși la orice rău, capul meu extenuat se sprijină din nou de grilajul patului și știu că acum ar trebui să mă ridic și să merg acasă la Noga sau, cel puțin, să o sun, însă am impresia că toate sentimentele mi s-au scurs din trup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ne-am oprit, și să ne mai întîlnim sănătoși!... (Deschisese portiera.) Aide, hamal, hamal!... Aici, băiete!... N-auzi, bre? Ce, ești surd?... Unde te uiți, zăpăcitule? Nu mă vezi? Ce, ești orb?... Vino repede și ia astea! Locomotiva gâfâia rar, extenuată. Printre respirațiile ei dominatoare, glasurile oamenilor ce coborau din vagoane și ale celor ce-i așteptau pe peron umpleau cuprinsul gării cu un zgomot aspru din care se ridicau, ici-colo, izbucniri de râsete, cîte-o vorbă veselă, cîte-o pupătură mai pleoscăită
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
jucau licăriri vii de bucurie. Spuse: ― Apoi iepele-s buiece, coniță, că-s iepe boierești, toată vremea numai odihnesc și mănâncă bine și nu muncesc. Cum să nu le ardă de nebunii? Și scuipă triumfător între crupele pline ale iepelor extenuate. ― Bravo, Petre, bravo! strigă Titu Herdelea, care în sfârșit izbutise a se descotoșmăni dintre blănuri și, sărind jos, îl bătu protector pe umăr. Nadina povesti la dejun întîmplarea, completînd-o cu mici înflorituri pe care Titu, galant, le confirmă. Înfloriturile se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
făcu la fel de cealaltă parte. ― Ești gata? (Ea răspunse dând din cap afirmativ.) Fii cu ochii pe chestia asta! Dacă ți se pare că-și dă drumul, lasă-l pe Kane și fugi! Ea făcu același gest din cap.) Să mergem! Extenuați, transpirați, se opriră la intrarea navei. Amândoi respirau zgomotos. ― Să-l punem jos, zise Dallas. (Lambert se execută cu promptitudine." Nu merge așa. Cu picioarele care-i atârnă se va lovi de fiecare bolovan. Rămâi lângă el. O să încerc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Maitreyi, și eu mă gândeam la mine, cât de singură și nefericită am fost, și mi-a venit să plâng... Cred că a înțeles că niciodată nu o voi putea iubi; nici măcar trupește. Am plecat în zori din odaia ei, extenuat, inuman de lucid, și ea a rămas pe patul răvășit de spasmul tuturor încercărilor de a o uita pe Maitreyi. ... Am condus-o, luni, până la pârâul ce străbate pădurea cu pini. De ce mi-a scos-o Dumnezeu înainte? Jenia Isaac
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să nu mai semeni cu fotografiile care au fost desigur luate în ultimele săptămâni. M-au asigurat că-ți pot adăuga zece, cincisprezece ani. Când vei părăsi clinica, vei arăta ca un bărbat trecut de patruzeci de ani... Se opri, extenuat, și se așeză în fotoliu. - Din fericire, adăugă târziu, nu s-au mai repetat crizele de parasomnambulism, sau ce-or fi fost. Așa cel puțin mi-au spus... Ziua se vestea fierbinte. Își scoase cazaca și îmbrăcă cea mai subțire
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nu m-ai fi putut auzi, pentru că tocmai atunci începuse să bată vântul, și aici, în podul acesta, dărăpănat de la bombardament, unde vântul se aude sinistru, ca la teatru, când se pregătește să izbucnească furtuna... Se opri brusc, suflând greu, extenuat. - Nu m-aș fi rătăcit, vorbi calm celalt. Nu m-aș fi rătăcit, pentru că sunt obișnuit cu întunerecul. Am copilărit la munte. Nu mi-e frică de întunerec, nici de vânt... - Vasăzică, numai asta ai înțeles? îl întrerupse Ieronim cu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pe care o exersează discursul poetic poate revela fascicole și străfulgerări din sferele cele mai adânci ale interiorității umane, din energia telurică ce poartă profunzimea de duh a ființei umane. Dar poezia este un har ce rareori zăbovește peste ființarea extenuată a omului prăbușit în profan iar ne-poeticul, grotescul înveșmântat în sluțenia unei materii ce eclipsează spiritul își manifestă dominarea peste mundan asemeni unei constante otrăvitoare. Ceea ce noi citim sau redăm printr-un surplus de efort concentrat al voinței cel
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
a abordat o perspectivă clinică asupra conceptului de burnout. Herbert Freudenberger, psihiatru și psihoterapeut, conducea un spital de zi care primea și asista toxicomanii. Urmărind tinerii voluntari, el a remarcat că aceștia, după un an de activitate, erau total epuizați, extenuați, lipsiți de entuziasm, acuzând oboseală, tulburări gastrointestinale, insomnii etc. În plan simptomatologic, aceștia se caracterizau prin iritație, incapacitate de a face față tensiunilor sau noilor situații, epuizare emoțională și mentală, pierdere de energie, atitudini negative, detașare față de muncă, izolare, evitarea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
ochii minții pe Mihaela așezată pe pat cu capul spre fereastră, iar nu eu picioarele, cum era în realitate. Această nepotrivire a închipuirii cu realitatea mă contraria de astă dată și-mi făceam reproșuri stupide în ceea ce privește lipsa mea de previziune. Extenuat de nemișcare, am trecut în hol. Alexa a venit după mine. Abia acum am întrebat-o (tot în șoaptă) deși acolo puteam foarte bine să vorbesc tare. (De ce în preajma morților oamenii vorbesc numai în șoaptă?) ― Cum s-a întîmplat? ... Se
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]