426 matches
-
de muncă directe (inclusiv pentru salariații străini); - obținerea unei redevențe de 4% din valoarea producției, estimată (prețuri 2002) la un total de 40 de milioane de dolari; - obținerea unui venit evaluat la circa trei milioane de dolari din concesionarea terenului; - externalități pozitive: modernizarea infrastructurii de transport, realizarea de obiective sociale în zonă, stimularea unor activități conexe etc. Abordarea entropică a proiectului Roșia Montană pune în prim-plan (caseta 32) acumulările entropice, cuprinse în studiul de impact (anexa 6.1) și care
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
rapid epuizabile și cu impact puternic poluant asupra mediului Anexa 6.1 a dovedit că efectele impactului de mediu în cazul exploatării unei resurse minerale, aurul în speță, pot depăși valoric activitatea economică (producția obținută), diferența dintre cele două valori - externalități negative de mediu și beneficii - trebuind acoperită de societate, de stat, și nu de investitor. În termeni fizici, mediul rămâne iremediabil deteriorat, iar în termeni de etică, o resursă minerală valoroasă se epuizează într-un termen foarte scurt (16 ani
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
colaborări cu comunele din zonă pentru a putea folosi capacitățile optime de procesare a produselor agricole care urmează a fi realizate în parcul agroindustrial. Asemenea colaborări sunt favorabile și activității de marketing, favorizând contracte pe termen lung cu beneficiarii produselor. Externalitățile pozitive înseamnă bani, noi locuri de muncă, industrializarea comunei (perspective profesionale, venit mai mare), stoparea emigrației tinerilor, apariția unor activități noi, manageriale, aducătoare de venit, îmbunătățirea condițiilor de trai; - apariția noilor locuri de muncă, a sectorului managerial (industrial, în special
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
bugetul țării; - eficiența maximă, în termeni valorici, se întâlnește la nivelul gospodăriei rurale, unde dispare un produs cu preț variabil, perturbant pentru economia individuală (motorină); - balanța de export a țării primește un aport pozitiv; - calitatea aerului urban este îmbunătățită substanțial. Externalitățile negative, prezente, trebuie luate în seamă și gestionate corect<footnote Sdrula, N., Craiu, C., Manea, G. (2011), „Autonomia energetică rurală”, www.forestnews.ro/./1545- bioenergie-la-renexpo-București-111, 10 noiembrie 2011. footnote>. În principal, referirea se face la: - opțiunea între produse agricole și
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
rapid epuizabile; - atrage atenția decidenților că durata ciclului de viață economică a unei exploatări de resurse nu se încheie odată cu stoparea investiției și poate continua mult timp (anexa 6.1) după ce firma investitoare și-a încheiat activitatea, pe seama cheltuielilor sociale (externalități negative); - nu există încă, în practica și teoria economică, o concepție clară asupra dreptului generațiilor umane viitoare de a avea acces la resursele naturale actuale și stabilirii unui algoritm de împărțire a stocului resurselor<footnote Wjkman, A., Rockstrom, J. (2012
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
reziduale de control Întotdeauna și În mod exclusiv actorului desemnat drept proprietarul bunului respectiv, atunci posibilitățile de cooperare Între indivizi ar fi puternic limitate de oportunism și raționalitatea limitată așa cum este evident din exemplul oferit mai sus. Asimetria de informații, externalitățile, acțiunea colectivă sunt exemple clasice de eșec al pieței concurențiale, altfel spus de eșec al mecanismului instituțional de cooperare bazat exclusiv pe dreptul de proprietate (drepturile reale). În astfel de cazuri, cooperarea nu se poate realiza, iar eficiența socială este
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
eficacității pentru societăți reale, și sunt cu atât mai importante, cu cât, o serie dintre soluțiile prezentate nu reușesc să o îndeplinească. 6.2.2. Proprietatea de fidelitate ideologică (fid) Voi discuta această problemă în legătură cu o alta, anume cea a externalităților. Deși acest aspect este unul important, voi alege să nu îl prezint pe larg. Motivul pentru care introduc aici problema externalităților este acela că îmi va furniza un cadru mai clar pentru argumentul pe care doresc să-l formulez. Voi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
îndeplinească. 6.2.2. Proprietatea de fidelitate ideologică (fid) Voi discuta această problemă în legătură cu o alta, anume cea a externalităților. Deși acest aspect este unul important, voi alege să nu îl prezint pe larg. Motivul pentru care introduc aici problema externalităților este acela că îmi va furniza un cadru mai clar pentru argumentul pe care doresc să-l formulez. Voi începe cu exemplul prude vs. lewd. După cum se poate observa, în acest caz, fiecare individ are preferințe stricte în privința comportamentelor celuilalt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că aceste comportamente îi afectează într-un anumit sens. Cum TAS standard nu permite negocieri și plăți laterale (compensații), avem deja o imagine clară a problemei: teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian poate fi tratată ca o problemă a externalităților. Ori de câte ori observăm o preferință strictă a unui individ pe alternativele care variază doar în privința comportamentelor altor indivizi, putem deduce existența unei externalități<footnote O externalitate apare, în termenii lui Holtermann, „ori de câte ori un output al unui agent economic este input în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
imagine clară a problemei: teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian poate fi tratată ca o problemă a externalităților. Ori de câte ori observăm o preferință strictă a unui individ pe alternativele care variază doar în privința comportamentelor altor indivizi, putem deduce existența unei externalități<footnote O externalitate apare, în termenii lui Holtermann, „ori de câte ori un output al unui agent economic este input în consumul sau producția unui alt agent și dacă toate inputurile și outputurile apar în toți vectorii de activitate, iar compensațiile sunt absente
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
problemei: teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian poate fi tratată ca o problemă a externalităților. Ori de câte ori observăm o preferință strictă a unui individ pe alternativele care variază doar în privința comportamentelor altor indivizi, putem deduce existența unei externalități<footnote O externalitate apare, în termenii lui Holtermann, „ori de câte ori un output al unui agent economic este input în consumul sau producția unui alt agent și dacă toate inputurile și outputurile apar în toți vectorii de activitate, iar compensațiile sunt absente” [Holtermann, 1972, p.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
toți vectorii de activitate, iar compensațiile sunt absente” [Holtermann, 1972, p. 79]. footnote>. Problema nu ar trebui să fie surprinzătoare, de vreme ce, încă în (1962), Buchanan și Tullock demonstrau că decizia colectivă care nu este produsă printr-o procedură neunanimă produce externalități. Cum în teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian utilizăm două proceduri, una dintre ele limitând domeniul unanimității paretiene, externalitățile pot apărea. Altfel spus, ori de câte ori ne depărtăm de procedura paretiană, permitem apariția externalităților. Același lucru poate fi observat și altfel
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de vreme ce, încă în (1962), Buchanan și Tullock demonstrau că decizia colectivă care nu este produsă printr-o procedură neunanimă produce externalități. Cum în teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian utilizăm două proceduri, una dintre ele limitând domeniul unanimității paretiene, externalitățile pot apărea. Altfel spus, ori de câte ori ne depărtăm de procedura paretiană, permitem apariția externalităților. Același lucru poate fi observat și altfel: dacă nu ar exista externalități, lewd și prude ar fi indiferenți pe perechile în care ceilalți sunt decisivi, și paradoxul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este produsă printr-o procedură neunanimă produce externalități. Cum în teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian utilizăm două proceduri, una dintre ele limitând domeniul unanimității paretiene, externalitățile pot apărea. Altfel spus, ori de câte ori ne depărtăm de procedura paretiană, permitem apariția externalităților. Același lucru poate fi observat și altfel: dacă nu ar exista externalități, lewd și prude ar fi indiferenți pe perechile în care ceilalți sunt decisivi, și paradoxul nu ar apărea<footnote De asemenea, în (1982), Bernholz demonstra faptul că externalitățile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
imposibilitate a unui paretian libertarian utilizăm două proceduri, una dintre ele limitând domeniul unanimității paretiene, externalitățile pot apărea. Altfel spus, ori de câte ori ne depărtăm de procedura paretiană, permitem apariția externalităților. Același lucru poate fi observat și altfel: dacă nu ar exista externalități, lewd și prude ar fi indiferenți pe perechile în care ceilalți sunt decisivi, și paradoxul nu ar apărea<footnote De asemenea, în (1982), Bernholz demonstra faptul că externalitățile sunt o condiție necesară pentru apariția preferințelor sociale ciclice (mai precis, intranzitive
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
externalităților. Același lucru poate fi observat și altfel: dacă nu ar exista externalități, lewd și prude ar fi indiferenți pe perechile în care ceilalți sunt decisivi, și paradoxul nu ar apărea<footnote De asemenea, în (1982), Bernholz demonstra faptul că externalitățile sunt o condiție necesară pentru apariția preferințelor sociale ciclice (mai precis, intranzitive și ciclice) în societăți nedictatoriale. Pentru tratarea teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian din prisma problemei externalităților, a se vedea Bernholz (1974), (1975), Campbell și Kelly (1997
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
apărea<footnote De asemenea, în (1982), Bernholz demonstra faptul că externalitățile sunt o condiție necesară pentru apariția preferințelor sociale ciclice (mai precis, intranzitive și ciclice) în societăți nedictatoriale. Pentru tratarea teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian din prisma problemei externalităților, a se vedea Bernholz (1974), (1975), Campbell și Kelly (1997), Saari (2006). footnote>. Aceasta ar însemna însă că pe orice pereche de alternative pe care cineva este decisiv, societatea ar exprima o preferință slabă în direcția preferinței individului decisiv. Mai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
însă că pe orice pereche de alternative pe care cineva este decisiv, societatea ar exprima o preferință slabă în direcția preferinței individului decisiv. Mai clar, dacă eu am dreptul să citesc sau să nu citesc o carte, și nu există externalități, tu vei fi indiferent dacă o citesc sau nu. De aici preferința socială pe astfel de perechi va fi dată de procedura paretiană tare, i.e. cel puțin un individ exprimă o preferință strictă pentru o alternativă, ceilalți fiind indiferenți. Cum
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
însă în cazul teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian observăm că fiecare are preferințe stricte între alternativele aflate în sfera personală a celuilalt, trebuie să deducem existența efectelor externe. Ceea ce urmează, odată ce am înțeles problema ca fiind una a externalităților, este de a decide: a) dacă tratăm toate externalitățile ca fiind relevante; b) ce facem atunci când le considerăm relevante și ce facem atunci când le considerăm irelevante. În ceea ce privește prima problemă, avem fie posibilitatea de a considera că, spre exemplu, decizia de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
libertarian observăm că fiecare are preferințe stricte între alternativele aflate în sfera personală a celuilalt, trebuie să deducem existența efectelor externe. Ceea ce urmează, odată ce am înțeles problema ca fiind una a externalităților, este de a decide: a) dacă tratăm toate externalitățile ca fiind relevante; b) ce facem atunci când le considerăm relevante și ce facem atunci când le considerăm irelevante. În ceea ce privește prima problemă, avem fie posibilitatea de a considera că, spre exemplu, decizia de a citi sau a nu citi o carte este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
irelevante. În ceea ce privește prima problemă, avem fie posibilitatea de a considera că, spre exemplu, decizia de a citi sau a nu citi o carte este numai și numai problema individului care alege această acțiune, fie putem considera că ori de câte ori apare o externalitate aceasta este relevantă. În primul caz acordăm prioritate drepturilor individuale care oferă o protecție foarte puternică pe acele alternative care variază doar în privința unui singur individ, în cel de-al doilea, fie reducem, într-un anumit grad, la tăcere drepturile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternativelor<footnote În practică, aceste soluții iau a) forma libertariană în care statul fie nu există, fie nu are dreptul de a interveni; sau b) forma clasică a economiei bunăstării în care statul intervine pentru a compensa pierderile produse de externalitățile negative. footnote>. Aceasta este ceea ce, în (1982), Austeen-Smith numea ierarhizare etică. Dacă avem de ales între două principii etice răspunsul este o ierarhie a acestora (Opțiunea, oricare ar fi aceea, se află, așadar, în domeniul eticii). În cuvintele lui Austeen-Smith
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
paretianismului. Această observație motivează formularea unui principiu paretian restricționat” [Austeen-Smith, 1982, p. 90]. O condiție libertariană trebuie, așadar, să conțină posibilitatea de a „amuți” condiția Pareto atunci când utilizarea acesteia creează aciclicitate. Un libertarian va considera că o largă categorie de externalități este irelevantă. Spre exemplu, dacă considerăm, pe filiera lockeană, că individul este unicul proprietar asupra propriului corp și asupra utilizărilor pe care le poate da acestuia (fără a reține însă și clauza lockeană), putem contura o sferă de drepturi individuale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este unicul proprietar asupra propriului corp și asupra utilizărilor pe care le poate da acestuia (fără a reține însă și clauza lockeană), putem contura o sferă de drepturi individuale care nu pot fi alienate pe baza niciunui argument fundamentat pe externalități. Faptul ca eu mă pregătesc intens pentru un examen poate cauza un puternic sentiment de insecuritate unui concurent al meu, mai puțin disponibil în a face efort. Acest sentiment este, în mod evident, o pierdere necompensată. Totuși, pe baza principiului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
indiferent că investiția mea de efort îi plasează pe alții mai prost decât anterior. Dacă gândim drepturile ca fiind astfel fundamentate, suntem obligați să admitem că există o mulțime de acțiuni umane, care este considerată inviolabilă și care tratează toate externalitățile create de acțiunile incluse în ea ca irelevante. Aceasta este condiția de fidelitate ideologică. Atâta vreme cât dorim să formalizăm o condiție libertariană, trebuie să recurgem la o ierarhizare etică în favoarea libert arianismului. Orice soluție pentru teorema de imposibilitate a unui paretian
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]