5,999 matches
-
ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform prevederilor legale; ... h) propune consiliului de administrație, spre aprobare, proiectul de buget și raportul de execuție bugetară; ... i) răspunde de încadrarea în bugetul aprobat al CJRAE/CMBRAE; ... j) se preocupă de atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor legale; ... k) răspunde de realizarea, utilizarea, păstrarea, completarea și modernizarea bazei materiale a CJRAE/CMBRAE; ... l) angajează cheltuieli în limita creditelor de angajament și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli
REGULAMENT-CADRU din 31 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286894]
-
sursă de finanțare, în anul anterior depunerii cererii Din bugetul de stat Din bugetul local Din fonduri proprii Din subvenții de la bugetul de stat Din subvenții de la bugetele locale Din contribuții ale beneficiarilor Din donații-sponsorizări Din alte venituri extrabugetare Din bugetul de stat prin Programe de interes național sau alte Programe/proiecte Din fonduri structurale prin proiecte/programe Din alte proiecte cu finanțare externă TOTAL ... 4.2. Data înregistrării/publicării, pe site-ul structurilor teritoriale ale ANAF, a ultimei situații financiare a serviciului
ANEXĂ din 1 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286636]
-
județene/ale municipiului București, conform legii; ... o) elevii și cursanții străini din învățământul preuniversitar, precum și elevii etnici români cu domiciliul în străinătate pot beneficia de burse, conform prevederilor legale aplicabile; ... p) elevii pot beneficia de suport financiar și din sursele extrabugetare ale unităților de învățământ de stat, în condițiile legii. ... (2) Consiliul local/Consiliul județean/Consiliul General al Municipiului București poate asigura fonduri pentru acordarea stimulentelor financiare elevilor care au obținut distincții, medalii și premii speciale. Secţiunea a 4-a Alte drepturi Articolul
STATUTUL ELEVULUI din 1 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286828]
-
elevi, părinți și comunitate. (4) Pentru realizarea activităților, cadrele didactice, elevii, părinții/reprezentanții legali și partenerii unităților de învățământ colaborează în vederea asigurării resurselor necesare, având acces la infrastructura și logistica acesteia. În implementarea programului pot fi utilizate sustenabil și resurse extrabugetare. (5) Părinții pot decide să susțină financiar activitățile desfășurate în cadrul programului „Săptămâna verde“, prin asociația de părinți cu personalitate juridică, cu respectarea prevederilor legale în domeniul financiar, sau pot face demersuri privind atragerea de resurse financiare extrabugetare. Este interzisă
METODOLOGIE din 6 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277313]
-
și resurse extrabugetare. (5) Părinții pot decide să susțină financiar activitățile desfășurate în cadrul programului „Săptămâna verde“, prin asociația de părinți cu personalitate juridică, cu respectarea prevederilor legale în domeniul financiar, sau pot face demersuri privind atragerea de resurse financiare extrabugetare. Este interzisă și constituie abatere disciplinară implicarea elevilor sau a personalului din unitatea de învățământ în strângerea de fonduri de la părinți și/sau gestionarea fondurilor asociației de părinți utilizate în derularea programului „Săptămâna verde“. (6) Indiferent de tipurile de activități
METODOLOGIE din 6 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277313]
-
școlare, centrele județene de excelență. (4) Pentru desfășurarea activităților planificate, cadrele didactice, elevii, părinții și partenerii unităților de învățământ colaborează în vederea asigurării resurselor necesare, având acces la infrastructura și logistica școlii. În implementarea programului pot fi utilizate și resurse extrabugetare. (5) Cadrele didactice asigură supravegherea și siguranța preșcolarilor și elevilor pe parcursul desfășurării activităților, conform legislației în vigoare. (6) Părinții pot decide să susțină financiar activitățile desfășurate în cadrul Programului „Școala altfel“, prin asociația de părinți cu personalitate juridică, cu
METODOLOGIE din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275211]
-
legislației în vigoare. (6) Părinții pot decide să susțină financiar activitățile desfășurate în cadrul Programului „Școala altfel“, prin asociația de părinți cu personalitate juridică, cu respectarea prevederilor legale în domeniul financiar sau pot face demersuri privind atragerea de resurse financiare extrabugetare. Este interzisă și constituie abatere disciplinară implicarea elevilor sau a personalului din unitatea de învățământ în strângerea de fonduri de la părinți și/sau gestionarea fondurilor asociației de părinți utilizate în derularea Programului „Școala altfel“. Articolul 7 (1) În perioada alocată
METODOLOGIE din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275211]
-
metodele alternative de evaluare, astfel: • Autoevaluarea; • Exerciții de comunicare, de folosire a tehnicilor de comunicare eficientă, de negociere; • Dezbaterea; • Analiza modului de prevenire sau de rezolvare a unui conflict; • Eseuri; • Proiecte (revista „Alternativa”); • Portofoliu „Medierea conflictelor”; • Proiect educațional cu finanțare extrabugetară „Astfel despre conflicte”. 69 CONCLUZII Este firesc ca într-o societate în care există în mod evident o mare nevoie de educație, fiecare școală să răspundă prin activități care au ca țel transformarea unui număr cât mai mare de elevi
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
a școlii trebuie să se îndrepte către conceperea acelei oferte educaționale, care să răspundă cumulat următoarelor trei imperative : 1asigurarea satisfacției elevilor/părinților/absolvenților; 2-asigurarea unui curricum la decizia școlii cu costuri minime pentru școală și depistarea unor surse de finanțare extrabugetară pentru susținerea materială a ofertei; 3-asigurarea intereselor pe termen lung ale comunității în ansamblul ei. Luarea în considerare a acestui din urmă aspect ridică problema măsurii în care, prin calificarea oferită, școala reușește să-și pregătească absolvenții pentru nevoile „de
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
a consumatorilor se realizează prin acțiunile întreprinse atât de oficiul central, cât și de cele 42 oficii teritoriale aflate în subordine, în toate județele țării și în municipiul București, precum și de Centrul Național pentru Încercarea și Expertizarea Produselor - <LAREX> - unitate extrabugetară. Cadrul instituțional era completat de: * Consiliile Consultative ale consumatorilor, care analizează modul cum sunt respectate drepturile consumatorilor, putând propune noi reglementări sau îmbunătățiri ale celor existente în domeniu; * Comitet Interministerial pentru supravegherea pieței produselor și serviciilor și protecția consumatorilor (înființat
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Raportul de țară 2003 Au fost înregistrate progrese în elaborarea și execuția bugetului. A fost stabilit un cadru solid de programare bugetară multianuală, a cărui introducere trebuia consolidată. Deși au fost înregistrate progrese în ceea ce privește consolidarea fondurilor în buget, numărul fondurilor extrabugetare rămânea ridicat. În domeniul contabilității publice, Ministerul Finanțelor a început să treacă la sistemul de contabilitate accrual, un proces de durată, care va necesita capacități și resurse adiționale. Capacitatea administrativă trebuia să fie dezvoltată, în continuare, prin îmbunătățirea pregătirii personalului
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
bănești existente În economie, categoria de resurse bănești incluzând toate instrumentele monetar-financiare folosite pe piețele monetare, respectiv, pe piețe financiare. În principiu, o parte din aceste relații Își găsesc reflectarea În bugetul consolidat al statului și În anumite fonduri publice extrabugetare, formând categoria economică de finanțe publice, iar alte relații se desfășoară prin intermediul unor agenți economici specializați, cum ar fi societățile bancare, bursele de valori, societățile de asigurări etc., având un scop comercial, constituind sfera serviciilor financiar-monetare, inclusiv operațiunile valutare. 1
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
ale instituțiilor financiar-monetare. Trezoreria statului, organizată În subordinea Ministerului Finanțelor Publice, vizează următoarele obiective: • execuția de casă a bugetului de stat; • execuția de casă a bugetelor locale; • execuția de casă a bugetului asigurărilor sociale de stat; • construirea și utilizarea mijloacelor extrabugetare și a fondurilor cu destinație specială; • gestiunea datoriei publice interne și externe; • alte operațiuni efectuate În cadrul instituțiilor publice. Trezoreria statului este concepută ca o instituție financiară, prin care sectorul public Își efectuează operațiunile de Încasări și plăți, asupra cărora Ministerul
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
asupra Încasării veniturilor, precum și a Încadrării cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite În prevederile și destinația aprobată prin bugetele de venituri și cheltuieli; • efectuarea operațiunilor de decontare În contul instituțiilor publice și păstrarea disponibilităților acestora, În urma constituirii și utilizării mijloacelor extrabugetare și a fondurilor speciale; • atragerea disponibilităților din economie (instituții financiare, agenți economici, populație), atât pe calea constituirii de depozite, dar mai ales prin Împrumuturi de stat, lansate În vederea asigurării resurselor financiare ale statului, pentru acoperirea deficitului bugetar sau pentru dezvoltare
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
de Încasări și plăți, cu ajutorul conturilor sintetice și analitice, desfășurate pe subdiviziunile clasificației bugetare și pe plătitori; • asigurarea funcționării corespunzătoare a sistemului informațional contabil, privind raportarea execuției bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, fondurilor speciale și extrabugetare; • alte operațiuni prevăzute de lege. Trezoreria unităților financiar-monetare, al căror nucleu central Îl reprezintă băncile comerciale, Își propune, În general, realizarea următoarelor obiective<footnote C. Basno, N. Dardac, Management bancar, Editura Economică, București, 2002. footnote>: • optimizarea activelor și pasivelor bancare
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
furnizare a serviciilor sau menținerea acestuia - sectorul privat poate introduce modalități noi de producere și furnizare a unui serviciu, iar acestea pot duce la reducerea costurilor sau la creșterea calității serviciului public; - creșterea veniturilor - parteneriatul oferă posibilitatea utilizării unor surse extrabugetare care nu ar fi disponibile în cazul producerii și furnizării serviciului de către administrația publică; - eficiență în implementare - birocrația se reduce astfel încât pot fi utilizate forme mai flexibile de contractare și achiziții, aprobarea pentru utilizarea capitalului este mai rapidă, procesul decizional
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în Consiliul reprezentativ al părinților pentru : a) a susține instituția de învățământ în activitatea de consiliere și orientare socio profesională sau de integrare socială a absolvenților; b) propune măsuri pentru școlarizarea elevilor în învățământul obligatoriu; c) identifica surse de finanțare extrabugetară și propune Consiliului de administrație al instituției, la nivelul căruia se constituie, modalitatea de folosire a acestora; d) susține instituțiile de învățământ în derularea programelor de prevenire și combatere a abandonului școlar; e) susține instituția de învățământ în organizarea și
PARTENERIATUL SCOALA-FAMILIE ÎNTRE NECESITATE, PASIVITATE ŞI IMPLICARE. In: Arta de a fi părinte by Margareta Iulia Dima () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1411]
-
se stabilesc între cadrele didactice și autorități. Disparităților în ceea ce privește nivelul de dezvoltare socioeconomică dintre regiuni și comunități li se adaugă lipsa unei pregătiri manageriale a directorilor de școli sau a altor cadre didactice, necesară în negocierea și atragerea de fonduri extrabugetare, precum și în valorificarea celor existente. Ca o concluzie generală, deși în ansamblu strategiile din sistemul de învățământ din România răspund, la nivelul obiectivelor și priorităților, atât necesităților existente în sistemul educațional național, cât și direcțiilor urmate de politicile existente la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
calității, concomitent cu creșterea numărului de studenți și a orientării dominante a ethosului academic către instruire. Consecințele imediate sunt deja evidente: productivitatea cercetării universitare a scăzut spectaculos, mai ales în instituțiile cu un număr mare de studenți și cu venituri extrabugetare substanțiale, iar calitatea instruirii este mai degrabă precară, generând o inflație de diplome și o penurie relativă de competențe profesionale pe piața muncii. Dezechilibrul dintre instruire și cercetare nu se dovedește deloc o opțiune atractivă, iar universitățile noastre se confruntă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
strugurilor. Proiecte de dezvoltare în sat În studiul nostru, am fost interesați de mărcile dezvoltării prezente în sat precum infrastructura satului și capacitatea capitalului social existent de a genera dezvoltare, dar și de cea a autorităților de a atrage fonduri extrabugetare pentru comunitate. În ciuda eforturilor autorităților de a aplica pentru câteva proiecte, au fost câștigate prea puține. Am observat confuzii ale acestora în ceea ce privește cunoștințele legate de aceste proiecte, nefăcând clar distincția dintre aplicație (studiu de fezabilitate) și câștigarea proiectului propriu-zis, finanțarea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cantinele sociale și alte categorii de servicii sociale organizate la nivel comunitar; 30% din suma totală necesară subvenționării de către consiliul județean furnizorilor privați de servicii sociale. Autoritățile administrației publice locale au obligația să asigure din bugetele proprii și alte venituri extrabugetare în completarea celor alocate din bugetul de stat. Furnizorii de servicii sociale pot fi persoane fizice sau juridice, publice ori private Furnizorii publici de servicii sociale pot fi: serviciul public de asistență socială la nivel județean și local; alte servicii
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
valorice: - idealul educațional (concepția despre om); - normativitatea socială (raportul libertate/autoritate și concepția despre disciplină). b. Resurse materiale: - spațiul de învățământ al sălii de clasă; - mobilier școlar; - materiale didactice și mijloace de învățământ. c. Resurse financiare: - bugetare: - cheltuieli materiale; - burse; - extrabugetare: - autofinanțare; - sponsorizări. d. Resurse umane: - capacitatea de muncă a cadrului didactic; - capacitatea de muncă a elevilor (capacitatea de învățare); - competențele manageriale ale cadrului didactic; - resursele comunității școlare a clasei; - structura familială a colectivului de elevi; - climatul organizațional al școlii. În urma
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
pentru persoane vârstnice direcțiile generale de muncă și protecție socială județene și a municipiului București vor asigura îndrumarea metodologică și coordonarea activității de specialitate necesare. (5Ă Cheltuielile curente și de capital ale căminelor pentru persoane vârstnice se asigură din venituri extrabugetare și din subvenții acordate de la bugetul de stat. Art. 19. - Principalele obiective ale unui cămin sunt: aă să asigure persoanelor vârstnice îngrijite maximum posibil de autonomie și siguranță; bă să ofere condiții de îngrijire care să respecte identitatea, integritatea și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
finanțarea activităților de asistență socială desfășurate de asociații și fundații române cu personalitate juridică, precum și de unitățile de cult recunoscute în România; bă cheltuieli de investiții și reparații capitale pentru unități de asistență socială din zone defavorizate; că completarea veniturilor extrabugetare ale căminelor prevăzute la art. 18, atunci când resursele bugetelor locale devin insuficiente; dă alte cheltuieli stabilite prin legile bugetare anuale. (2Ă De la bugetul local se alocă fonduri pentru: aă subvenții acordate în completarea veniturilor extrabugetare ale căminelor prevăzute la art.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
zone defavorizate; că completarea veniturilor extrabugetare ale căminelor prevăzute la art. 18, atunci când resursele bugetelor locale devin insuficiente; dă alte cheltuieli stabilite prin legile bugetare anuale. (2Ă De la bugetul local se alocă fonduri pentru: aă subvenții acordate în completarea veniturilor extrabugetare ale căminelor prevăzute la art. 18; bă finanțarea activității de asistență socială a unor asociații și fundații române cu personalitate juridică, precum și a unităților de cult recunoscute în România; că finanțarea cheltuielilor pentru organizarea și funcționarea serviciilor comunitare de asistență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]