178 matches
-
caragialiene sunt piese precum Telegrame, Urgent!, Antologie, În stilul și cu sintaxa "Monitorului oficial", C.F.R. Raport către șeful mișcării din partea șefului unei gări etc., în care scriitorul își limitează contribuția la simpla selectare, colectare și ordonare a eșantioanelor de discursuri extraliterare. Deși mult mai complicat, prin aplicarea simultană a procedeului "păpușilor rusești" și a colajului, acest joc textual de factură caragialescă se recunoaște la Mircea Horia Simionescu, de exemplu în așa-numita "piesă" cu titlul Somnul lui Marte, de fapt o
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Dar scrupulos. - Îi plăcea să creadă că el a fost inițiatorul grupului. Într-o oarecare măsură, e adevărat. Tot Într-o oarecare măsură, s-a opus deviațiilor extreme ale mișcării. Nu prea convins, atâta vreme cât a susținut Încă de la Început direcția extraliterară a dezvoltării C.a. - Statut social: mic Întreprinzător - mic burghez. Totuși, din când În când, opinii politice de extremă stânga. - Convingeri religioase: indiferente, uneori anticlerical. - Orientare sexuală: căsătorit, 2 copii. - Calități extreme: fără. VASILE LEAC - 30 de ani la data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
a scrie, artă literară. Terminologia este încă tradițională, adesea imprecisă și aproximativă, dar noi înțelesuri ale ideii de literatură și-au făcut apariția. Nu sunt de neglijat nici celelalte poziții. Privită din alt unghi literatura este subordonată contextelor și determinărilor extraliterare: sociale, economice, ideologice, față de care începe să se contureze ideea de libertate. Perioada nu reprezintă un moment propriu-zis „creator” al ideii de literatură, dar marile sensuri sunt definitiv fixate, stabilizate și consacrate. I.5. Conștiința literară Secolul al XVII-lea
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
afirma că imaginea unei țări În literatură nu poate constitui obiectul științei literare. Utilizând și alte surse decât textul literar, adoptând o perspectivă indiferentă față de valoarea artistică și specificitatea literară a acestuia, imagologia s-ar situa, astfel, pe un teren extraliterar; În consecință, problematica sa ar aparține, În mod exclusiv, domeniului științelor sociale. Dincolo de această excludere necesară din rațiuni ce țin de clasificarea disciplinelor, imagologia era considerată o prezență de-a dreptul nocivă În spațiul științei literaturii, care ar deturna atenția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ei de difuzare, cine o Împărtășește și În ce măsură, pe diferite paliere sociale - ca să nu mai vorbim de efectele sale asupra comportamentului uman, asupra deschiderii culturale a societății respective sau a politicii sale externe - atunci, În mod evident, trebuie utilizate surse extraliterare, specifice muncii istoricului: documente ce consemnează circulația cărților, a oamenilor și a mărfurilor, presa, almanahul, calendarul, corespondența privată, documentele figurative, imagini grafice sau plastice, care traduc În limbaje diverse tiparele de sensibilitate ale unei societăți. Oricum, obiectivul principal al imagologiei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Nationale Images als Gegenstand Vergleichender Literaturgeschichte, Bouvier, Bonn, 1981. Așa cum demonstrează convingător Alexandru Duțu, În volumul Literatura comparată și istoria mentalităților. Vezi, de pildă, Manfred Fischer, „Komparatistische Imagologie”, În Zeitschrift für Sozialpsychologie, 1979, 1, pp. 30-44. Pentru sursele literare și extraliterare ale imagologiei comparate, vezi Alexandru Duțu, Modele, imagini..., pp. 69-96; Al. Duțu, Literatura comparată..., pp. 135-161; Daniel-Henri Pageaux, op. cit., pp. 170, 172. Vezi Silvian Iosifescu, Literatura de frontieră, Editura Enciclopedică, București, 1971, mai ales cap. III: „Călătorii”; pentru percepția și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
literatură și societate, dar au și o concepție bine definită despre cum ar trebui să fie aceste relații, atât în societatea noastră actuală cât și într-o viitoare societate fără clase. Ei practică o critica de evaluare, bazată pe criterii extraliterare, politice și etice. Ei ne spun nu numai care au fost și care sunt relațiile și implicațiile sociale ale operei unui autor, dar și care ar fi trebuit sau care ar trebui să fie. *2 Ei nu se mărginesc doar
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
avem sociologia scriitorului, precum și a profesiei și a instituțiilor literare, avem întreaga problemă a bazei economice a producției literare, a originii și a poziției sociale a scriitorului, a ideologiei sale sociale care își poate găsi expresia în declarații și activități extraliterare. Avem apoi problema conținutului social, a implicațiilor și a funcției sociale a operelor literare, în sfârșit, avem problema publicului consumator și a influenței sociale exercitate efectiv de literatură, în ce măsură literatura este într-adevăr determinată sau dependentă de cadrul social, de
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
fost scrisă de oameni care, deși provenind din clasele mai de jos, au adoptat ideologia și gusturile stăpânilor lor. Apartenența socială, atitudinea și ideologia unui scriitor pot fi studiate nu numai din scrierile lui, ci adesea și din documente biografice extraliterare. Scriitorul a fost cetățean, s-a rostit asupra anumitor probleme avînd importanță socială și politică, a luat parte la evenimentele din timpul lui. S-au făcut numeroase studii asupra concepțiilor politice și sociale ale diferiților scriitori ; iar în ultimul timp
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
nouă sute optzeci și patru (de George Orwell), ca distopie politică și Minunata lume nouă (de Aldous Huxley), ca distopie științifică. Deși, în cele mai multe cazuri, distopia ca formă literară se raportează la o idee filozofică sau socială, deci la un fenomen extraliterar, căruia îi denunță limitele printr-o prelungire ficțională, operele în discuție pot reprezenta creații superioare din punct de vedere literar utopiilor, care sînt interesate de zugrăvirea unor tablouri ale fericirii totale. În a n a l i z a d
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cunoașterii și valorile vehiculate de lumea alfabetizată. V. scris și oral, suport al scrierii. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN LITERARITATE. Formaliștii ruși au insistat asupra posibilității și necesității de a studia faptele ce țin de literatură fără a apela la elemente extraliterare, astfel încît teoria literaturii să studieze numai literaritatea operelor, adică procedeele prin care ele aparțin artei și funcționării estetice a limbii. Ulterior, G. Genette a stabilit că se pot distinge cel puțin două tipuri de literaritate: 1) o literaritate constitutivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sfîrșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui următor, prelungit pînă la scriitorii romantici de la mijlocul secolului al XX-lea. Pompiliu Eliade a studiat epoca din punct de vedere istoric și politic, urmărind circulația ideilor în tot felul de texte, extraliterare si literare, dar și în acțiunile înseși ale oamenilor politici; în plus, a avut în vedere influența ideologiei franceze în acest domeniu. (Volumul De Vinfluence francaisa sur Vesprit public en Roumanie, Paris, 1898, studiază epoca "luminismului" pînă la 1821 ; cele
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
suma filosofiei mele poetice. N-am avut posibilitatea (sufăr de o boală incurabilă cancer ganglionar) să mă deplasez la altă editură, spre a lipsi astfel "Junimea" de o carte. N-o să vă aduc multe argumente, deși am destule (literare și extraliterare). Există însă unul foarte important: aș voi să văd litera tipărită a acestei cărți. Nu știu cât voi mai rezista și aș voi să mă pot bucura măcar de una din cărțile pe care le-am scris. Am șase cărți în manuscris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un brânci. De regulă, un "ce" politic. Dacă la începuturile sale, Nobelul încununa la modul incontestabil opera unui Anatol France (1921), Thomas Mann (1929), T. S. Eliot (1948), Albert Camus (1957) și nu putea fi bănuit de recurgerea la criterii extraliterare, în ultima perioadă (cu excepția Marquez) argumentele din afara operei par a acționa tot mai evident ceea ce l-a determinat pe un academician suedez să declare că " În anii '80 aveam impresia că îndeplinesc un ordin stabilit în funcție de continente, genuri, sexe..." și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lăsa să treacă necombătută vreuna din numeroasele confuzii pe care le iscă mereu neglijarea specificului artistic.” 1 Perseverența criticului interbelic a fost perfect îndreptățită: „El apasă cu atâta insistență pe specificul valorilor artistice mai mult prin reacție la ingerințele brutale, extraliterare ale epocii, bântuite de furibunde fanatisme ideologice.”2 Micul studiu din 1975 al lui Al. Oprea, Vladimir Streinu sau convertirea la clasicism 3, se deschide cu o frumoasă însemnare confesivă: „Timpul îi fixase trăsăturile fizionomice ca într-o efigie, atunci când
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
spune că nu există invenție. Autenticitatea biografică e de obicei simulată, aceasta fiind metoda epică. Anton Holban se limitează în scrierile sale la o singură femeie care se transformă în obiect de analiză. Miza existențială a literaturii autenticiste ocupă spațiul extraliterar al biograficului, din moment ce sfârșitul tragic al unui autor poate influența poziția acestuia în ochii cititorilor săi. Întâiul moment când Sandu și Anton Holban devin unul și același personaj, se petrece doar în momentul în care scriitorul moare în urma unei banale
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
mea e mare, o spun serios, ca și inventivitatea și stăruința de a găsi soluții. Creierul îmi cere imperios să afle lucruri noi, să experimenteze. Trăiesc problematic, liniștea mă obosește, dorm puțin, în insomnii explorez teritorii insolite. Evadez în domenii extraliterare de teama anchilozării și asta îmi mănâncă din timp ca și cum el n-ar fi finit pentru cei vii. Știu, o să-mi pară rău după timpul pierdut, dar îmi respect cadența. Nu suport reumatismul formelor fixe, migrez, alunec, iscodesc. Am conceput
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
scurtă consemnare dintr-un document al Securității este singura mărturie documentară pe care am reușit să o regăsim cu privire la atitudinea personală a scriitorului față de subiectul romanului său. Din ea se poate deduce că Marin Preda nu urmărea un scopul politic, extraliterar, de "reabilitare" a personajului mareșalului, ci mai degrabă, potrivit modelului tolstoian la care își propunea să se raporteze 45, găsirea unei formule literare pentru tratarea acestuia cu mijloacele psihologiei istoriei. Prima ediție a romanului apare în primăvara anului 1975, într-
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
prezenta conținutul celor două reviste. În receptare se pot remarca cele două extreme, fie exagerarea rolului revistei și a luptei antifasciste, fie dimpotrivă minimizarea acestui rol. Cadran este o revistă de stânga, caracterizată printr-o pendulare continuă între literar și extraliterar. În articolele-program se afirmă o orientare spre estetic (deși există constant o tendință de subordonare a literaturii socialului), necesitatea ieșirii din "turnul de fildeș", un refuz al sentimentalismului și al intimismului, preferându-se o tematică socială. Păstrând ceva din structura
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
menționează, de asemenea, Revista Cercului literar de la Sibiu, dar și Saecullum scos de Blaga, ca și revista bucureșteană Lumea (1945). "Fenomenul literar bucureștean a fost mult mai complex. Marile reviste literare își pierduseră treptat independența și erau dirijate de interese extraliterare, Gândirea devenise ortodoxistă, Revista fundațiilor regale trecuse sub o altă conducere, principalii reprezentanți ai criticii românești începuseră să fie din ce în ce mai puțin solicitați; chiar o revistă ca Vremea, devenise Vremea războiului, Adevărul literar și artistic fusese suspendat, Universul literar se aliniase
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de versuri al lui Coriolan Chisanu, La Răscruce, concluzionându-se "și dacă d. Coriolan Chisanu e La Răscruce, îl sfătuim ca în orice caz să nu ia drumul poeziei". În cuprinsul revistei se observă aceeași pendulare între literar și preocupările extraliterare ale redactorilor. Deși numit, începând cu cel de-al treilea număr, "Bilunar pentru literatură și artă", Cadran va adăposti în paginile sale articole sau cronici referitoare la cele mai diverse domenii (cultură, economie, istorie, politică etc.). Textele care se referă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
încondeierile cu cuvinte smălțuite și frazele de paradă, o recuzită de carnaval, meschină, neserioasă. Îndemnându-ne unii pe alții la chibzuire, la seriozitate, la cumințenie; să domolim învăpăierile lirismului desuet și frugal". Dorința aceasta de a subordona literatura unor concepții extraliterare, unei viziuni sociale este ilustrată constant în revistă și, fapt interesant, este aproape de negăsit în Albatros. Modul în care redactorii concep literatura nu va influența doar alegerea creațiilor, a articolelor publicate, dar va conduce și spre afirmarea preferinței clare pentru
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
excesivă pentru că tocmai această contextualizare a operei lor abate atenția de la ceea ce este deosebit în poezia pe care au promovat-o. Dintre structurile consacrate, ne-am oprit și asupra sintagmei "generație a războiului", care, deși face trimitere la un eveniment extraliterar, poate fi folosită cu sens neutru pentru a situa pe o scară temporală opera poeților amintiți. "Generația Albatros/albatrosistă" ni s-a părut mult mai potrivită pentru studiul de față, cu amendamentul pe care trebuie să-l facem, și anume
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
exemplu comic -, Pavel Coruț era, în primii ani după Revoluție, omniprezent pe tarabele de cărți, fiind citit cu lăcomie pentru fantasmagoriile sale cu bubulii conducători ai planetei și tot restul. După cincisprezece ani, îl privim ca pe o simplă curiozitate extraliterară. Mai apare, la final, un semn de întrebare. Dacă pe scriitori îi legitimează critica literară, oare cine îi consacră pe criticii înșiși, acești judecători ai unei Înalte Curți de Casație artistică și abili trăgători de sfori la Bursa literară? Păi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
textul pornografic, se presupune că are ca obiectiv "să nască, în cititorul lui, dorința de a se delecta, să-l facă să trăiască o stare de tensiune și lipsă, de care va trebui să se elibereze recurgând la o soluție extraliterară"8. Acest obiectiv de excitare sexuală implică, astfel, o anumită atitudine din partea cititorului, după cum se subliniază și în următoarea definiție care se vrea consensuală: "Pornografia reprezintă, sau evocă limpede, un aspect al naturii sau al activității sexuale întreținute de una
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]