178 matches
-
al termenului, în timp ce definiția din DEX 2009 corespunde unui sens mai general. În funcție de actualizarea unui sens sau a celuilalt, percepția se aplică unor stimuli specifici de natură fizică (se percep intensități, culori, forme, sunete, mirosuri, gusturi etc.). sau unor fenomene extrasenzoriale. În cazul sensului mai general, se observă opacizarea naturii esențial fizice a procesului și accentuarea apropierii de domeniul cognitiv. Având în vedere precizările făcute, am delimitat câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție, ținând seama de două seme specificate în definițiile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
rarele persoane care nu își arata anii. Mătușa Nadia, căreia i se spune după moda rusească "Tiotea Nadia" era o femeie fascinantă. Copiii în general nu iubesc bătrânii și eu nu făceam excepție diferența de vârstă este resimțită intuitiv, parcă extrasenzorial, dar Tiotea Nadia nu era deloc bătrână; era vârstnică, dar deloc bătrână. O apariție majestuoasă, o regină înaltă, cu ochii foarte mari și vii, ochi despre care spuneam că sunt ochi de vrăjitoare, era înaltă, sveltă și elegantă, îmbrăcată în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care le pot face acum, dar era una dintre rarele persoane care nu își arată vârsta. Mătușa Nadia era o femeie fascinantă. Copiii, în general, nu iubesc bătrânii și eu nu făceam excepție; diferența de vârstă este resimițită intuitiv, parcă extrasenzorial. Dar tiotia Nadia "nu era bătrână"; era doar "mai mare"... O apariție majestuoasă, o regină înaltă, cu ochii foarte vii, despre care se spune că sunt ochi de vrăjitoare, zveltă și elegantă, îmbrăcată totdeauna cu rochii foșnitoare, mătăsoase și înfoiate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
transcedentală independent de orice organism fizic. Cosmogonia, alcătuirea lumii și omului, ca și reîncarnarea, luate ca elemente separate, au fost tratate de diferitele cultúri, în timpuri și zone geografice distincte, mai mult sau mai puțin complet, iar similitudinile dintre observațiile extrasenzoriale referitoare la aspectele discutate, realizate în diferite vremuri și în cadrul celor mai diverse cultúri și, implicit, religii, nu fac decât să sporească credibilitatea și puterea de demonstrarea acestor observații . Nu ne facem un scop din a analiza cât de aproape de
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
cu atât mai mult cu cât, conform , “realitatea însăși nu este (doar - completarea n.) ceea ce vedem cu ochii”. Acceptând universalitatea principiului hologramei (v. nota 112), “ceea ce vedem cu ochii este o parte a hologramei universale”. Altă parte e ceea ce percepem extrasenzorial, conștient ori nu, iar alta ceea ce percepem mental. De fapt, prin fiecare canal, “material” sau “spiritual”, percepem totul, adică holograma. Dorim să excludem orice apel la supranatural; de fapt nici nu credem în el. Fenomenele discutate “sunt supernaturale și nu
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
mențiune specială asupra surselor bibliografice o face care expune legități/aspecte descoperite/redescoperite de autorul citat însuși , care aparține celeilalte cultúri, aceea europeană (chiar dacă el e de fapt american). Pentru că, conceptele cuprinse în filosofia indiană sunt rezultatul percepției în principal extrasenzoriale - tip clarviziune - a Universului și mai puțin a prelucrării datelor sau observațiilor asupra lumii urmată de extrapolarea în ipoteze, precum filosofia europeană, pledează faptul că filosofia indiană este lipsită de enunțarea unei finalități/scop a complicatului drum al existenței umane
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
și energie de la nivelul materiei, ci prin intermediul unor carrieri (cărăuși) dotați cu această abilitate, având o dublă ipostază: materială și spirituală, adică fiind potențial apți a exista în ambele segmente ale Universului”.</footnote> (fie și pentru unicul argument că percepția extrasenzorială a omului este legată de conștiință, principiu ce aparține unei lumi spirituale, dar este adăpostit de un corp fizic). Așa cum există o membrană celulară care este și o barieră din punct de vedere entropic între un mediu entropic (extern) și
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
ajută în acest caz (am simțit asta și noi (CVZ) și, desigur și alții). Aceasta e o dovadă a faptului că la trăirea în planele transcendentale nu pot participa decât corpurile subtile, anume de la cel astral în sus. Conform , percepția extrasenzorială este independentă de timp, ceea ce înseamnă că trecerea între lumea fizică și cea transcendentă, în cursul unei experiențe de extracorporalizare (dar și la moarte) presupune, ca și în cazul trecerii dintre planul material și antimaterial al Universului (v. §II.3
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
și Stări Modificate ale Conștiinței (SMC). Apoi trece la analiza diferitelor experiențe, după relatări și texte de primă mînă, aparținînd mai multor religii, culturi sau tradiții. Cartea, destul de accesibilă, este prima publicată în America. Autorul vehiculează teoria spațiilor n-dimensionale, extrasenzoriale, ajungînd și la teoria relativității și la conceptul de "continuum spațio-temporal", ale lui Einstein. În același timp se inspiră și de la literați : Lewis Caroll, Ch. H. Hinton, Jose L. Borges ș.a. Cartea aceasta apare în zilele în care autorul a
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
determină senzații de plăcere, de relaxare, dar numai rar, bucurie sau extaz. În acest mod în loc de a se administra droguri bolnavilor incurabili, prin tehnici neurochirurgicale de implantare a electrozilor cronici se poate realiza vindecarea senzorială a durerii boală urmând celei extrasenzoriale ulterior propusă în funcție de disponibilitățile medicale ale momentului. În orice caz, o astfel de atitudine terapeutică este superioară eutanasierii, realizării în timp a dependenței de droguri etc., pentru a nu mai vorbi de avantajele morale și/sau economice. Efectul conativ sau
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
vag ≠ vagal, nerv vag, sistem nervos vag etc.) - paralel - pentru o estimare cât mai corectă și coerentă a fiziopatologiei durerii boală. Fundamentarea modelului matematic se realizează pe un sistem de mulțimi vagi paralele din lacitatea lui (vezi demonstrația teoriei senzoriele/extrasenzoriale Botez-Donțu, anterior expusă) Lukasiewicz-Moisil, unde funcția de performanță a durerii f1* = { da, du, ds, dp, di } se include în mulțimea T (mulțimea stărilor unui sistem organismul viu), atunci putem realiza tabelul clinic pentru evaluarea durerii: Medicul indiferent de specialitate realizează
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
cu 50 %; 4 ... cu 75 %; 5 100 % (moarte socială). D După cum se poate remarca pentru a clasifica durerea s-a realizat de medicii alopați un model gradual de 5 pentru a o evalua senzorial (5 simțuri) și a o descrie extrasenzorial într-un concept, ce se dorește inteligibil, dar se constată, că de fapt este desuet și penibil, iar singura modalitate de înțelegere este cea propusă [Botez-Donțu, 2004] de teoria cunoașterii senzoriale/extrasenzoriale (analizatorul tactil este responsabil de astă dată cu
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
evalua senzorial (5 simțuri) și a o descrie extrasenzorial într-un concept, ce se dorește inteligibil, dar se constată, că de fapt este desuet și penibil, iar singura modalitate de înțelegere este cea propusă [Botez-Donțu, 2004] de teoria cunoașterii senzoriale/extrasenzoriale (analizatorul tactil este responsabil de astă dată cu > 80% din informația dureroasă - nespecifică). Durerea cronică are un impact important asupra calității vieții, iar depresia complică starea pacienților. Termeni, ca sindrom dureros cronic și comportament de boală anormal sunt utilizați pentru
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
Marchmain, în ultima clipă a vieții, după ce refuzase cu înverșunare toată existența, chiar și în săptămînile de agonie ce preced momentul, să se supună oricărui ritual catolic, de pregătire pentru moarte. Deși confuz, naratorul pare să distingă existența unei realități extrasenzoriale, la ale cărei semnale fusese opac anterior. Din punct de vedere strict narativ, epilogul povestirii "sacre și profane" a lui Ryder poate părea previzibil. Psihologic și etic însă, el constituie, indubitabil, o surpriză. Îl vedem, în final, pe protagonist (acum
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de fenomene precum: secvențe de moarte și renaștere psihologică, experiențe ale lumii divine, conștiință cosmică, identificare mistică cu alți oameni, cu natura și cu întregul univers, întâlniri cu ființe arhetipale, vizite pe tărâmuri mitice, experiențe karmice, forme variate de percepție extrasenzorială și multe altele“. Mergând mai departe, am descoperit în staff-ul A.R.P.T. numele unei timișorence, dna prof. univ. dr. Anca Munteanu. De aici și până la o serie de răspunsuri ample pe care mi le-a dat despre psihologia transpersonală
Agenda2004-14-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282249_a_283578]
-
și cei invizibili și inaudibili, dar nu mai puțin prezenți, să simți cum ți se transferă personalitatea în altcineva și să-ți dorești să menții controlul, spre a evita nebunia - iată substanța periculoasă, un mixaj de fenomene autoproiective și percepții extrasenzoriale, din care se modelează Luiza Textoris, unul dintre cele mai tulburătoare romane din ultima vreme. Scriindu-l, Corin Braga a exploatat intens acumulările sale din studiile din domeniul psihanalizei, aducând acum în țevile subțiri și fragile ale epicității stări și
Lumea narcolepticilor by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4263_a_5588]
-
se manifeste, pentru că percepe o disfuncție în câmpul bioenergetic al omului, care, în timp, va afecta și corpul fizic. Majoritatea bioterapeuților susțin necesitatea continuării tratamentelor medicinei tradiționale, bioterapia fiind doar o completare a acestora. În general, bioterapeuții au aceste calități extrasenzoriale încă de mici, chiar dacă nu sunt conștienți de ele, descoperindu-și-le abia la maturitate. Un caz aparte îl constituie cel al doamnei E.C. Aceasta a avut o viață și o activitate normale, până în anul 1989, când a avut parte
Agenda2003-5-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280654_a_281983]
-
universitățile americane (nu lipsește nici din faimosul "canon occidental" al lui Harold Bloom), pe piața literară americană tribulațiile cât se poate de terestre ale lui Holden Caulfield într-un New York neprietenos, populat cu personaje dubioase, au fost abandonate în favoarea aventurilor extrasenzoriale ale mai recentei celebrități Harry Potter. Schimbare de vremuri, schimbare de mentalitate. Dar nu numai atât. Ce mai are în comun generația adolescenților de acum șaizeci de ani cu generația actuală, născută cu telecomanda televizorului în mână, trecută prin epoca
De când n-ați mai stat de veghe în lanul de secară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7147_a_8472]
-
îmbrățișate chagallnic. Euforistic. Aforistic. Aporistic. Cantautor: anonim. Morala românului e o chestiune strict personală. E sfântă. Inatacabilă. Un fel de strălucire mată a budoarului. Sau o șoaptă prelinsă în urechea libidoului (firește, dogmatic!). Ea nu poate face obiectul vreunei dezbateri extrasenzoriale. Și nici hărțuită de tratate constipate, enciclopedii firoscoase sau simpozioane limfatice... A se slăbi! Ea se consumă strict în interiorul intim și particular, la loc ferit de ochi iscoditori sau patimi deșarte. În dormitor, sub plapumă, la sfadă eroică la poartă
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
din concerte născute sub bagheta Maestrului Sergiu Celibidache. De sub patina timpului, pe chipul marelui dirijor strălucește dragostea acestuia pentru muzică, dând parcă viață aerului. Vocea lui Marcel Iureș adaugă poveștii cadență lirică a unui eseu pe marginea muzicii ca experiență extrasenzorială, înălțătoare, mistică - la baza acestuia stând un gând al Maestrului Celibidache: “În muzică există ceva care te atinge acolo unde nu o poate face nici cel mai profund gând”.
S-a lansat spotul TV de promovare a Festivalului “SERGIU CELIBIDACHE 100” - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/23038_a_24363]
-
Marchmain, în ultima clipă a vieții, după ce refuzase cu înverșunare toată existența, chiar și în săptămînile de agonie ce preced momentul, să se supună oricărui ritual catolic, de pregătire pentru moarte. Deși confuz, naratorul pare să distingă existența unei realități extrasenzoriale, la ale cărei semnale fusese opac anterior. Din punct de vedere strict narativ, epilogul povestirii "sacre și profane" a lui Ryder poate părea previzibil. Psihologic și etic însă, el constituie, indubitabil, o surpriză. Îl vedem, în final, pe protagonist (acum
Epifaniile unui ateu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7532_a_8857]
-
dar complet lipsită de suport exterior și de orice existență în istoria măruntă sau în anecdotica experienței individuale. În mod paradoxal, instrumentul percepției nu mai este aici ochiul exterior, fiziologia previzibilă a privirii, ci memoria, ochiul interior, capacitatea mentală, oarecum extrasenzorială, de a genera și, mai apoi, de a fixa viziuni. Pictura lui Vladimir Zamfirescu pune în circulație adevăruri umane profunde, este de o enormă verosimilitate în esență, dare ea operează exclusiv cu structuri simbolice și cu viziuni culturale. Realitatea pictorului
Vladimir Zamfirescu, între natură și cultură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10748_a_12073]
-
dar complet lipsită de suport exterior și de orice existență în istoria măruntă sau în anecdotica experienței individuale. În mod paradoxal, instrumentul percepției nu mai este aici ochiul exterior, fiziologia previzibilă a privirii, ci memoria, ochiul interior, capacitatea mentală, oarecum extrasenzorială, de a genera și, mai apoi, de a fixa viziuni. Pictura lui Vladimir Zamfirescu pune în circulație adevăruri umane profunde, este de o enormă verosimilitate în esență, dar ea operează exclusiv cu structuri simbolice și cu viziuni culturale. Realitatea pictorului
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
și, în fine, propune un procedeu menit a verifica aceste simptome. În linii mari, moartea iminentă (care e prima etapă a morții) se definește prin cîteva trăsături standard: 1) decorporalizare în cursul căreia subiectul vede de sus evenimentele apropiate (percepție extrasenzoriala); 2) pătrunderea în lumina prin străbaterea unui tunel; 3) sentimente de pace și bucurie; 4) retrospectivă vieții; 5) prezența unei ființe decedate care îi ghidează drumul; 6) existența unui punct de întoarcere, cînd revenirea la viața e însoțită de durere
În pragul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4384_a_5709]
-
cum nivelul cuantic cere fizicianului să renunțe la impresii vizuale pentru simplul fapt că ordinul de mărime e atît de mic că nici o imagine plăsmuită nu poate acoperi fenomenele, impasul în care ajunge e acela de a vorbi despre ceva extrasenzorial făcînd uz de termeni de inspirație vizuală. „Analiza lucidă a oricărui concept se află într-o relație de excluziune cu aplicarea lui imediată.“ (p. 121) Altfel spus, cine face uz de cuvinte nu stă să le lămurească prea mult, iar
Patru constrîngeri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2854_a_4179]