159 matches
-
cu introvertiții, mai ales în situațiile în care (aceștia din urmă) intra în contact cu persoane necunoscute. Date similare au fost identificate și cu prilejul altor cercetări 168. S-a constatat că raportul sunet/liniște este semnificativ mai ridicat pentru extravertiți, decât pentru introvertiți. Această diferență a fost înregistrată ca urmare a faptului că extravertiții au avut pauze de liniște mai scurte între exprimări. Și în legătură cu nivelul sonorității vocale s-au constatat diferențe între extravertiți și introvertiți: primii vorbesc mai tare
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cu persoane necunoscute. Date similare au fost identificate și cu prilejul altor cercetări 168. S-a constatat că raportul sunet/liniște este semnificativ mai ridicat pentru extravertiți, decât pentru introvertiți. Această diferență a fost înregistrată ca urmare a faptului că extravertiții au avut pauze de liniște mai scurte între exprimări. Și în legătură cu nivelul sonorității vocale s-au constatat diferențe între extravertiți și introvertiți: primii vorbesc mai tare decât ceilalți 169. Scherer și colaboratorii 170 s-au preocupat de investigarea corelațiilor dintre
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
liniște este semnificativ mai ridicat pentru extravertiți, decât pentru introvertiți. Această diferență a fost înregistrată ca urmare a faptului că extravertiții au avut pauze de liniște mai scurte între exprimări. Și în legătură cu nivelul sonorității vocale s-au constatat diferențe între extravertiți și introvertiți: primii vorbesc mai tare decât ceilalți 169. Scherer și colaboratorii 170 s-au preocupat de investigarea corelațiilor dintre tipul de voce și nivelul de încredere versus îndoială. Autorii au constatat că încrederea era exprimată paralingvistic prin creșterea nivelului
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
sau o miscare stânga-dreapta a capului, care să-l conțină 178. Referitor la intervalul de timp alocat de vorbitor, conversația este asociată cu câteva variabile: femeile privesc mai mult decât bărbații, oamenii atrași unul de celălalt se privesc mai mult, extravertiții privesc mai mult decat introvertiții și așa mai departe 179. Fixarea cu privirea este un stimul supărător, posibil unul agresiv, de care destinatarul dorește de obicei să scape 180. Zâmbetul frecvent este un indicator clar al dorinței de a fi
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
reținut. Este specific subiectului suspicios, care își cântărește cuvintele, dă răspunsuri scurte și minte prin omisiune; 4. Comportamentul deschis. Este cazul celor care preferau să relateze cât mai multe din experiențele lor. În general, persoanele de acest fel aveau firi extravertite și relaționau foarte bine cu orice gen de persoane, fără nici un fel de inhibiție. 5. Comportamentul ambiguu și de fațadă. Exprimă situația în care persoanele cu studii medii și superioare încearcă să prezinte divinația sub forma unui sincretism între știință
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de sănătate 1. Este evident faptul că viața sexuală disciplinată ține, În primul rând, de bărbat, dacă e vorba despre un cuplu stabil pe o perioadă Îndelungată, adică de monogamie. Aceasta deoarece bărbatul are natura yang, iar energia yang este extravertită. Ca atare, energia yang e mult mai predispusă la scurgere și secătuire decât energia yin, care este introvertită și stă ascunsă În trupul femeii. Prin urmare, activitatea sexuală disciplinată se reduce la problema controlului ejaculării, a frecvenței cu care bărbatul
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
definitătc "O amprentă temperamentală foarte bine definită" În comparație cu tinerii și mai ales cu copii, ale căror temperamente nu se nuanțează și nu se diversifică (încă) foarte mult, fiind încadrabile mult timp în clasificările binomiale sau tetradice deja clasice, gen „introvertit/extravertit sau coleric/sangvinic/melancolic/flegmatic”, la adulți tipologiile temperamentale se complică semnificativ. Într-adevăr, față de temperamentele infantile și chiar juvenile, nu atât de clar structurate și ferm constituite, parțial flexibile și versatile (favorizând adaptarea), temperamentele adulte, mult mai sofisticate, dar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
definitătc "O amprentă temperamentală foarte bine definită" În comparație cu tinerii și mai ales cu copii, ale căror temperamente nu se nuanțează și nu se diversifică (încă) foarte mult, fiind încadrabile mult timp în clasificările binomiale sau tetradice deja clasice, gen „introvertit/extravertit sau coleric/sangvinic/melancolic/flegmatic”, la adulți tipologiile temperamentale se complică semnificativ. Într-adevăr, față de temperamentele infantile și chiar juvenile, nu atât de clar structurate și ferm constituite, parțial flexibile și versatile (favorizând adaptarea), temperamentele adulte, mult mai sofisticate, dar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
1 sugerează următoarele aprecieri: un nivel mai crescut al instabilității emoționale se asociază cu dorința frecventă de a merge la cumpărături, cu nevoia continuă de reînnoire a garderobei, precum și cu dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă; extravertiții tendința doresc să-și informeze prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, le place să fie remarcați atunci când poartă o haină nouă, și sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social; cei deschiși spre nou sunt de părere că stilul vestimentar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de asemenea, cu atitudinea față de bani. McClure (1984 apud Furnham și Okamura) a aplicat teste de personalitate și un chestionar despre bani, care măsura obiceiurile de cheltuire, controlul perceput asupra finanțelor și conflictele produse de bani. El a descoperit că extravertiți tind să fie mai extravaganți decât introverții. Persoanele care își controlează banii au dat mai puțină dovată de anxietate și tind să fie mai extroverți. Introverții neurotici consideră că banii au un rol mai important în viață și erau mai
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
cum ar fi: orientarea motivațională specifică, experiența ca sursă creativă, capacitatea de sustragere a evoluției imaginației de sub controlul critic imediat. Cercetările au arătat că fiecare tip de temperament are meritele și neajunsurile lui. Cele două tipuri de temperament - introvertit și extravertit - sunt complementare, în mare măsură. Unul poate fi mai potrivit pentru o anumită formă de activitate creatoare, altul pentru alta, dar nici unul incompatibil cu creativitatea. Și afectivitatea favorizează și întreține actul creator, pentru ca emoțiile și trăirile afective îndeplinesc funcția de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
de asemenea, cu atitudinea față de bani. McClure (1984 apud Furnham și Okamura) a aplicat teste de personalitate și un chestionar despre bani, care măsura obiceiurile de cheltuire, controlul perceput asupra finanțelor și conflictele produse de bani. El a descoperit că extravertiți tind să fie mai extravaganți decât introverții. Persoanele care își controlează banii au dat mai puțină dovată de anxietate și tind să fie mai extroverți. Introverții neurotici consideră că banii au un rol mai important în viață și erau mai
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
neuroticism)și apoi a adăugat a treia dimensiune, psihoza (psychoticism), deoarece simțea că acest aspect al personalității nu se justifica, de fapt, prin ceilalți doi factori.El susține că acești factori esențiali ai personalității au o bază biologică. Credea că extravertiții moștenesc un sistem nervos ”puternic” <footnote Nicky Hayes,Sue Orrell,Introducere în psihologie,ediția aIII-a, Editura Bic All, 2003, București footnote> , astfel , persoana s-ar plictisi rapid de un set de stimuli și ar căuta variația și noutatea pe
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
colectiv" - amintirea blocată a trecutului rasei noastre și chiar a stării ei preumane. Jung a stabilit o tipologie psihologică analitică, conform căreia cele patru tipuri bazate respectiv pe precumpănirea gândirii, a sentimentului, a intuiției și a senzației se subîmpart în "extravertite" și "introvertite". El nu introduce - cum s-ar fi putut presupune - toți scriitorii în categoria introvertiților intuitivi sau în categoria mai generală a introvertiților. Luând încă o măsură de precauție împotriva simplificării, Jung observă că în vreme ce unii scriitori își revelează
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
din cauza evaluarii negative primite de la profesor; - ritmul nictemeral: normal, adoarme repede, se trezește ușor, are de obicei un somn profund și, din când în când, coșmaruri când sunt conflicte între părinți sau când este pedepsit de tată; - personalitatea actuală: predominant extravertită, în curs de conturare. Desenul familiei ilustrează că relațiile copilului cu membrii familiei sunt foarte bune, normale. În concluzie: elevul se simte devalorizat de către profesorul de limba franceză, se simte nedreptățit și frustrat pentru că nu știe să gestioneze situația
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
morfologie. S-au certat însă și, ca să se răzbune, Linx i-a lungit botul, labele și coada lui Coiot ; la rîndul lui, Coiot i-a turtit botul și i-a scurtat coada lui Linx. De atunci, se opun ca fizic : extravertit pentru unul și introvertit pentru celălalt. în concluzie, atît la nivel fizic, cît și moral, Linxul și Coiotul, felina și canidul, au fost, poate, și ar fi putut să rămînă ca niște gemeni. Dar, sugerează miturile, lucrul acesta ar fi
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
rezultatele studiului realizat de către cercetător au dezvăluit faptul că persoanele deficiente de auz care s-au născut astfel sau au surzit de timpuriu, prezintă scoruri ridicate la psihotism, ceea ce determină reactivitatea agresivă și frustrare, și par a fi mult mai extravertite decât persoanele normale din punct de vedere organic. Acest ultim rezultat ar putea intra în contradicție cu faptul că deficientul de auz este perceput, în general, drept mai retras și mai introvertit. În ceea ce privește nevrozismul, respectiv instabilitatea emoțională, studiul nu a
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
ies cam șifonați după tirul la care sunt supuși, simțim că Sîrbu exagerează, alunecând adesea spre șarjă ori sarcasm. Faptul se explică prin accidentul biografic "la care Doinaș și Nego au contribuit urât"31, dar și prin sensibilitatea rănită a extravertitului Gary, care nu poate suporta rezerva celor doi față de efuziunile sale, adesea excesive. Oricât ar fi de întunecate de afect, afirmațiile lui Ion D. Sîrbu nu trebuie judecate fără a avea în vedere împrejurările în care au fost emise, amănuntele
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
rezultatele studiului realizat de către cercetător au dezvăluit faptul că persoanele deficiente de auz care s-au născut astfel sau au surzit de timpuriu, prezintă scoruri ridicate la psihotism, ceea ce determină reactivitatea agresivă și frustrare, și par a fi mult mai extravertite decât persoanele normale din punct de vedere organic. Acest ultim rezultat ar putea intra în contradicție cu faptul că deficientul de auz este perceput, în general, drept mai retras și mai introvertit. În ceea ce privește nevrozismul, respectiv instabilitatea emoțională, studiul nu a
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
la cele trei tipuri constituționale (endomorful / viscerotonic, mezomorful / somatotonic, ectomorful / cerebrotonic)12; • psihiatrul Ernst Kretschmer, prin demonstrarea legăturii dintre morfologia corporală și temperament: a) picnic scund și durduliu, cu membre scurte, față rotundă și nas mic, cu temperament cicloid (normal extravertit, optimist, destins și echilibrat emoțional); b) astenic înalt și zvelt, cu membre lungi și subțiri, față alungită, îngustă și osoasă și nas mare, cu temperament schizoid (introvertit, liniștit, timid și neechilibrat emoțional); c) atletic statură medie, umeri largi, șolduri înguste
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
apropiere și să nu încrucișeze mâinile la piept, deoarece acest gest reflectă închidere, ostilitate și frustrare. Direcția de orientare a mâinilor profesorului poate transmite elevilor tipul său de personalitate: dacă gesturile sale sunt îndreptate mai mult spre elevi, atunci este extravertit, iar când gesturile sale sunt îndreptate mai mult înspre propriul corp, este introvertit. Mișcările mâinilor nu trebuie să formeze o gesticulație neîntreruptă și nici să fie vag schițate. Dacă sunt executate adecvat, acestea sunt utile, fiind mult mai rapide și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unor motive); 3) cu trunchiul țeapăn (exprimă mândrie, orgoliu, aroganță); 4) repede sau încet (arată dorința de a ajunge mai repede la o țintă sau de a amâna atingerea unei ținte neplăcute); 5) cu ,,pași uriași" (exprimă râvna, zelul persoanelor extravertite); 6) cu ,,pași mici" (specific persoanelor introvertite când doresc să schimbe direcția, pentru a evita orice pericol); 7) împiedicat (arată conflictul interior al persoanelor, lipsa de siguranță, timiditatea); 8) relaxat (atribuit persoanelor dezinteresate, triste, lipsite de un țel); 9) pe
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
anul 1921 publică prin-cipala sa lucrare, cu titlul Tipologiile psihice, în care sunt puse fundamentele unei caracterologii propriu-zise, prin care să se detașeze teoretic de Freud și de Adler. Este lucrarea în care a fost lansată tipologia introvertitului, ci opusă extravertitului. Jung a avut grijă să-i diagnosticheze pe cei doi concurenți adversari au săi, pe Freud și pe Adler, considerându-l pe primul un extravertit și pe al doilea un introvertit. Fără să subestimeze contribuțiile lor în exersarea diverselor practici
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Freud și de Adler. Este lucrarea în care a fost lansată tipologia introvertitului, ci opusă extravertitului. Jung a avut grijă să-i diagnosticheze pe cei doi concurenți adversari au săi, pe Freud și pe Adler, considerându-l pe primul un extravertit și pe al doilea un introvertit. Fără să subestimeze contribuțiile lor în exersarea diverselor practici terapeutice, el atrage atenția asupra energiilor primare care scapă controlului în timpul nevrozelor. Studiile sale au fost îndreptate spre descoperirea naturii acestor energii, la nivel individual
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este legat de problema dimensiunii fiecărei etape sau de nivelul de dificultate. Nivelul de dificultate al fiecărei etape trebuie să fie adaptat aptitudinilor elevilor sau studenților. Și În acest caz, trebuie să ne așteptăm la interacțiuni pe planul personalității, deoarece extravertiții, care suportă mai ușor incertitudinea și le place să fie solicitați să facă mereu mai mult, vor vrea probabil să avanseze mai repede decât introvertiții. O a treia problemă importantă, la organizarea secvențială a cursului, este problema adaptării la diferențele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]