159 matches
-
rezultatele studiului realizat de către cercetător au dezvăluit faptul că persoanele deficiente de auz care s-au născut astfel sau au surzit de timpuriu, prezintă scoruri ridicate la psihotism, ceea ce determină reactivitatea agresivă și frustrare, și par a fi mult mai extravertite decât persoanele normale din punct de vedere organic. Acest ultim rezultat ar putea intra în contradicție cu faptul că deficientul de auz este perceput, în general, drept mai retras și mai introvertit. În ceea ce privește nevrozismul, respectiv instabilitatea emoțională, studiul nu a
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
negre, un borcănel cu barba-caprei: e clar că atunci când cumperi te lași atrasă de mărfurile pe care le vezi expuse, fără să-ți amintești ce lipsește din casă. Observându-ți bucătăria, deci, pot obține o imagine despre tine ca femeie extravertită și lucidă, senzuală și metodică, care pune simțul practic în slujba fanteziei. Cineva s-ar putea, oare, îndrăgosti de tine numai văzându-ți bucătăria? Cine știe: poate Cititorul, favorabil dispus încă dinainte. Cititorul continuă cercetarea casei a cărei cheie i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
următoarele considerații: „Avînd, prin figurație (nave, trenuri) atingere și cu „«poezia spațiului», lirica minulesciană de dinainte de Primul Război este, în același timp, întru cîtva futuristă, în virtutea retorismului patetic și a poetizării produselor civilizației și tehnicii”. „Retorismul energic, viril”, vervos și extravertit, care îi plăcuse lui Caragiale, este o marcă temperamentală, un indice de mentalitate și o punte de legătură între un anume „muntenism” activ și plebeu (propriu inclusiv lui Arghezi) și fervoarea polemică a futurismului. La fel - teatralitatea cabotină (futuriștii erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să vă aprind în suflet lumina stinselor făclii/ Și-n versuri fantasmagoria și vraja noilor magii!...// Dar poarta a rămas închisă la glasul artei viitoare.// Era prin anul una mie și nouă sute opt... îmi pare”. „Retorismul energic, viril”, vervos și extravertit, care îi plăcuse, de la bun început, chiar și lui I.L. Caragiale, este o marcă temperamentală și o punte de legătură între apetitul novator al unui „muntenism” plebeu și fervoarea bătăioasă a futurismului. „Minusul de profunzime acuzat de Lovinescu în formula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Cocteau, T.S. Eliot sau Apollinaire, poemele lui Vinea sînt, prin excelență, niște poeme ale scindării melancolice: sentimentul rupturii eului este însoțit de neliniște sau nostalgie ironic-dezabuzată, în vreme ce textele lui Tzara sînt mult mai combinatorii, mai agresive, mai dinamice și mai extravertite, compasiunea tandră fiind depășită înspre un histrionism subversiv și iconoclast, dominat de voința rupturii și a demistificării („am scos visul vechi din cutie cum scoți o pălărie, „Îndoieli“), a dezertării și a fugii dintr-o „provincie” sufocantă. În poemele românești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a fost lipsită de un coté conservator, cel puțin în prima ei fază. Refuzul „capodoperelor” în favoarea „efemerului”, cultivarea „operei deschise” în detrimentul „operei finite”, a negării demolatoare în detrimentul „construcției”, a manifestelor programatice și a scandalului anticanonic în detrimentul creației durabile, a epatării extravertite în detrimentul lirismului nu au fost pe placul mainstream-ului critic modernist, tributar unei estetici clasicizante. Realismul social, masivitatea construcției epice, ideile „majore”, marile teme istorico-politice sau metafizic-identitare au prezidat întotdeauna omologarea literară „la vîrf”. Pe de altă parte, complexul periferic al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
trecu pe stânga, în carabă, un porumbel de hîrtie) Că apoi te zgornesc singur, din nou, către centru. La restaurantul "Mărul de Aur". Să ciupești pe socoteala mea oricâte picolițe. Și să despici oricâte oase de ciorbă oi putea!... Spirit extravertit, Țaca Genel întredeschise întîi muianul să pretindă că strada PERONE e, probabil, o stradă inventată la beție. Dar instinctul său de taximetrist, mai sigur, l-a salvat. Bâjbâi o vreme spre Pieptănari, până ce nările sale cafenii, de ogar, îi interceptară
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ideile și cunoscînd dificultăți asemănătoare. Multă vreme, activitățile lor practice se desfășoară între biblioteci și întruniri. Acest lucru ne arată că statele ar trebui să fie mai neîncrezătoare față de oamenii izolați, închiși între pereți acoperiți de cărți, decît de conducătorii extravertiți, alergînd după mulțimi și jertfindu-și persoana. Influența celor dintîi pătrunde în adîncime și nu există nici o scăpare împotriva contaminării prin exemplul și ideile lor. Să ne întoarcem la Lenin. Desigur că, pentru o scurtă perioadă, de trei pînă la
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
principii strict raționale, de concluzii ferme, demonstrate logic. Cel de-al doilea are, cum spunea Pascal, o suplețe În gândire și o capacitate intuitivă care-i permit să surprindă dintr-o dată semnificațiile profunde, definitorii ale lucrurilor. Primul are asemănări cu extravertitul din tipologia lui C.G. Jung, iar cel de-al doilea, cu introvertitul (care se știe că excelează prin subtilitate În sesizarea a ceea ce este unic și inexprimabil În „mișcările inimii”). Μ Trăim astăzi, Într-adevăr, o criză a valorilor? Unii
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
rău (care de cele mai multe ori este Într-atât de evident, Încât aproape că te trage de mânecă să-l iei În seamă). Μ Cât de imprevizibil și de derutant poate fi uneori spectacolul conduitei umane: iată-l, de exemplu, pe extravertitul aflat, la un moment dat, la o Înmormântare, care plânge mult, chiar sfâșietor, cucerind astfel admirația celor impresionabili din jur. În schimb, introvertitul de alături, care plânge mai mult În el Însuși decât În exterior, riscă să fie privit și
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pe care o exercită pulsiunile primare ale inconștientului asupra eului personal. Nu trebuie să considerăm că tipul idealist este un model uman pozitiv, iar cel pragmatic un tip de model uman negativ. Tipul idealist este introvertit, pe când tipul pragmatic este extravertit. Primul este meditativ, intelectualist, al doilea este realist, Înclinat spre acțiuni practice, lucrative, mai puțin reflexiv-meditative. Acest tip este dominat de pulsiunile și nevoile imediate ale inconștientului; că tipul nostalgic este specific modelului de persoană și psihobiografiei acesteia caracterizate prin
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
frustrant, care determină formarea unor anumite „stiluri adaptative”. Evidențierea, de pildă, a unor trăsături specifice personalității „introvertite”, „autiste”, ne va pune în fața unor anumite modalități adaptive, caracteristice tipului de personalitate respectiv, care se vor deosebi în mod curent de personalitățile „extravertite”, „flexibile”, „permeabile” pentru ideile noi. 3) Strategia adaptărilor în „situații de frustrare” include o diversitate de răspunsuri: de la reacții de apărare mai mult sau mai puțin inconștiente și instinctuale, la reacții conștiente de prevenire și înlăturare a „pericolului”, precedate de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
intraductibil, în timp ce pentru Meyerhold gestul hieroglific este "descifrabil"). 8.4. Interacțiunea gestualitate-limbaj Limbajul curent reflectă această realitate prin expresii precum "a vorbi cu mîinile", "a se înțelege din ochi"; nordicii vor spune "vor-besc cu mîinile" ŕ propos de meridionalii expansivi, extravertiți. Remarca aceasta depășește însă simpla constatare de exuberanță, semnalînd o constantă a comunicării umane (că așa este, ne putem lesne da seama urmărind modul în care un prezentator la televiziune își mișcă mîinile fapt evidențiat uneori prin gros-planuri asupra mîinii
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se atenuează etc.); de evaluarea interlocutorilor (distanța crește în cazul evaluării negative a interlocutorului sau a celui lîngă care hazardul ne-a plasat. 9.5. Corelația proxemică/personalitate Dacă s-a vorbit mult de personalități apolinice și dionosiace, introvertiți și extravertiți, nu s-a subliniat îndeajuns faptul că fiecare per-sonalitate are și o dominantă spațială, o dimensiune care îi este proprie. Există indivizi care nu își dezvoltă distanța publică (sînt timizi, slabi vorbitori), după cum există persoane (în special psihopații) care au
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
reținut. Este specific subiectului suspicios, care își cântărește cuvintele, dă răspunsuri scurte și minte prin omisiune; 4. Comportamentul deschis. Este cazul celor care preferau să relateze cât mai multe din experiențele lor. În general, persoanele de acest fel aveau firi extravertite și relaționau foarte bine cu orice gen de persoane, fără nici un fel de inhibiție. 5. Comportamentul ambiguu și de fațadă. Exprimă situația în care persoanele cu studii medii și superioare încearcă să prezinte divinația sub forma unui sincretism între știință
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care se conduce personajul. Este specific romanului realist/tradițional, „doric“, cum îl numește N. Manolescu: „Preponderența moralului asupra psihologicului: subiectul se pierde în obiect. Caracteriologie, tipicitate“. - Portretul psihic surprinde caracteristici ale personalității eroului, aptitudini înnăs cute sau dobândite (natură introvertită/extravertită; temperament impulsiv, coleric/melancolic, ezitant; fire rațională, lucidă/pragmatică/pasională/visă toare/șovă ielnică/contradictorie, imprevizibilă; gândire logică/asocia tivă/imagina tivă/creativă/prac tică etc.). Este utilizat frecvent în proza modernă, „ionică“, în care „va lorile dominante sunt de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mare dificultate dezvoltă relații de prietenie cu ceilalți. În practică, tipurile temperamentale pure apar foarte rar; cel mai frecvent se întâlnesc comportamentele combinate în care predomină un anumit pattern. După concepția lui C.G. Jung, există două orientări majore ale personalității: extravertitul, orientat cu precădere spre lumea exterioară, lumea obiectivă, este foarte sociabil, leagă cu mare ușurință relații cu ceilalți, are mulți prieteni, agrează riscul, astfel că acționează sub inspirația momentului și este impulsiv; introvertitul, este o persoană calmă, retrasă, foarte rezervată
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
delincvent (Sheldon & Eleanor Gluck apud Mitrofan, 2000, p. 347). Majoritatea delincvenților prezintă o serie de caracteristici psihosomatice: din punct de vedere fizic, aceștia au o structură mezomorfă; în timp ce particularitățile psihice (temperamentale, comportamentale) sunt ușor de recunoscut: sunt energici, neastâmpărați, impulsivi, extravertiți, agresivi, distructivi (frecvent sunt sadici), au atitudini ostile, sfidătoare, sunt extrem de resentimentali, suspicioși, încăpățânați și cu o avidă dorință de a se remarca în cadrul grupului, sunt nesupuși în fața autorităților, prezintă accentuate tendințe spre o exprimare directă etc. Toate aceste particularități
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
la cele trei tipuri constituționale (endomorful / viscerotonic, mezomorful / somatotonic, ectomorful / cerebrotonic)12; • psihiatrul Ernst Kretschmer, prin demonstrarea legăturii dintre morfologia corporală și temperament: a) picnic scund și durduliu, cu membre scurte, față rotundă și nas mic, cu temperament cicloid (normal extravertit, optimist, destins și echilibrat emoțional); b) astenic înalt și zvelt, cu membre lungi și subțiri, față alungită, îngustă și osoasă și nas mare, cu temperament schizoid (introvertit, liniștit, timid și neechilibrat emoțional); c) atletic statură medie, umeri largi, șolduri înguste
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
apropiere și să nu încrucișeze mâinile la piept, deoarece acest gest reflectă închidere, ostilitate și frustrare. Direcția de orientare a mâinilor profesorului poate transmite elevilor tipul său de personalitate: dacă gesturile sale sunt îndreptate mai mult spre elevi, atunci este extravertit, iar când gesturile sale sunt îndreptate mai mult înspre propriul corp, este introvertit. Mișcările mâinilor nu trebuie să formeze o gesticulație neîntreruptă și nici să fie vag schițate. Dacă sunt executate adecvat, acestea sunt utile, fiind mult mai rapide și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unor motive); 3) cu trunchiul țeapăn (exprimă mândrie, orgoliu, aroganță); 4) repede sau încet (arată dorința de a ajunge mai repede la o țintă sau de a amâna atingerea unei ținte neplăcute); 5) cu ,,pași uriași" (exprimă râvna, zelul persoanelor extravertite); 6) cu ,,pași mici" (specific persoanelor introvertite când doresc să schimbe direcția, pentru a evita orice pericol); 7) împiedicat (arată conflictul interior al persoanelor, lipsa de siguranță, timiditatea); 8) relaxat (atribuit persoanelor dezinteresate, triste, lipsite de un țel); 9) pe
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de intimitate). Aceste aspecte relaționale nu sunt efectul cooperării la nivel intraorganizațional, ceea ce face ca această cultură să fie una "de fațadă", tip "bârfă". În principiu, pentru o bună integrare și funcționare, culturii de tip rețea îi sunt necesare persoane: • extravertite, energizate de relațiile interpersonale; • deținătoare de abilități sociale dezvoltate; empatie și intuiție; • tolerante la ambiguitate și la diversificare; • leale grupului din care fac parte; • răbdătoare, pregătite să construiască relații pe termen lung. Acesui tip de cultură organizațională îi sunt caracteristice
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ne place să credem), oamenii sunt diferiți. De aceea, se bucură și se însoțesc (de regulă) atunci când își descoperă elemente comune. Potrivit Anei Stoica-Constantin (2004), cele mai importante diferențe/deosebiri generatoare de conflicte sunt: unele trăsături de personalitate (de exemplu: extravertit versus introvertit; vorbăreț versus taciturn etc.), opiniile (de exemplu: politice, în privința gestionării banilor, familiale, în privința educației etc.), atitudinile (de exemplu: toleanță-intoleranță, într-ajutorare-indiferență etc.), valori (de exemplu: fidelitate, principialitate, punctualitate etc.), nevoi, gesturi și preferințe (de exemplu: în privința alimentației, vestimentației, modalităților
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
la acțiunea factorilor psihotraumatizanți emoțional-afectivi din exterior, va fi în concordanță cu „tipul de personalitate” al acestuia. În sensul acesta, pentru personalitățile de tip introvertit sunt caracteristice „reacțiile personalității” considerate ca modalități de „interiorizare a conflictelor”. Pentru personalitățile de tip extravertit sunt caracteristice „reacțiile emoționale”, considerate ca modalități psihopatologice de răspuns la conflictele exterioare. În cazul „nevrozelor” remarcăm o dezvoltare de tip reactiv, elaborată, caracterizată prin dificultăți de comunicare, adaptare și integrare ale individului în mediul său familial, social etc. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologică a tulburărilor, atât în cazul psihozelor endogene, cât și în cazul patologiei exogene, este în relație cu Eul personal. NEVROZA UNICĂ NEVROZE (DIFICULTĂȚI DE ADAPTARE) REACȚII ALE PERSONALITĂȚII (ATITUDINI DE RETRAGERE-APĂRARE) REACȚII LA EVENIMENTELE VIEȚII COTIDIENE (RĂSPUNSURI EMOȚIONALE) TIPUL EXTRAVERTIT TIPUL INTROVERTIT TIPUL MIXT E-UL În cazul psihozelor asistăm la o transformare psihopatologică de fond a personalității, privind structura Eului; pe când în cazul nevrozelor și al stărilor reactive, asistăm la un răspuns patologic al Eului, la evenimentele vieții exterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]