787 matches
-
să caut, să rog pe cineva să mă ajute”. Și așa, bătând la mai multe uși, am reușit să mă Înscriu la Liceul industrial nr. 3 din orașul B. Anii de liceu... anii de liceu! Ce frumoși! Ce tânără și exuberantă eram! Ce mult credeam În vise! Bucuria de a mă număra printre liceeni m-a ajutat să trec peste toate greutățile vieții de atunci. Mai Întâi, nu am găsit loc la cămin și a trebuit să fac naveta, B....R.
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
nunții pitorescul cerut în asemenea ocazii, spre hazul tuturor. Era totuși păstrată decența, mai ales că în mijlocul lor se afla un oaspete neobișnuit. Bulibașa îi săgetă cu ochii pe împricinați și, drept urmare, aceștia fură repede îndepărtați din tabără. Nunta curse exuberant, cu o veselie înspumată, ca un râu de munte ce-și lasă apele să alunece peste bolovanii asemănători unor spinări de bivoli și peste stâncile ivite în cale. Fiecare moment era marcat de bucuria de neprețuit pe care o aduce
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
tineri din șatră, fete și băieți. Toți vorbeau tare, în limba rromă, însoțindu-și cuvintele cu gesturi disparate ale mâinilor. El părea a le inocula și celorlalți veselia unei tinereți fără griji, trecând ca toți cei de vârsta lui nepăsători, exuberanți, peste granițele tuturor tristeților lumii. Ina lăsă sacoșa pe taraba zarzavagiului și alergând câțiva pași, îl strigă pe băiat. Auzind un glas care i se părea a fi cunoscut, Vișinel întoarse capul și o recunoscu pe Ina. La început, avu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
poate să-l conteste nici o lege. Părerea mea este că acest proces trebuie să înceteze spre binele ambelor familii, dar mai ales spre fericirea acestor copii. Nu se cuvine, nu avem dreptul legitim de a le schilodi copilăria, tinerețea lor exuberantă. De altfel, dacă stăm bine și ne gândim, printr-o hotărâre deliberată le frânăm evoluția lor pe drumul vieții. Cred că nu se mai poate adăuga nimic la aceste dovezi mai mult decât palpabile, pe care completul de judecată a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
am un serviciu. Cât privește locuința... - Vișinel, tu glumești!? - Nu, nu glumesc de loc, mamă, și venind lângă Ina, o îmbrățișă tandru. - Nu mănânci nimic? - Ba da, aș mânca ceva dacă se poate! În timp ce mânca, făcea pauze mici, își exprima exuberant bucuria și reda fragmente din discuția avută cu omul care îi întinsese o mână de ajutor tocmai când se afla în pragul disperării. - Și cu nunta, ești hotărât, Vișinel? - Da, mami, da...! -Nu ar trebui să te mai gândești? Mulți
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
spatele spre cortul părinților lui Vișinel, fiind întâmpinată de către mire. Urmară apoi celelalte etape ale ceremonialului izvorâte din datinile și tradițiile etniei rrome. Mireasa fusese găsită pură spre cinstea șatrei și a părințiilor ei. Urmară dansuri dezlănțuite, cântece vesele, jocuri exuberante, după care întreg alaiul porni în cântece și dans către masa așezată în poiană, pe iarbă, unde, printre sălcii, torcea ca un motan leneș un pârâiaș, întregind decorul natural. Cântecele, dansurile, felicitările către miri și părinți, de către grupuri constituite din
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
scoată un cuvânt, o zbughi pe ușă afară. Amândoi părinții rămaseră siderați, le pierise glasul, nu-și puteau explica unde pornise fata lor în goana aceea nebună. Bănuiau ceva, dar nu se pronunțară. În acele clipe, trăiau și ei bucuria exuberantă a fiicei lor. Ina o ținu tot într-o fugă până la casa Olgăi. Pe drum rememoră fragmente dintr-o discuție avută cu tatăl ei: Profesia pe care vrei s-o îmbrățișezi e de mare răspundere. Uneori în mâna ta poate
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
le preluă și pe ele ca pe niște bagaje pornite spre o destinație unde duceau Încă multe semne de Întrebare. Pe peronul gării din Iași, dimineața râdea ca o fetiță îmbrăcată într-o rochie subțire de vară, în culori pastelate, exuberantă, privind nepăsătoare la furnicarul de oameni, asemenea unui fluviu ce ieșise din matcă, umplând străzile bătrânului oraș moldovenesc. În vremea examenelor mai ales, dar și de-a lungul anului școlar și universitar, din septembrie și până în iulie, Iașul e un
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Olga, el nu avea putința să o vadă decât cum și cât voia ea să-i arate ce și cum este. Ea deținea acea abilitate feminină de a-și ascunde gândurile și ochii după o cortină impenetrabilă. Era o ființă exuberantă, chiar voluntară, o fire mereu neliniștită, În căutare de ceva. Acel ceva era bine Închis În seiful sufletului ei, seif de la care numai ea avea cheile. Alex deținea unele informații vagi privind drumurile pe care își purta pașii Olga și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
În colivie, își zise în sinea ei. Dar era târziu, nu mai avea cum să se întoarcă din drum. Nici a doua și nici a treia zi, Ina nu veni la serviciu. Abia în a patra zi, aceasta intră veselă, exuberantă în oficiu, de parcă toată lumea era a ei. Olga tocmai se pregătea să plece către saloane. - Stai, stai un pic, vreau să vorbim. Am fost prea precipitată și nu am reușit să mă destăinui, crede-mă, nu am intenționat nici o clipă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
cale, onorând prezența ei ca pe a unei prietene. Ea își mască abil mâhnirile ce o doborau, cerând scuze pentru întârziere. Fu condusă la masă, oferindu-i-se un loc în apropierea mirilor. * Nunta decurgea pe făgașul normalului. Invitații erau exuberanți, vinul bun și bucatele apetisante ajutându-i pe cei aflați sub zodia petrecerii să se distreze fără rezerve. Mulți socoteau că adevăratele clipe de fericire sunt puține în viața oamenilor și că acestea trebuiau trăite din plin. Când începu dansul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
ca un câine credincios, pe care ai vrea să-l alungi, dar el nu manifestă nici un semn că intenționează să părăsească locul unde s-a aciuat. După scurgerea unui timp relativ scurt, cam un an și ceva, misivele Olgăi, optimiste, exuberante, înflăcărate de plinătatea unei vieți nevisate, se încețoșară. Era vădit faptul că bunele relații dintre soți începuseră să se erodeze. Inei i se părea că acestea se alteraseră prea devreme. În noile scrisori, nota dominantă era de pesimism, patinat de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
s-o iubească și mai mult; și, bine-nțeles, același efect îl avea și asupra mea. Ah-Alice, cu pletele blonde săltându-i pe spate, încadrându-i chipul! Cum mai străbătea jumătate din lungimea terenului de joc, cu pasul ei elastic, exuberant! Ah-Alice, în fustița ei albă cu pantalonașii de satin albi strânși pe coapse și cu cizmulițele ei albe, care-i veneau până la jumătatea gambelor suple și puternice! Of, Iisuse, „Craci“ Dembosky, cu frumusețea ei goișe, tâmpă și blondă! O altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
singur că era În stare să vorbească și cu un șobolan. Și totuși, În acele clipe frumoase, la micul dejun citind ziarul sau ascultînd muzică noaptea, În fotoliul cel impozant, trăiam cîteodată un alt gen de fericire. Nu era veselia exuberantă a zilelor de altădată, din librărie. Era un sentiment mai cald și mai blînd, de culoare aproape cafenie. Uneori, ne lăsam duși de val și-l puneam pe Bird să cînte la maximum, În timp ce Jerry bătea toba pe brațele fotoliului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
doi copii, dintre care unul într-un scaun cu rotile, împovărat de obligația morală de a avea grijă de prichindei pe toată durata copilăriei lor și, într-adevăr, în cazul fetiței, pe toată durata vieții. Cum reușise Mma Silvia Potokwane, exuberanta directoare a orfelinatului, să-l convingă să ia copiii, era mai presus de puterea lui de judecată. Știa că avuseseră un soi de discuție pe tema asta și-i promisese că o să-i ia, dar oare cum de fusese împins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Bora și cei mai tineri membri ai echipajului Mararei și, din acea noapte, nici unul dintre ei nu mai avu vreo îndoială cu privire la fidelitatea pasionalei Maiana. Petrecură restul nopții vorbind, cântândși râzând, ca și cum nu ar fi fost vorba despre o femeie exuberanta și de trei tineri îndrăgostiți de ea, ci de patru buni camarazi. Spre seară intrară în apă și înotară până la reciful de corali, de unde băieții contemplară un ultim apus de soare pe insula în care se născuseră, în care trăiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
a luat scaunul și s-a apropiat de ecran. Din când în când exclama mirat de imprevizibilul naturii, memora cifre era încântat să afle atâtea taine, fără nici un chin, stând pe scaun în fața televizorului. Mama clipea nervos la fiecare observație exuberantă a lui, avea un aer absent, n-o prea interesau tainele naturii, de altfel nici nu prea credea sau nu înțelegea bine. În aproape 60 de ani de existență nu se petrecuse nici o minune, zi-noapte-iarnă-primăvara-vara-toamnă, atât și nimic mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Nu se aștepta să audă asta, deși cacolalia e prezentă în toate mass-media. Tranziția noastră nu-i mediu ecologic pentru limbaj curat. Sînt într-una din zilele/serile/nopțile cînd fac impresia că aș fi mai veselă decît sînt, mai exuberantă, mai dinamică. Spun cuvîntul și rîd. Monitorul îmi arată caninul imperfect, ieșit din șir "ca o amenințare". Cordule, corduțule, nu mă da de sminteală! Da, căcatcăcatcăcat. O greșeală de tipar, nu din vina mea, a fost interpretată ca "gravă greșeală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
lui Șichy că la început a fost sărutul? Sărutul acela care mi-a complicat viața? 4 iunie. De ce evenimentele vieții mele or fi fiind legate de cifra asta, patru? 1961, sfîrșit de liceu. Cireșe cu coșurile, pe trotuare; tufele iasomiei exuberant înflorite, cît să urce grădina-n aer, cum își ridica un dirijor, inspirat genial, orchestra spre ceruri pure. Tata mi-a povestit, despre George Enescu: "Se întîmpla, cînd dirija el, ca orchestra să se înalțe de la pămînt. O lua în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nicio umbră de nor pe cer, și am întâlnit o "doamnă-domnișoară" stranie, îmbrăcată estival și desuet, ce purta o umbrelă bărbătească ca un clopot în culori psihedelice. Vestimentația ei vaporoasă și dantelată era în consens cu firea ei deschisă și exuberantă; zâmbea întruna și se bucura de orice i se ivea în cale, ca și cum l-ar fi descoperit întâia oară, și fiecare zâmbet al ei închidea o adâncă și imposibilă suferință. Era însoțită de două fete mai tinere, pe care le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
decursul ultimelor zile petrecute împreună. Privind-o detașat, de la distanță, am realizat că era genul de fată cu care să te arăți în societate și nicidecum să-ți petreci o vacanță intimă în doi. Nu arăta deloc rău și era exuberantă, fotogenică și zgomotoasă. Adică acel tip care îți atrage numaidecât atenția într-o gașcă eterogenă de amici. În intimitate, îi dispărea, însă, orice urmă de entuziasm; falsele ei trăiri nu se puteau concretiza decât în oglinzi și în priviri, goale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
receptează trecătorii ca pe niște statui, ce o ocolesc din toate direcțiile. Masa lor omogenă o disturbă emoțional, fără însă a-i afecta mișcarea. Mamele. Tabloul Mama trece la fel de nepăsătoare, precum cuplurile de îndrăgostiți, alături de prietenele ei de școală, excesiv de exuberante și zgomotoase. Eu rămân o clipă să contemplu careul bizar, desfășurat pe o porțiune apreciabilă de plajă. Ieri nu era sau, cel puțin, nu i-am remarcat prezența. De altfel, nici nu-mi dau seama cum ar fi putut exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și freezby pe plajă, înotăm împreună în larg, spre spaima mamei. Îmi dă pe șest bani de înghețată, se uită atent și prelungit după alte femei și fumează ca un turc. Nu-mi pot imagina de ce această prezență abundentă și exuberantă, cu sânii și fesele atât de mari și rotunde, poate avea o reverberație atât de masculină asupra mea. De altfel, și față de mama se comportă bizar. Sunt sigură că și mama simte la fel în raport cu ea; o ia pe după umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ființă din lume. Veselia ei permanentă dădea impresia de un adânc atribut al firii, ce survenea chiar și în timpul stărilor prelungite de marasm. De altfel, Tanti Eugenia era cunoscută pentru trecerile ei rapide și inexplicabile de la o stare de euforie exuberantă la plâns patologic. Cu toate acestea, trecea drept o persoană echilibrată, cu picioarele pe pământ, organizată și bine intenționată. Totuși, exuberanța și deopotrivă melancolia firii ei îi făcea pe cei din jur circumspecți, fie ca să n-o rănească, fie doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
confesată și submisă iertării la timp. Ea depăna părintelui cu lux de amănunte toate elucubrațiunile ei erotice, puse pe seama iubitului ei prezumtiv. Și, în ciuda monotoniei unei vieți fără noimă, Tanti Eugenia afișa mereu o bucurie și o stare de spirit exuberantă, ce-i molipsea sau cel puțin îi contraria pe cei din jur. Ce-ar fi putut avea ea, care era mereu singură și nu ieșea nicăieri? Ce-i procura așa un tonus, energie și vigoare de invidiat? Toată viața Eugeniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]