344 matches
-
decât celălalt, ci simtindu-ma doar “un rob netrebnic”, care am facut „ceea ce eram dator să fac”. De astă există VREMEA ÎMPĂCĂRII ! Ca să dispară porțile închise definitiv, și să am viața din belșug - s-alerg, să zbor, să cânt, să exult de bucurie. Am iertat și-am fost iertat ... „precum iertam și noi greșiților noștri”. E VREMEA ÎMPĂCĂRII ! Referință Bibliografica: Eseu - Vremea împăcării - Poartă închisă definitiv / Ioan Ciobota : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 288, Anul I, 15 octombrie 2011. Drepturi
POARTA INCHISA DEFINITIV de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356685_a_358014]
-
GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (197): MAREA TĂRĂȘENIE Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 2357 din 14 iunie 2017 Toate Articolele Autorului „Supărat sunt, Doamne, supărat!” Cam asta citesc pe fața lui Dragnea după votarea Legii Salarizării în Parlament. În loc să exulte, iar în Piața Victoriei să fie sute de mii de români, care să manifeste adeziunea totală la politica înțeleaptă a Partidului Social Democrat, mare parte din liderii socialiști sunt tot mai îngrijorați. După ani și ani de tărăgăneli, suceli și
TABLETA DE WEEKEND (197): MAREA TĂRĂŞENIE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368872_a_370201]
-
până la urmă ce este rău în faptul că Biserica Ortodoxă, ca Biserică Națională, va avea o catedrală mare, monumentală, spectaculoasă? Cum i-ar fi stat lângă Palatul Parlamentului unei bisericuțe pipernicite, amărâte și... din lemn? Probabil că unii ar fi exultat privind imaginea asta caricaturală. Și apoi, iată, cu bani mulți și în totalitate de la contribuabili s-a facut o Arenă Națională, și bine că s-a făcut. S-a construit o clădire nouă pentru iubitorii de operetă, și bine că
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
-n taverne Se rotesc universuri în neștiută imensitate Avide înghit găurile negre explozii solare O altă explozie cosmică, pare fatalitate! Anunță ritos că umanitatea terestră dispare Ascult, ascult tăcut la vaietul astrelor nevăzute Stană și sfinții privesc absurde confruntări pământene Exultă frenetic în veacul ce n-are pic de virtute Puterea abjectă ce-a pus la cale conflicte obscene New York 1 noembrie 2015 Referință Bibliografică: La porțile cerului / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1831, Anul VI, 05 ianuarie
LA PORŢILE CERULUI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368172_a_369501]
-
Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1821 din 26 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului De Crăciun ne încearcă sentimente curate: Daruri cerești, în suflet adunate, Se vor întruchipate. De Crăciun ne cântă inima de doruri multe; Umbre ce duc amintiri exulte, Vor să le-asculte. De Crăciun ne-mbracă zâmbetul privirea. Vise ce-alungă dezamăgirea, Își regăsec strălucirea. De Crăciun ne regăsim printre semeni; Popas de iubire, asemeni Obrajilor rumeni. De Crăciun ne strigăm existența-n colinde; Muzica Nașterii ne reaprinde
DE CRĂCIUN de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370124_a_371453]
-
României în perioada interbelică. Și de ce nu, progresul economic înregistrat în timpul scurtei guvernări liberale 29 decembrie 2004 - 22 decembrie 2008. Sistemul cripto-comunist a învins din nou! Prin pulverizarea USL-ului! Democratizarea reală a țării se amână sine die! Troica Iliescu-Băsescu-Voiculescu exultă ! Televiziunile și-au dat arama pe față atacându-l furibund pe liberali și susținătorii lor. Zi de zi. Non stop. E limpede că șobolanilor roșii le e, totuși, frică de Antonescu! Oare de ce? Doar pentru că nu face nimic de capul
SINISTRA ROMÂNEASCĂ TOT MAI... SINISTRĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354045_a_355374]
-
întrupat, ci numai o lumină uriașă - albă și strălucitoare - și mă simt nespus de fericit. Lumina mă înconjoară din toate părțile, este o fericire totală și înlătură totul; sunt scăldat în lumina orbitoare, plutesc în lumină, sunt în lumină și exult. Știu că va dura veșnic, este un perpetuum immobile. “Eu sunt” îmi vorbește lumina, dar nu prin cuvinte, prin transmisiunea gândului. Eu sunt și înțeleg prin intelect și pe calea simțirii înțeleg că este Domnul și că sunt înlăuntrul luminii
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
cufăr cu amintiri ce-au pierdut o bătălie; că preaslăvești în monologuri vremelnice și-nflăcărate pe Hamlet, (“ce minunată lucrare e omul”, între “a fi”și „a nu fi”!), pe regele Lear sau Nero, poetul la ore târzii, când nebunia exultă... Eu mă rog să se prăbușească un zid; trecătorii să fugă mirați și tu să arborezi steagul alb, la fereastra cuprinsă de flăcări. Te mai aștept, te mai aștept la poarta tuturor îndoielilor, nedumeririlor. În bătaia luminii, îmi deschid brațele
UN ZEU DECĂZUT de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347231_a_348560]
-
o caut În umbra ce ascunsă-i în triste despărțiri Pe un peron ce plânge în plânsete de flaut Când trenul nu oprește în gări de amintiri... Sunt sigur că-n ziua cea mai tristă și ploioasă Noi, oamenii, vom exulta îndurerați de dor La cea mai dragă, perversă și frumoasă Amantă: Poezia! Iubita iubiților ce mor... Sunt, azi și mâine, clipe de har, înălțătoare De creștinească veche și nouă sărbătoare În care Sân Dumitru, de mir izvorâtor, La ruga noastră
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
Mi-e gândul, doar, să ne uităm, la joacă ... 25 martie 2009”. Urmărind calendarul liturgic, sau poate calendarul inimii creștine, Liviu Jianu simte nevoia să puncteze în chip sacral, principalele evenimente ale anului transpuse în sărbători liturgice în care sufletul exultă de bucurie și-i mulțumește lui Dumnezeu pentru darul mântuirii. Viziunile poetului sunt însă, după o interpretare proprie, așa cum le percepe sufletul său, în amestecul de sacru și profan pe care-l reprezintă viața însăși. Astfel este poemul: „Cântec de
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
se-nchine, Românie! / 14 mai 2010“. De asemenea, cinstirea voievozilor martiri ai neamului este cântată de autor cu mare patos, în poemul, care e un imn perfect, închinat lui Constantin Brâncoveanu: „Ne spune, Brâncovene, ne spune, Constantine“ - versuri memorabile care exultă virtutea credinței, în pofida oricărei împotriviri și suferințe omenești: „Poporul de își cere fărâma lui de bine, / Sub masa Europei, să aibă loc de câine - / Ne spune Brâncovene, ne spune Constantine: De pierdem, veșnic, totul ... Credința ne rămâne - // Pe cruce de
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
tău, făclie, / Nu încape Universul - // Urcă, zare după zare, / Între ce e rău, și bine! / Ca să vezi că seamăn n-are, / Vie, Lumina din tine! 4 august 2010” (Excelsior!). Un întreg ciclu de poeme este dedicat poetului Adrian Păunescu, fie exultând personalitatea și lirica acestuia, fie în chip de Requiem și chiar “Balada Păunescului”. Și altor poeți le sunt dedicate poeme: Marin Sorescu, Ion Aldea Teodorovici, Grigore Vieru. Parafrazând poemul “Rugă pentru părinți” al lui Adrian Păunescu, Liviu Jianu scrie “Rugă
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
de platină, isterici și jucăuși, ciobind oglinda apei...Tandre, guralive și delicate, păsările își ceremoniau împerecherea matinală. Îi mustea iarba crudă sub tălpi, văzduhul tot era flaușat de aburi și raze de soare. - E minunat aici, iată-mă!...În sfârșit!...exulta din toată ființa, eliberat din cămașa de forță a vieții citadine, departe de orașul pavat cu beton, armat cu oțel, învelit cu sticlă și suspendat în fire și sârme ca de păianjen... Fluierând vesel o melodioară, ridica și cobora ritmic
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
spunându-i mamei. Magda! Magda!... strigase bucuroasă mama. Da, răspunsese în culmea fericirii tata, i-au dat drumul. Și celorlalți le-au dat drumul. Nu cred să-l fi văzut vreodată pe tata mai fericit. Am să plec, continuase el exultând, îi dau naibii pe ăștia și am să plec. Nu mai au ce să-mi facă! Unde să plece? am întrebat-o pe mama, ca de fiecare dată când rămâneam nedumerit după discuțiile lor. Ei, putea el să plece, se
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
fi trăit în ultimele mii de ani, copil, adolescent, matur și bătrân fiind, generație după generație, când, în acel momente de regresie mentală am trăit subit o experiență stranie. Tocmai mă autoinvestigam în taina jocului subconștient cu străinul din mine, exultam animat de minunea vieții de a exista , atunci, acolo și cu acei oameni când, brusc și brutal, m-a izbit în ceafă, direct în neuroni, o rază, un flash, un jet, un flux ca de laser, o lumină!... M-am
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
iudele acestei lumi Cine i-ar ierta oare că și-au ucis profetul Cel care avea lumii întregi să-i dea un sens S-o ducă sus pe piscuri și-ceruri cu încetul Se vedeau în apusul tomnatic canceroși Cum exultă pe dealuri dănțuind păgâni Eliberați de chinul de-a nu avea vreo vină Ei ce mâncau de veacuri cu bubele pe mâini Putea să vină acum cineva să-i ucidă Cineva de flăcări cineva de fier Să-i judece o dată
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
firea sa iubire, iubirea e însăși firea sau existența; de aceea, este necesar să biruiască în cele din urmă. Fără îndoială că acest final, atotcuprinzător al ființei l-a avut în vedere Sf. Ap. Pavel atunci când a ținut să sublinieze, exultând, că „Hristos va fi totul în toate” (I Cor. 15, 28)” [57] . În altă ordine de idei, numai prin iubirea lui Dumnezeu se poate afirma și conserva sau permanentiza ființa. Ea este lumina ființei, singura prin care se explică și
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
Când am plecat în pribegie Eram deja un apostat, Și condamnat la sihăstrie De comunismul blestemat. Când cauți insistent un vers Rostit de vocile tăcute Exilu-i deseori advers În lumile necunoscute Când am plecat în pribegie N-aveam motive să exult, Parcă plecam spre veșnicie În veacul searbăd și ocult. De-oi fi chemat ca să slujesc La porți, în lumi fără simțire, Voi lectura cum e fi resc Poeme pentru nemurire. CĂLĂTORIND Călătorind în altă lume Pe cărărui necunoscute Voi tipări
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
Noi vă mulțumim. Pe loc, mă trezesc spunând câteva banalități în care însă cred cu tărie: Voi sunteți campioanele! După câteva ore, o voce daneză anunță în engleză: se află aici, alături de noi, naționala României de handbal. Zeci de voci exultă. Sunt glasuri de suporteri norvegieni, veniți pentru a sărbători victoria lor, într-un local din centrul unui oraș, Herning, de 50 000 de locuitori, care a găzduit un campionat mondial de handbal. Eu în spatele fetelor. Tocmai ieșisem la o țigară
„Clic aici” și o să vedeți aur curat () [Corola-blog/BlogPost/338575_a_339904]
-
bine! E bine...deoarece nu pot ajunge la ei decât Așa! Nu? Așadar, nu mai sunt! În sfârșit, mă pot duce unde nu mai sunt părinții mei și ai unor dumneavoastră! Doamne, ce se mai bucură omenimea și ce mai exultă lichelele! Ce mai graseiază și mai chicotește șobolănimea! Și cât fals în jurul Unui Fără Sunt! Și câtă fanfaronadă!...Dar și ce frumos! Câtă zăpadă! Exact ca atunci, când părinții mei au început să nu mai fie!... Gata, uite, cătunul cu
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) () [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
când au dat, dau numai răzbunări. Uitați-vă ce fac femeile care conduc lumea. Se răzbună. Una, care a fost salvată de iugoslavi, le-a trimis bombe de Paști, pe care scria: Paste fericit! Altă, care era portstindardul lumii civilizate, exulta când era mitraliat un om care s-a răzbunat pe cei care l-au învățat să ucidă. Cine îi învață pe ei răzbunarea? Asta fac femeile. Femeia... Ce e femeia? Mergea odată la 7 pași în urmă bărbatului. Și îi
Liviu Florian Jianu: Fiicei male mai mici i-am spus. Din Manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339269_a_340598]
-
fericit, căci am avut-o din nou pe Doti lângă mine. A venit, cum știi, ca o amazoană medievală la mine, și apariția sa a luminat împrejurul meu tot. (s.n.) De cum e lângă mine, totul primește o aură cerească și exult. Acum, iarăși singur, cu nervii încordați de așteptare, fără entuziasmul muncii-numai cu dorul de ea, mereu cu dorul de ea: să fie lângă mine, aproape, să fie aici ca să pot fi și eu.“ Evident Negoițescu participase la nuntă, căci în
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
Mi-e gândul, doar, să ne uităm, la joacă... 25 martie 2009”. Urmărind calendarul liturgic, sau poate calendarul inimii creștine, Liviu Jianu simte nevoia să puncteze în chip sacral, principalele evenimente ale anului transpuse în sărbători liturgice în care sufletul exultă de bucurie și-i mulțumește lui Dumnezeu pentru darul mântuirii. Viziunile poetului sunt însă, după o interpretare proprie, așa cum le percepe sufletul său, în amestecul de sacru și profan pe care-l reprezintă viața însăși. Astfel este poemul: „Cântec de
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
se-nchine, Românie! / 14 mai 2010“. De asemenea, cinstirea voievozilor martiri ai neamului este cântată de autor cu mare patos, în poemul, care e un imn perfect, închinat lui Constantin Brâncoveanu: „Ne spune, Brâncovene, ne spune, Constantine“ - versuri memorabile care exultă virtutea credinței, în pofida oricărei împotriviri și suferințe omenești: „Poporul de își cere fărâma lui de bine, / Sub masa Europei, să aibă loc de câine - / Ne spune Brâncovene, ne spune Constantine: De pierdem, veșnic, totul ... Credința ne rămâne - // Pe cruce de
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
tău, făclie, / Nu încape Universul - // Urcă, zare după zare, / Între ce e rău, și bine! / Ca să vezi că seamăn n-are, / Vie, Lumina din tine! 4 august 2010” (Excelsior!). Un întreg ciclu de poeme este dedicat poetului Adrian Păunescu, fie exultând personalitatea și lirica acestuia, fie în chip de Requiem și chiar “Balada Păunescului”. Și altor poeți le sunt dedicate poeme: Marin Sorescu, Ion Aldea Teodorovici, Grigore Vieru. Parafrazând poemul “Rugă pentru părinți” al lui Adrian Păunescu, Liviu Jianu scrie “Rugă
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]