196 matches
-
Melania o fi! ― N-ai luat carbociful, îi aminti din senin Șerbănică, la noapte iar o să... Florence vru să spună ceva, dar telefonul începu să sune. ― Da, Melania, eu sânt Drăguț din partea ta. Bine, bine. Să vedem... Se auzi un fâșâit și Șerbănică dădu fuga la ușă. ― A venit jurnalistul! Trebuie să-i plătesc. Cristescu, fulgerat de o idee, rupse o foaie din carnet, o îndoi și o puse pe parchet. Așteptă câteva clipe până auzi ușa de la intrare închizîndu-se, apoi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
fiul decedatului. Vocea de femeie e a americancei, Maggie Costello. —Irlandeza, murmură Tal, mai mult pentru sine decât ca să-l audă femeia. Vocile erau surprinzător de clare. Costello îi cerea lui Guttman să caute un junal. Tal auzea până și fâșâitul hârtiilor. Orice s-ar spune despre Shin Bet, erau o gașcă remarcabilă: montaseră tot echipamentul acela de supraveghere doar la câteva ore după ce le-o ceruse. — Și puteți face toată chestia asta din acel camion cu satelit parcat afară? — Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Hartă, apoi să găsească bara de meniu Reperele mele și să caute Universitatea Harvard, studii asupra Orientului Mijlociu. Era acolo, aproape de partea de sus. După ce o selectă, apăsă pe Teleportare și zâmbi când calculatorul scoase un sunet SF ca un fâșâit, sugerând un salt prin univers în stilul Star Trek. Ecranul se întunecă, apoi apăru un mesaj care spunea Second Life, Sosire... și o clipă mai târziu se ivi din nou fata în blugi subțiri și top stând într-o cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
într-o rețea tridimensională ordonată. Se întoarse la tasta Hartă și îi luă câteva secunde să se dumirească ce trebuia să facă. Dorul de casă hotărî prima destinație. Tastă „Dublin“ și apoi apăsă pe Teleportare. Puțin mai târziu, după alt fâșâit SF, stătea în mijlocul unui peisaj care, chiar reprodus în felul ăsta, îi părea familiar. Apa râului Liffey era prea lentă, însă zona Temple Bar se afla acolo, cu toate cluburile și barurile pe care și le amintea atât de bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Ar trebui să discuți cu istoricii. — Amy, ai de gând să vorbești cu mine? Vocea lui Rose părea enervată. — Mamă, trebuie să te las. Te sun mai târziu, a spus Armanoush. S-a auzit o bufnitură bruscă, Însoțită de un fâșâit care suna ca și cum maică-sa ori turnase o altă lingură de aluat de clătite În tigaie, ori izbucnise În plâns. Armanoush a preferat prima variantă. Vădit enervată, s-a Întors la masă, s-a așezat din nou pe scaun, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
douăzeci Govorov vorbește Porfiri privea afară pe fereastra din biroul prokuror-ului spre Strada Gorokhovaia. Fiindcă simțea nevoia să fumeze, se uita pe fereastră ca să-și distragă atenția. Felinarele erau aprinse, astfel încât lanțuri de lumină brăzdau întunericul dimineții. În spatele său auzi fâșâit de hârtii și oftaturile adânci ale prokuror-ului. Porfiri se întoarse și îl văzu pe Prokurorul Liputin închizând raportul pe care i-l înmânase. Acesta conținea declarațiile lui Tolkachenko și Iakov Borodonici, precum și o cerere oficială din partea lui Porfiri privind autopsia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
telefonul la ureche. Aveți dreptate, e mult prea modestă. Ridică privirea. Lady Edgerly dorește să vorbească puțin cu tine. Îmi întinde telefonul și, ca în transă, îl duc la ureche. Alo ? — Samantha ? Vocea familiară, ușor răgușită a Freyei răsună, printre fâșâituri, la urechea mea. Ești OK ? Ce dracu se întâmplă acolo ? — Sunt... bine ! Arunc o privire spre Trish, care se află la aproximativ doi metri de mine. O să... mă duc undeva mai... Fără să iau în seamă privirea ca de laser
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
într-una mintea cu întrebarea asta care, în timp, l-a scobit pe dinăuntru ca pe un fluieraș de soc. Ce simt acum? își zice. Și cine vede amestecul ăsta de lumină și întuneric cu dâre prin el și aude fâșâit și simte ceva rece după gât și în curând o să-și miște piciorul drept, oare de ce, o să și-l miște ascultând de o lumină verde, toată supunerea asta de neînțeles a sângelui doar pentru că circulă printr-un sistem bine pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
format din grădinile din spatele caselor. Acum acolo nu se juca nimeni. Nu era nimeni care să strige cum mi-ar fi plăcut să strige cineva: „Olé - olé - liber ești, boule“. Printre umbrele mansardei mele s-a auzit o mișcare, un fâșâit. Mi-am închipuit că era zgomotul făcut de un șobolan. M-am înșelat. Era fâșâitul făcut de Bernard B. O’Hare, omul care mă luase prizonier cu atâta timp în urmă. Era o mișcare făcută de cel ce devenise propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
să strige cum mi-ar fi plăcut să strige cineva: „Olé - olé - liber ești, boule“. Printre umbrele mansardei mele s-a auzit o mișcare, un fâșâit. Mi-am închipuit că era zgomotul făcut de un șobolan. M-am înșelat. Era fâșâitul făcut de Bernard B. O’Hare, omul care mă luase prizonier cu atâta timp în urmă. Era o mișcare făcută de cel ce devenise propria mea Furie personală, ființa care și-a descoperit cel mai nobil aspect al ei în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
atâtea priviri... Aș renunța cu bucurie la toate astea, dar nu sunt prea deștept, nu știu cum; la țară nu mai am pe nimeni; nu-mi rămâne decât să disprețuiesc în liniște toate lucrurile pe care le văd. Deodată am auzit un fâșâit dincolo de pod, crescând în intensitate cu fiecare secundă. Erau cauciucurile unei mașini rostogolindu-se pe asfaltul umed. Chiar duminica trecută mă trezise din somn un sunet asemănător, ca o inspirație lentă pe gură, și am știut că o mașină gonește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
văd ce se întâmplă deasupra noastră. Unul dintre cei care lucrau în zona de servicii înainta pe podul fix; când ajunse la mijloc, se opri, lungindu-și gâtul, încercând să vadă ce se întâmplase cu cablul Tabithei. Am auzit un fâșâit în căștile mașinistului care stătea lângă mine, o voce care abia se distingea din cauza interferențelor și care venea de sus, de pe pod. Vocea întreba dacă mașinistul observase ceva în neregulă cu cablul. —Nimic. Ce naiba, dacă vă spun că nimic! Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Băiatu!”, ieșindu-i înainte... Iorgu a izbucnit în hohote de plâns... ”Fata, Fata! Unde ești, Fata?!” strigă el în pustietatea casei... dar, nu-l auzi nimeni. Cucuveaua se mai auzi o dată, prelung și cu bătăi de aripi, grele, cu un fâșâit prelung, zbură pe deasupra printre blocuri. - Mâine dimineață, voi merge la cimitir, la Fata!... își zise el stergându-și cu dosul aplmelor lacrimile... In noaptea de Sânziene Către sfârșit de Cireșar... după o lună întreagă de caniculă, câteva zile și nopți au
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
oraș se lăsase cea mai scurtă noapte a anului... Vara era la solstițiu. O cucuvea huruia monoton în copacul din fața ferestrei. Iorgu avu o tresărire superstițioasă... Cucuveaua se mai auzi o dată prelung, și, cu bătăi de aripi grele, cu un fâșâit lung, zbură pe deasupra printre blocuri. -Hm?!.. făcu el și se așeză în pat. Și, ca doborât de gânduri, fără putință de a se împotrivi, pleoapele îi căzură grele, ochii i se împăienjeniseră nedeslușit, asemeni unui vis, și alunecă într-un
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
în acel loc pierdut nu puteau fi captate corect undele radio. Victor continua să dezmembreze mașina, acum tocmai scotea volanul, în timp ce fata nebună se amuza trecînd de la un post la altul, de fapt de la o rafală de zgomote și de fîșîituri la alta. — totuși, spuse fata, nu e just ca un zeu să se supere atît de tare pe poporul său. Cum a făcut Kokopelli. Cum adică să-i extermine pe oameni pentru că s-au rugat prea mult ? Și în ce
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
la ce oră ieșeau să se plimbe sau să se ducă la birou, cînd își făceau cumpărăturile și cînd luau masa. Deși imobilul era bine sonorizat, domnul Busbib era capabil să perceapă enorm de multe sunete și zgomote, voci și fîșîituri, șoapte și suspine, icnete și bufnituri... Probabil că și urechile sale se dezvoltaseră, deveniseră absorbante, două găuri negre colectoare de sunete. Domnul Busbib ar fi putut să spună, între ora 19 și ora unu dimineața, cu o marjă de eroare
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
și femeii numite Dina și Gina șoptiseră, în trecut, cuvinte ce nu s-ar fi cuvenit, probabil, să fie rostite către urechea cu pricina. Cuvinte furate, adică. Ori, dacă nu chiar cuvinte explicite, atunci măcar acele piuituri. Clănțănituri de surpriză. Fâșâituri. Ori suspine, emise de vreuna dintre fragilele aparținând popoarelor de femei adulterine. Și care, cu ușurință, pot fi confundate cu îndemnuri de a scrie despre dânsele povestiri de peste un milion de dolari. 339 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI icoana
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se strânseseră o grămadă de piese de aramă, la care trăgeau cu coada ochiului toți. Gheorghe se ridică dîndu-l la o parte pe ucenic: - Ia stai, Paraschive, să mă bunghesc și eu! Sub malul surpat, vântuI obosea. Se auzea numai fâșâitul aglicei culcate de furia lui, și pe fața bălții se vedeau valuri mici, zbuciumîn-du-se. 49 Stăpânul desfăcu pumnul și zarurile căzură. -Para-ndărăt! -Ce vine... - Șase-șase... - Perechi! mai spuse unul, și mâna norocosului strânse paralele cu praf cu tot. Mînă-mică se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
că murea. Jarul țigării lui Markovic s-a stins. Dispăruseră și licuricii, iar silueta compactă a turnului devenea tot mai limpede În locul unde cerul devenea, din negru, albastru-Închis. - Olvido era pe ducă, a insistat Faulques. Croatul l-a auzit. Un fâșâit pe jos, un tremur printre copaci. Pictorul de război a atins mânerul cuțitului, dar a rămas așa, cu degetele pe el, fără să-l Înșface. Pe negândite, se simțea atât de obosit, că s-ar fi culcat acolo. La urma
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
vîrtej (2); viscol (2); viteză (2); alizee; amintire; amintiri; anotimp; apă; aripi; așa și așa; asprime; asupritor; atmosferă; boală; bogăție; cădere; călător; călduț; casă; cînt; climă; culme; depărtare; depresie; derivă; deșert; disperare; efemer; eliberare; entuziasm; eoliană; de est; estic; față; fîșîit; fluture; forță; frunte; fulger; furie; fustă ridicată; gri; grijă; ieșire; invizibil; izbăvire; împinge; încercare; înnourat; înțepător; lacrimi; lamă; lateral; mic; miros; mișcă frunzele; mult; munte; murdar; năprasnic; natura; nea; neplăcere; nesimțire; nestabilitate; nimicnicie; ninsoare; noapte; noutate; nu; obstacol; oprea; opus
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
La A. Robbe-Grillet, procedeul metaforelor, obișnuit în actul descriptiv, este ostentativ folosit, prin acumularea de comparații, pentru a evoca zgomotul fermoarului "[...] ea trase fermoarul cu cheiță mare de alamă pînă sus la gît, închizînd bine geaca cu un zgomot de fîșîit de stofă ruptă sau șuieratul unui bici pe piele, gîjîitul aerului ce iese din gîtlej [...] sunetul fin, de mătăse al vîrfului de cuțit ce lasă în urmă o rană prelungă și deschisă [...]", paragraful terminîndu-se prin "e suficient atît, puteți continua
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unei gări pitice, văruită în albul proaspăt al verii. Forfota crescu, vocile porniră, zumzet, ca într-un sac cu nuci rostogolite. Alergau înainte și înapoi, se intersectau, ciocnindu-se, separându-se și din nou întâlnindu-se. Vagoanele opriră lin. Un fâșâit, stins. Pasagerul înainta prudent. Ținuta dintotdeauna : corectă, elegantă. Cămașă imaculată, pantofi respectabili, servietă severă. A.P. porni repede spre el, îi zâmbi, umplu distanța ultimului pas care îi separa cu energia multor cuvinte voioase. Mergeau alături, trecură pe lângă romburile de flori
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
pe cer. Animalul cu picioarele-i lungi, ieșea clar în relief... Era râsul!.. Un salt arcuit... și, prădătorul își începu vânătoarea nocturnă. Fără nici cel mai mic zgomot, se prelingea peste pământ... ca liniștea codrului. Uneori adulmecă scurt, ascultă un fâșâit venit din depărtări, și, răbdător așteaptă până se dumirește. Freamătul de noapte al pădurii nu începuse încă, în afară de chemarea unei bufnițe din vârful unui fag. Anton îi aruncă o privire și îi zâmbi sprâncenatei cu ochi roșietici. Râsul alunecă ușor
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pe marginea povârnișului adulmecând vânat; ajunge într-un luminiș printre resturi de copaci doborâți de furtuni, ocolește niște vreji de muri și zmeuriș... deodată se ghemuiește, se prelinge ca o umbră peste frunzișul căzut, mai aproape de unde se auzea un fâșâit; trece pe lângă un copac doborât, intră în tufișuri și înlemnește în apropierea unor urzici care se mișcau... doar, ciotul de coadă tresare agitat, în răstimpuri. Din nou se târăște mai aproape, apoi un salt și aterizează în încâlcitura de vrejuri
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Noaptea își toarce caierul mai departe... Bufnița se aude șuierând. p Deodată, pătrunde zgomotos în râpă, o turmă de mistreți, printre ei se află și purcei, li se aude guițatul ascuțit... râsul înalță câteva clipe fruntea, dar renunță indiferent. Un fâșâit în apropiere, îi atrage atenția... era un motan sălbatic mare și voinic - dușmanul său de moarte. Pornește, după miros, în urmărirea lui... motanul dispare într-o vizuină de viezure. Râsul renunță și se calmează; își pune capul pe labe, ochii
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]