3,289 matches
-
o rută ocolitoare. Aici , la Vingard, Dumnezeu a presărat frumusețe parcă mai multă ca oriunde , soarele strălucește mai tare , cerul este mai înalt, văzduhul este mai limpede și aerul mai înmiresmat cu parfum de flori de câmp, livezi înflorite, de fân cosit sau de fructe coapte toamna , iar oamenii , câți au mai rămas, mai toți bătrâni, cu nepoți și copii risipiți prin lume, sunt încă statuari , inimoși , acomodați cu timpurile. Cu toate că s-au dus vremurile acelea în care pulsul satului era
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
o rută ocolitoare. Aici , la Vingard, Dumnezeu a presărat frumusețe parcă mai multă ca oriunde , soarele strălucește mai tare , cerul este mai înalt, văzduhul este mai limpede și aerul mai înmiresmat cu parfum de flori de câmp, livezi înflorite, de fân cosit sau de fructe coapte toamna , iar oamenii , câți au mai rămas, mai toți bătrâni, cu nepoți și copii risipiți prin lume, sunt încă statuari , inimoși , acomodați cu timpurile. Cu toate că s-au dus vremurile acelea în care pulsul satului era
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
o scorbură. Va' să zică, acolo, în copacul acela are veverița căsuța ei! Încet, încet, presupunerea vagă deveni certitudine: veverița e cea care a făcut capăt pampoanelor! Pentru a se lămuri de acest lucru, luă o scară de la podul cu fân, o sprijini de copac, se sui cu frică în pom, până ajunsese la scorbură. Aruncă o privire înăuntru. Nu vedea nimic. Atunci a dus mâna în scorbura adâncă, până a dat de ceva inventar al veveriței. Acolo, degetele fetei au
POVESTE CU VEVERIŢE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383716_a_385045]
-
floare albă Lumea noastră...s-ar picta ; Sunt ușoară, o nălucă Trup să-mi vezi ar fi așa, Ca atunci când după ploaie Dintr-o data s-ar zvânta Și în aburii grădinii De parfum te-ai răvășit: Trupul meu-parfumul ierbii, Timpul fânului cosit! Dacă noaptea care cade, Vers pe somnul meu curat, Și-ar da peste literi picuri Câte șoapte ți-am cântat, Transformată-n roi de îngeri Printre scrieri să mă ai, Noaptea ta ar fi într-una Simfonii... de luna
DOAR POEZII de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383795_a_385124]
-
unui om care altminteri ar avea motive să fie pedant ca un păun, nu se pot reduce la ideea că ar fi un veston prea larg pentru el! Un pictor maestru nu vede într-o miriște doar o tavă de fân sub un clopot searbăd de cer, ci zărește roua ce lăcuiește și-nviorează iarba, florile, care nici într-o vază de aur n-ar putea fi regine cum sunt în câmpie, păsările în armonie delicată cu fâșiile orizontului, cu valsul
OMENIA, STRAI ŞI OGLINDĂ DE IDENTITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380206_a_381535]
-
Și... dintre tot ce nu s-ar vrea, Îmi iartă tot, făptura ta; De mine, floarea din cuvânt se scutură...Mă iartă, vânt Căci pun și eu amar pe flori, un verb, să plângă în culori Și îmi întind pe fân cosit de temeri, trupul dezvelit, Să mă săgete mila Sa Cu asprele iertări și ea, mireasmă! Nu vedeți c-apoi, Mă-ntoarce clipa, semn pe foi, Și mi le rupe cu păcat - , Unde-i iertarea, cât am dat?! Un pumn
IERTĂRILE de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378245_a_379574]
-
Un pumn cu gheață și omăt, O virgulă în ce nu văd Sau... din măsuri de-argint pătat, Un singur sfanț de briliant! Îmi iartă, apă când te beau, Te-oi scrie-n pagină pe șleau Mă iartă, mir de fân cosit Căci mâini ce taie, te-au iubit... Iar cât trudesc să scriu, aș vrea Să iert și eu greșeala mea Că n-am știut să mă conțin Și-am dat din mine, prea puțin... Mă iartă toate, cât n-
IERTĂRILE de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378245_a_379574]
-
o să ploaie, Că o să vină viitura Și o să treacă peste dig, Să plecăm acum de acasă, Cât mai este puțin timp. Mi-amintesc cum povestea, Că a murit Drăghici bătrânul Și cum deloc nu-i plăcea, Ungurii să-i ardă “fânul”, A mutat steagul în poarta, Vecinului Dospoli râzând Și oftând zicând că asta-i soarta, A murit ungurul, plângând. Povestea că se adunau păsări, Acasă la Voju Ioan “Celei” Trebuia să ducă și el ceva, Că de nu plăteai în
LUCA POŞTAŞUL DE LA VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378284_a_379613]
-
ștergându-și ca un copil lacrimile- natura mă fascinează!” Am tăiat pădurea în două printr-un colnic drept și-am ajuns într-o poieniță cu o iarbă mare, doamna Deleș a coborât din trăsură și a luat-o prin acel fân desculță... Această poieniță aveam s-o revăd cu altă ocazie în destinul meu tragic și avea să-mi aducă aminte de aceste dulci și înșelătoare clipe. Am oprit și eu trăsura și am dat drumul la cai să pască, de-
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
era, Mihaly, tu ai început să fugi după mine prin grădină să mă prinzi și eu te amăgeam, era ceva fantastic, un décor de vis...Tu m-ai prins și m-ai strâns în brațe și m-ai trântit în fân, totul parcă se desfășura în altă lume, ne mișcam încet, după alte legi, și-am făcut dragoste și-am speriat un stol de porumbei din preajma noastră care dormeau într-un nuc și-au zburat pe deasupra noastră, erau porumbei albi; după
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
în: Ediția nr. 1512 din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului mi-aduc aminte... mi-aduc aminte prin răstoacă adeseori te urmăream erai copila ce din joacă în zâna bună o schimbam pândeam parfumul din cosiță de undeva ascuns în fân doream să văd lângă căpiță mijindu-ți mugurul de sân și doamne, ce mai zarvă mare a fost când eu lângă pârâu m-am apropiat de scalda-n care te adânceai ca macu-n grâu e dusă vremea când pe seară
DULCI AMINTIRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377280_a_378609]
-
diademe. Suferința este truda ce îngenunchează omul, Recile sudori transformă îndărătnicu-n supus, Redescoperind valoarea, Infinitul și atomul, Se unesc în ADN-ul Domnului Cristos Isus. Suferința este focul care arde în cuptoare, Lămurind zgura de aur, stânca de trestie și fân, Dar finalul știm cu toții, ca-ntr-o apă curgătoate, Valul vine, valul trece, numai pietrele rămân. De aceea prelucrarea, cât ar fi de dureroasă, Știu că e pentru o vreme, vremea timpului de har, Fiecare curățire mă apropie de Casă
SUFERINȚA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382244_a_383573]
-
din diferite domenii ale culturii, științei și vieții sociale. De data aceasta ne oferă o discuție purtată cu Emanuel Dima, un „tânăr model” după cum spune autoarea, specialist în IT, cu o bogată experiență în domeniu. Titlul de pe pagina nr.15 fînul te vrea din nou mireasă este o invitație la poezie, la visare. Poetul Nicolae Cabel își cucerește cititorul cu o admirabilă pagină de sonete. Pentru că se apropie Sfintele sărbători de iarnă, revista ne reamintește versurile dedicate Crăciunului de Mihai Eminescu
CRONICA TIMPULUI Nr. 11 / decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/93152_a_94444]
-
tu ceva în blid/ pentru că eram fără îndoială fals și exhalam duhorile Confortului/ cu toate că ălea cinci sute de ani sedimentate în creier/ nu-mi șterseseră cu totul mirosul de fum, ud și cald/ senzația aia de transpirație și floare de fân lipită de vertebrele ascuțite/ nămolul spârcâind printre degetele picioarelor/ în rutele întotdeauna fericite ale vânătorii.". După excursia imaginară la origini, acesta se va întoarce, plouat, în civilizația care îl absoarbe, productivă, prozaică, fără nici un mister: "am vagabondat pe străzi care
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
e o minune. Teatrul TV înseamnă copilăria mea”. Aurelian Temișan mărturisește că: „Îmi place să stau relaxat în fotoliul meu și să mă uit cum actori mari sau în devenire întruchipează tot felul de personaje”, iar CRBL declară: „Eu sunt fânul număr 1 Teatru TV! Eu am să mă uit!” Din distribuția spectacolului „Doctori de femei” fac parte: Mihai Bendeac (Bassinet), Adrian Titieni (Aubin), Anca Sigartau (Roșa), Emanuel Pârvu (Moulinaux), Mariana Danescu (Yvonne), Andreea Vasile (Suzanne), Vlad Corbeanu (Etienne), Gabi Costin
Mihai Bendeac- ”Doctor de femei” la Antena 1 by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79946_a_81271]
-
către comunele de pe lîngă Tulcea unde îi așteptau greci și italieni, să le spună ce se mai întîmpla prin lume și să le cumpere cruciulițele sfințite la Roma, Ierusalim și la Muntele Athos. Prin sate, nu tu ovăz, nu tu fîn pentru cai, ci o iarbă amestecată cu pir și mărăcini pe care n-o mîncau decît măgarii. Pînă și apa era rea. Cei trei coropcari s-au oprit la Tulcea, unde voiau să vîndă ceasurile scumpe, inelele din aur roșietic
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
același timp, în tradiția populară, se crede că cel care mănâncă struguri înainte de a fi sfințiți în ziua de 6 august își "afurisește" mațele. - SCHIMBAREA LA FAȚĂ. Se spune că până în această sărbătoare anumite lucrări agricole precum cositul și făcutul fânului trebuie neapărat încheiate. La fel, trebuie adunate și plantele tămăduitoare, bune de leac. Odată ce trece această sărbătoare, se spune că iarba îmbătrânește, florile încep să se treacă, fânul nu mai este pe gustul animalelor, iar plantele de leac încep să
SCHIMBAREA LA FAȚĂ. Ce nu trebuie să faci în această zi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81622_a_82947]
-
spune că până în această sărbătoare anumite lucrări agricole precum cositul și făcutul fânului trebuie neapărat încheiate. La fel, trebuie adunate și plantele tămăduitoare, bune de leac. Odată ce trece această sărbătoare, se spune că iarba îmbătrânește, florile încep să se treacă, fânul nu mai este pe gustul animalelor, iar plantele de leac încep să-și piardă din puterile lor vindecătoare. - SCHIMBAREA LA FAȚĂ. Femeile însărcinate care cinstesc această sărbătoare vor avea parte de o naștere ușoara si de copii sănătoși. - SCHIMBAREA LA
SCHIMBAREA LA FAȚĂ. Ce nu trebuie să faci în această zi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81622_a_82947]
-
același timp, în tradiția populară, se crede că cel care mănâncă struguri înainte de a fi sfințiți în ziua de 6 august își "afurisește" mațele. - SCHIMBAREA LA FAȚĂ. Se spune că până în această sărbătoare anumite lucrări agricole precum cositul și făcutul fânului trebuie neapărat încheiate. La fel, trebuie adunate și plantele tămăduitoare, bune de leac. Odată ce trece această sărbătoare, se spune că iarba îmbătrânește, florile încep să se treacă, fânul nu mai este pe gustul animalelor, iar plantele de leac încep să
SCHIMBAREA LA FAȚĂ. Ce nu trebuie să faci în această zi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81623_a_82948]
-
spune că până în această sărbătoare anumite lucrări agricole precum cositul și făcutul fânului trebuie neapărat încheiate. La fel, trebuie adunate și plantele tămăduitoare, bune de leac. Odată ce trece această sărbătoare, se spune că iarba îmbătrânește, florile încep să se treacă, fânul nu mai este pe gustul animalelor, iar plantele de leac încep să-și piardă din puterile lor vindecătoare. - SCHIMBAREA LA FAȚĂ. Femeile însărcinate care cinstesc această sărbătoare vor avea parte de o naștere ușoara si de copii sănătoși. - SCHIMBAREA LA
SCHIMBAREA LA FAȚĂ. Ce nu trebuie să faci în această zi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81623_a_82948]
-
obosit al unui trecut tumultuos plin de X-uri clasificate, în plus, Mulder are și un dinte împotriva FBI-ul, mai ales a departamentului "Nerecunoștiință veșnică pentru serviciile aduse". Totul se desfășoara iarna, iar peisajul este minunat, cu rotocoale de fîn, așa arată stogurile americane, pe care s-au așezat cușmele de zăpadă. Pe Mulderul sastisit îl scoate din hibernare un nou X-File, în care surprinzător nu mai apar extratereștri și cu excepția unui clarvăzător, Părintele Joseph Crissman (Billy Connolly), specie de
EX-Files - sfîrșit de etapă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8103_a_9428]
-
de Pompieri Timișoara. S-a stabilit că incendiul a fost provocat de scurgerile de lichide combustibile. l În aceeași zi, în jurul orei 14,30, a izbucnit un incendiu în satul Oloșag, comuna Știuca. A ars aproximativ 1,5 t de fân. Au intervenit efective ale Detașamentului de Pompieri III Lugoj. S-a stabilit că fiul proprietarului, în vârstă de 5 ani, s-a jucat cu chibriturile lângă șira de fân, generând incendiul. l Joi, 8 decembrie, în jurul orei 9, a fost
Agenda2005-50-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284487_a_285816]
-
satul Oloșag, comuna Știuca. A ars aproximativ 1,5 t de fân. Au intervenit efective ale Detașamentului de Pompieri III Lugoj. S-a stabilit că fiul proprietarului, în vârstă de 5 ani, s-a jucat cu chibriturile lângă șira de fân, generând incendiul. l Joi, 8 decembrie, în jurul orei 9, a fost semnalat un incendiu la o firmă profilată pe prelucrarea lemnului din Făget. Au ars acoperișul pe o suprafață de circa 70 mp și 1,5 t de rumeguș. S-
Agenda2005-50-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284487_a_285816]
-
la originea incendiului s-au aflat scânteile provenite de la un coș de fum amplasat necorespunzător. Valoarea distrugerilor a fost de circa 1000 de lei. l În aceeași zi, la ora 7,38, a izbucnit un incendiu la o șiră de fân și lucernă de pe proprietatea unui cetățean, situată pe strada Lugojului din localitatea Remetea Mare. Au ars aproximativ zece tone de furaje, paguba înregistrată fiind apreciată la 2000 lei. Au intervenit pompierii de la Detașamentul I Timișoara. Incendiul a fost cauzat de
Agenda2006-07-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284749_a_286078]
-
cu partea inferioară a Canalului Bega. Peste noul curs s-au construit trei poduri din beton - unul (Podul Decebal) la Băile Neptun (1908, după alte surse 1909), altul pe str. Dacilor (1908), legând partea estică a Fabricului de Piața de Fân (Badea Cârțan), iar ultimul (Mihai Viteazul) la intrarea pe Rekascher Strasse, în Piața Morii (denumită ulterior Sarmizegetusa), tot în 1908. Ca urmare a regularizării Begăi, nivelul apei freatice a scăzut cu 3-4 metri, iar întregul cartier a devenit uscat. Prin
Agenda2006-09-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284808_a_286137]