358 matches
-
moșia Ipotești situată în comuna Cucoreni, plasa Târgu-Miletin, jud. Botoșani cumpărată de la Gheorghe Eminovici, compusă din 2 trupuri, având aproximativ ca la 300 fălci pământ în care intră tot cu aproximație 23 fălci pădure, 200 fălci pământ arabil, ear restul fânaț și imași; pe moșie se află o casă compusă din două odăi acoperită cu șindrilă ce servește de crâșma pe șleahul Dorohoiului și două eazuri cu pește; în vatra satului se află casa de locuință cu păreții de vălătuci acoperită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
totul cinematografic, de sus și de foarte departe. Spiritele moderne, prin excelență grăbite, abia de au timp să înțeleagă incursiunile eminesciene în țara florilor neatinse, unde Iarba-i moale, stuful mare/ Nu te vezi [din el] călare 145, în țara fânațului care n-a văzut niciodată coasa. Se poate ușor închipui cum, în libertatea singurătății, Mihai se lua la întrecere cu fratele său Ilie, înotând spre insula cea verde din mijlocul lacului, speriind sărmanele broaște numai de dragul de-a câștiga supreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și luat prizonier bunicul, numărul celor căzuți era dublu, peste 34-35.000 de vieți omenești. Bunica a primit pentru jertfa "omului" ei 5 ha de pământ. O parte era foarte bun, pământ arabil, vatră de sat, pe Dealul Obrejii. Restul fânaț, în Pârloage și pe Dealul Crucii. Când mergea la prășit, ori la secerat de grâu, pe Obrejă, când ajungea la ogor, întâi și-ntâi se-apuca de plâns și de bocit, ca după mort. Apoi, făcea o cruce mare, spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mediului urban (șobolani, câini, pisici). Și În mediul rural putem vorbi de o Înlocuire a vegetației și faunei naturale, dar, În acest caz, legătura cu caracteristicile mediului natural este mult mai strânsă. În județul Iași există 26 rezervații naturale floristice (Fânațele seculare Valea lui David din comuna Lețcani, Poiana cu Schit din comuna Grajduri, Sărăturile din Valea Ilenei din comuna Dumești), forestiere (Făgetul Secular Humosu din comuna Sirețel, Pădurea Cătălina - Cotnari din comuna Cotnari, Pădurea Frumușica din comuna Mădârjac ș.a.m.
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Marius-Iulian BACIU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93094]
-
ori în dialogurile purtate cu pelerinii din împrejurimi, un fir roșu al memoriei colective din zonă. Mănăstirea Nicula este plasată în centrul unui amfiteatru natural având în centru o bisericuță din lemn, strămutată aici în anul 1974 din cătunul Năsal Fânațe (Cluj), după ce mai vechea biserică din lemn cu hramul „Sfânta Treime” cade pradă unui incendiu devastator cu un an mai înainte. La o distanță mică se află „biserica de zid”, după cum o numeau pelerinii, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, construită
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
socialiste ca urmare a desființării pazei civile contractuale nu va fi luat în calculul productivității muncii, pe anul 1972. Articolul 43 Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București vor comunica Comitetului de Stat al Planificării și Ministerului Fînațelor, în termen de 90 zile de la data publicării prezentului decret, reducerea indicatorilor de plan economici și financiari aprobați pe anii 1972 - 1975, ca urmare a prevederilor art. 41. Articolul 44 Se autorizează Comitetul de Stat al Planificării și Ministerul Finanțelor
DECRET nr. 303 din 25 iulie 1972 privind organizarea şi executarea pazei bunurilor în vederea apărării, intaririi şi dezvoltării avutiei naţionale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129700_a_131029]
-
184. Iovanov Rodica, născută la data de 8 mai 1958 în Baia de Cris, România, fiica lui Scheli Ana, cu domiciliul actual în Germania, Hattingen, Bahnhofstr. nr. 74 a. 185. Frîncu Maria, născută la data de 23 martie 1939 în Fînațe, județul Bihor, România, fiica lui Fratoi Iacob și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, Dusseldorf 1, Rethelstr. nr. 81. 186. Frîncu Ștefan, născut la data de 6 august 1964 în Somcuta Mare, județul Maramureș, România, fiul lui Alexandru și Maria
HOTĂRÂRE nr. 328 din 15 iunie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137260_a_138589]
-
București; e) indemnizația de ședință care se acordă membrilor consiliilor editoriale și consiliilor artistice. ... --------------- Articolul 4 Ministerele, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București vor comunica Comitetului de Stat al Planificării și Ministerului Fînațelor economiile rezultate ca urmare a aplicării prevederilor prezenței hotărîri, în vederea diminuării în mod corespunzător a prevederilor de plan pe anul 1968, pînă la 30 iulie 1968. Articolul 5 Orice dispoziții contrare prezenței hotărîri se abroga. --------------
HOTĂRÂRE nr. 1.504 din 13 iulie 1968 privind desfiinţarea unor indemnizaţii nelegate de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134820_a_136149]
-
Dunării, str. Între Lacuri, str. Soporului cartierul Gheorgheni, Stațiunea experimentală hortiviticola, Colonia Borhanci și Colonia Sopor. 3. Circumscripția electorală nr. 3 Someșul Cuprinde populația municipiului Cluj, delimitindu-se astfel: Str. Horia, piața Gării (exclusiv), str. Căii Ferate, str. Oasului (exclusiv), str. Fînațelor (exclusiv), str. Podgoriei, Valea Caldă, str. Barc ÎI, Aeroportul, calea ferata Apahida Cluj pînă la str. Fabricii, de zahăr, str. Fabricii de zahăr, piața Marastu (exclusiv), b-dul Lenin (exclusiv), de la piata Mărăști pînă la str. Constantă, str. Constantă (exclusiv), str.
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
str. Constantă (exclusiv), str. Iașilor, piața Mihai Viteazu (exclusiv). 4. Circumscripția electorală nr. 4 16 Februarie Cuprinde populația municipiului Cluj, delimitindu-se astfel: Str. Tribunul Andreica, str. Fabrică de cărămidă, str. Valea Seaca, Dîmbul Rotund, Breaza, Viile Nadasel, Valea Chintaului, Valea Fînațelor, str. Oasului, str. Stephenson, calea ferata Apahida-Cluj pînă la piata Gării, piața Gării, str. Horia (exclusiv) str. Maloasa, str. Dragalina, str. Mamaia, str. Rakoczi (exclusiv), str. Rahovei, str. Vîntului, str. Povîrnișului, calea ferata Cluj-Oradea de la str. Mașiniștilor pînă la str.
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
făceau obiectul exproprierii, conform Decretuluilege din decembrie 1918, erau moșiile generalului Constantin Prezan, a lui Ion și Gheorghe Vidrașcu, a Epitropiei, ,,Sf. Spiridon”: moșia Schinetea a generalului Prezan: 399,069 ha, din care 341,68 teren arabil și 58,01 fânaț; moșia Vovriești a lui Ion și Gheorghe Vidrașcu: 132 ha din care 90 teren arabil, 10 ha imaș, 26 fânaț; moșia Dumești a Epitropiei ,,Sf.Spiridon” din Iași: 1399, 69 ha, din care 1132,51 teren arabil, 23,62 imaș
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
Epitropiei, ,,Sf. Spiridon”: moșia Schinetea a generalului Prezan: 399,069 ha, din care 341,68 teren arabil și 58,01 fânaț; moșia Vovriești a lui Ion și Gheorghe Vidrașcu: 132 ha din care 90 teren arabil, 10 ha imaș, 26 fânaț; moșia Dumești a Epitropiei ,,Sf.Spiridon” din Iași: 1399, 69 ha, din care 1132,51 teren arabil, 23,62 imaș, 243,39 fânaț. Cei împroprietăriți erau țărani din Schinetea, Valea Mare, Dumeștii Vechi, conform listei Comitetului de Ocol al Circumscripției
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
a lui Ion și Gheorghe Vidrașcu: 132 ha din care 90 teren arabil, 10 ha imaș, 26 fânaț; moșia Dumești a Epitropiei ,,Sf.Spiridon” din Iași: 1399, 69 ha, din care 1132,51 teren arabil, 23,62 imaș, 243,39 fânaț. Cei împroprietăriți erau țărani din Schinetea, Valea Mare, Dumeștii Vechi, conform listei Comitetului de Ocol al Circumscripției Țibănești, 41 președinte Ioan Gheorghiu, membri: Ion Leahu, notar Gheorghe Florea, Vasile Maftei, Filip Mereuță. Loturi cuprinse între 1,50 și 4 ha
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
Ezărenii, cu iaz și cu loc de moară, și satul Găureni, ce sânt în ținutul Cârligătura, și cu loc de moară la Gălata și cu iazuri și cu locuri de mori la Socola, și de prisacă și de poieni de fânaț și de Braniște și pe întreg hotarul sfintei mănăstiri, pe care li l-a dat și întărit atunci Alexandru voievod, și pe drepții lor robi...ele l-au pierdut în zilele lui Ioan voievod când au prădat turcii și tătarii
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
30 de lei bătuți”, fiindcă Pavel Ciotu vânduse și Gh. Mercheș cumpărase dreptul de folosință, de posesiune, provenit din statutul de țăran dependent și, eventual, s-a plătit prețul în care intra și munca depusă pentru obținerea acelei suprafețe de fânaț. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când mănăstirea Moldovița, prin egumenul Benedict, purta procese cu toți vecinii, pentru păstrarea neștirbită a hotarelor, beneficiază de o danie care ridică mai multe semne de întrebare. În actul de danie
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ridică mai multe semne de întrebare. În actul de danie din 25 iunie 1778, se arată că „Sanda, fiica lui Ion Hasnăș, nepoata de fecior lu Ștefan Hasnăș din Câmpulung împreună cu soțul ei, preotul Vasile din Calafindești, dăruiește mănăstirii Moldovița fânațurile Miculile și Sălătrucu de pe moșia Vama, cumpărată cu zapis de moșul său de la niște oameni din Vama, vecini ai mănăstirii Moldovița, pentru pomenirea lor și a moșului lor” . Dania s-a făcut cu martori, înalte fețe bisericești: Macarie, egumen de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Vodă la 20 ianuarie 1582. în același an, Iancu Vodă a întărit marelui vornic Ieremia Movilă și paharnicului Simion Movilă câteva sate printre care „satul Hudințăi cu case pe Bașău și cu mori și cu heleștei și cu poieni de fânaț ce se numesc Băranca și cu bălți de pești pe Prut în țânutul Dorohoiului... și o bucată de loc, de către Mlenăuți ce se numește Novosălița Hudințăilor (Lișna Nouă). Astfel, Movileștii continuau să stăpânească satul Hudești cu excepția părții de sud vândută
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai demult oamenii din satul Lupeni erau porecliți chetrari, deși acești locuitori au avut la îndemână și lemnul pădurilor din apropiere și peștele iazurilor din comună și de ce nu și cerealele necesare pentru hrana lor și a animalelor, poienile cu fânaț din apropierea satelor și bogății ale subsolului cum ar fi deocamdată nisipul cuarțos. Cu deplin temei putem afirma că Hudești este o comună frumoasă și bogată pe aceste plaiuri de nord ale Moldovei. Puține comune din județul Botoșani se pot lăuda
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ieremia Movilă, mare vornic și Simion Movilă, paharnic „drept ocinile și moșiile lor din uricile ce le-au avut de baștină și de cumpărătură... satul Hudinții cu case pe Bașeu și cu mori și cu eleșteie și cu poieni de fânaț ce se numesc Baranca, cu bălți de pește pe Prut în ținutul Dorohoiului. Ca loc este consemnat și de către D. Cantemir pe harta din „Descriptio Moldavae. în catagrafia pe 1772-1773 este înregistrat „satul Baranca, proprietate a d-lui spătar Mihalache
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
În părțile mai joase din luncă, unde apa bălților și mlaștinilor întârzie să sece după ploi și revărsări, ca și acolo unde solul este sărăcăcios ori plin de ochiuri de sărături, cum este mai ales la NE de satul Chersăcosu, fânațurile și pășunile întrețin turmele de oi și cirezile de vite ale locuitorilor din satele vecine luncii și de mai departe. Bălțile din regiunea aceasta, deși puțin întinse, totuși au destule suprafețe acoperite cu papură și stuf, din care oamenii satelor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în familie trebuie respectată o anumită ordine, anumite reguli, după cum viața zilnică a cetățenilor este reglementată de legi. Mai târziu am pătruns tâlcul acestor cuvinte. Fântâna lui Costea Marenței La Șvarac aveam trei ogoare: două se cultivau și unul rămânea fânaț. Acolo de multe ori ajungeam cu vacile la păscut. Mi-am făcut prieteni, băieți și fete, de vârsta mea și chiar mai mari. Petreceam minunat împreună. Pe rând, unul dintre noi rămânea la pază, iar ceilalți la joacă. Ne ascundeam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și de dl. ministru C. etc. etc. El însă tot nu era în clar, mai ales asupra expresiei "aferim cocoș belit". 26 Aug. Beiuș Primar: Ghiță Cozma. pas! pasă! ogradă vâșcă curte (reședința boierului) cergă hârtop ponor fărină beteag vintre fânaț În sat la Roșia este un om bătrân de 108 ani, care e-n toată firea și-n toate mințile. Am, zice el, unul din vremea mea, care-i cu trei ani mai mic decât mine. N-a fost decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
al Siretului ori al Prutului, dau drumul rănitului, ca să nu fie ciuntit pe un pat de trestii și papură pe apa lină în negura și tăcerea nopții ca să se ducă la vale în apele cele mari, și ei dau foc fânațelor care ard mânate de vânt spre împresurători și așa fel scapă... Mânâncă brânză afumată păpuși și puri... Al treilea e jucăuș mare: descris cum joacă la o horă, la o nuntă, cât de frumos și de plastic... când nuna și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vorba rea merge ca săgeata I-a tras un pui de bate A lăsat toate-n pământ Umblă cu zurba. Flacările biciuau noaptea Dealul poticnea într-o vale. (r.t.) Prin lunca Stolnicenilor treceau în amurg dumbrăvencile în șir de la fânațurile cosite la pădure... La miezul nopții, când amorțește glasul cucoșului. Noaptea, la drum, să taci mai mult. Ca să nu deștepți cu glasul tău singurătățile. Noaptea ești în primejdie, căci poate să înceapă a sufla vântul cel tare În crucile nopții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nasta zis Jder Mirăuță Nega Agafița Buzdugan Alexa Rugină Zaharia Tițiana Anton Savin Serghie Dorhea Costin dela Nimirceni Drăgoteni heiurile acareturile Magda Prăjescu Lazăr Pitărel Ionel Arvinte Huhulea Cernat Chiriac Sturza lozuri = aerături hoț de cai Petrilă Ignat dehniță de fânaț Oană Bârlăzel Voruntaru Andronic Mihai Stângaciu slujitori domnești: curteni Dima calarași, hânsari "Să-l aducă legat, că domnia mea am treabă cu acela om". Crivăț Nedelnicer lămuri în șoaptă lui Ionuț înțelesul vorbelor strigate și se miră: Ț! ț! cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]