2,802 matches
-
4 815 au fost avariate. Au mai fost inundate 18 274 de anexe gospodărești. Din cauza revărsării apelor au fost evacuate 6 129 de persoane. Au mai fost afectate 149 577 de hectare de teren agricol, 11 735 de hectare de fânețe și pășuni, 43 de kilometri de drumuri naționale, aproximativ 353 de kilometri de drumuri județene și circa 1 187 kilometri de drumuri comunale. Apele au avariat 569 de poduri și 1 147 de podețe. De asemenea, au fost inundate 16
Agenda2005-30-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283970_a_285299]
-
au fost distruse, iar 3 968 au fost avariate. Au mai fost afectate 8 874 anexe gospodărești. De asemenea, au fost evacuate 5 816 persoane. Apele au inundat 94 922 de hectare de teren agricol, 4 639 de hectare de fânețe și pășuni, 63 de kilometri de drumuri naționale, 213 kilometri de drumuri județene, 431 kilometri de drumuri comunale, au afectat 194 de poduri și 423 de podețe. Au mai fost afectate 56 de obiective sociale. Au rămas fără alimentare cu
Agenda2005-30-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283970_a_285299]
-
cursul zilei de joi ar cuprinde, așadar: 25 de localități afectate, atât sate și comune cât și orașe (Gătaia); 92 456 de hectare inundate, din care cca 39 432 ha de culturi agricole, 31240 ha ogoare, iar restul pășuni și fânețe; 3 000 de persoane au fost evacuate, la 1 043 ridicându-se numărul persoanelor izolate; 1 522 de imobile au fost inundate, din care 37 avariate și nu mai puțin de 679 distruse. Măsuri necesare Persoanele sinistrate - a precizat Prefectura
Agenda2005-19-05-1-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283657_a_284986]
-
sanitare veterinare ( D.S.V. Timiș și D.S.V. Timișoara); 3. 2 constituirea grupurilor de producători - minim 30 de persoane în sectorul agricol sau silvic și cel puțin 7 persoane în sectorul piscicol; 3. 3 conservarea biodiversității prin practici agricole/conservarea pășunilor și fânețelor montane/agricultura ecologică. InfoCentrul Regional SAPARD poate fi contactat de lunea până vinerea între orele 8,30-18,30, sâmbăta între 9 și 14, la tel./fax 0356 800033 sau pe adresa de e-mail: infosapard5timis@rdstm. ro. EMIL CONSTANTIN Înmatriculări în
Agenda2005-22-05-general4 () [Corola-journal/Journalistic/283743_a_285072]
-
000 de lei (clasa întâi de calitate) pe an, comparativ cu 11 000 de lei, în prezent. De asemenea, valoarea impozitului se situează între 360 000 de lei pe hectar și 200 000 de lei pe hectar la pășuni și fânețe. Impozitul variază între 280 000 de lei și 600 000 de lei pentru hectarul de vie, în timp ce pentru livezi se încadrează între 280 000 de lei și 600 000 de lei pe hectar. Pentru hectarul de pădure sau alt teren
Agenda2005-23-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283768_a_285097]
-
90 ha/20 ha; din 78 ha de cartofi - 39 ha/39 ha; din 297 ha de legume - 198 ha/99 ha; din 884 ha de furaje - 539 ha/345 ha. Din suprafața de 21 744 ha de pășuni și fânețe au fost distruse în totalitate 5 780 ha, iar parțial 15 964; din 31 280 ha de ogoare - 23 410 ha/7 870 ha. Situația de mai sus, pusă la dispoziție de Direcția amintită, este datată 31 mai 2005. Ajutoare
Agenda2005-23-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283761_a_285090]
-
plantații de hamei și duzi, sere, solarii, răsadnițe - pot concesiona prin atribuire directă următoarele tipuri de teren cu destinație agricolă: productiv - arabil, precum și teren cu destinație agricolă aflat sub vii, livezi, pepiniere viticole, pomicole, plantații de hamei și duzi, pășuni, fânețe, sere, solarii, răsadnițe, cât și neproductiv - drumuri tehnologice și de exploatare agricolă; b) pentru capacități de producție din zootehnie pot concesiona prin atribuire directă teren cu destinație agricolă: productiv - arabil, pășuni și fânețe, cât și neproductiv - drumuri tehnologice și de
Agenda2005-24-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283802_a_285131]
-
pomicole, plantații de hamei și duzi, pășuni, fânețe, sere, solarii, răsadnițe, cât și neproductiv - drumuri tehnologice și de exploatare agricolă; b) pentru capacități de producție din zootehnie pot concesiona prin atribuire directă teren cu destinație agricolă: productiv - arabil, pășuni și fânețe, cât și neproductiv - drumuri tehnologice și de exploatare agricolă; c) pentru amenajări de îmbunătățiri funciare pot concesiona prin atribuire directă numai terenul cu destinație agricolă pe care sunt amplasate canalele de irigații sau de desecări; d) pentru spații de depozitare
Agenda2005-24-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283802_a_285131]
-
De-ai fi lăsat pe dealuri margarete, Te-aș fi iubit, ți-aș fi rămas dator... Dar tu mă-mbeți cu ale tale trene, De frunze galbene și crizanteme crețe, În timp ce sufletu-mi amarnic plânge, Când bruma cade tainic prin fânețe... Castanii plâng cu frunze ruginii, Eu plâng cu macii mei de astă vară, Tu, toamnă, treci agale-n deal la vii, Iar eu gândesc cu drag la...primăvară. Referință Bibliografică: MĂ IARTĂ, TOAMNĂ... / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MĂ IARTĂ, TOAMNĂ... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384327_a_385656]
-
Parângul ori Retezatul. Dar, oriunde ați merge, veți constata că fiecare zonă are frumusețea ei aparte, iar aici, prin locurile la care fac trimitere, am descoperit un ceva anume, propriu lor: aerul curat, proaspăt, puternic ozonat și înmiresmat de florile fânețelor și de cetina rășinoaselor, dar și liniștea. Era o liniște pe care aveam senzația că o pot atinge, că o pot pipăi. Nu știu de unde și cum se instala. Am presupus că pădurile bogate și, în general, toată vegetația, dau
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > IUBIRE MUTĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016 Toate Articolele Autorului cu virginala pufului paloare așteaptă păpădiile-n fânețe iar vântul le dezbracă de culoare din fugă dăruindu-le binețe e felul lui la dans să le invite purtându-le vrăjite înspre zare în ritmuri repezi parcă aiurite umplându-le de saț și de ardoare nu se sfiesc veșmântul
IUBIRE MUTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383385_a_384714]
-
timpul să-ntindem hora, să dăm din mînă în mînă ligheanul cu ciorbă de pește!” Mai cinstiți sînt greierii fostului stadion comunal, ei măcar își fac datoria cînd dă să plouă pe întrerupătoarele memoriei colective, cînd se urcă derbedeii în fîneața publică și încep să strige ca cocoșii, de trei ori, a pagubă. Căci mi-a fost clar dintotdeauna: o parte de vină o are motanul, fiindcă a băut gaz din greșeală cînd a fost mic, fiindcă și-a ascuțit din
CHEF ÎN SECŢIA DE NUIELE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383066_a_384395]
-
cu noi? Cosette nu mai știu ce să răspundă. Privi spre orizont. Orizontul era luminos și-atât. — Ai iubit vreodată, spătare? - spuse ea încet. — Țț - făcu spătarul. — Păi de ce? — Am avut un accident când eram mic. Mă jucam într-o fâneață, când am văzut-o pe mătușa mea care m-a crescut, că eu n-aveam mamă, cum se-aruncă de gâtul unui cazac, drept pe calul lui, și pe-aci ți-e drumul, pe la Nistru. Eu dau fuguța la unchiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de teren care erau date în folosință, devenite, în urma unei folosiri îndelungate, proprietate individuală, recunoscută local de cei care cunoșteau situația concretă, trecută apoi și în acte de cancelari. Cei care, locuitori ai satelor fiind, aveau, pe lângă izlazuri, păduri, imașuri, fânețe, ape, folosite în devălmășie, și loturi de arătură, vii, livezi, casa cu siliștea din jur, s-au numit răzeși, așa cum au fost locuitorii din Filipeni, Fruntești și Mărăști. Studiile pe teren au arătat că toponimia minoră este mult mai bogată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ajutat de paznici (nemeasnici) care păzeau gardurile arinilor și constatau pagubele făcute de vite. Și în satele de clăcași, țăranii aveau vii și livezi, grădini de legume, pe lângă țarini, aveau acces la apă și la imașurile satului (toloaca satului), aveau fâneață și izlaz. Pentru tot pământul aflat în folosința țăranului clăcaș, acesta era dator cu un număr de zile de clacă, cu zeciuiala din produse, cu zile de reparat (meremet) la iazuri, mori, curtea boierească, cu alte daruri și corvezi. în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Tif (probabil Trif), tot din Filipeni, se arată că „mi-am vândut a mea ocină ce s-a alege de partea mea din Hilipeani dintr-un bătrân din partea din gios, din țarină [locul de arătură pentru cereale - n.a.] și din fâneață și din vad de moară și cu vatră de sat și săpături și cu poamele și cu tot venitul ce se va alege partea mea din sat din Hilipeani ce mai sus scrie, din partea de gios.” La aceste acte de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rosetti), trebuie să ne raportăm la cartea domnească de volnicie dată postelnicului Ioniță Roset de domnitorul Moldovei, Ioan Nicolae Voievod, la 15 mai 1744, prin care beneficiarul este „volnic cu cartea domniei mele a-și lua dijma din pomi, din fâneață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pi obiceiul țării.” „Obiceiul țării” era cuprins în reglementarea raporturilor dintre boieri și săteni, dat de Constantin Mavrocordat în 1749, prin care boierul avea dreptul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
XVIIIlea, când proprietarul dădea sfoară în țară să se adune oameni de diverse condiții sociale, promițând condiții avantajoase, constând din loc de casă și grădină, dreptul de a folosi lemnul din pădure pentru construcții și pentru foc, teren agricol și fâneață, scutiri de dări pe un timp considerat suficient pentru ca noii veniți să se gospodărească și, pe lângă acestea toate, și protecție în fața slujbașilor de tot felul ai domniei. în satele numite „Slobozii”, numai mănăstirești la început, în secolul al XVlea, urmate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
clăcași”, iar Așezământul lui Grigore Alexandru Ghica din 1851 recunoștea dreptul țăranului asupra casei, curții și grădinii - 10 prăjini - pentru care nu era dator cu dijmă și clacă. Pentru folosință primea 1,5 fălci de arătură, 40 de prăjini de fâneață și 40 prăjini de cositură și, peste acestea, și se acorda suplimentar pentru fiecare pereche de boi sau cai „un sprijin”. Așezământul din 1851 intitulat „pentru reciprocile drepturi și îndatoriri ale proprietarului și lucrătorului pământului” recunoaște dreptul de proprietar deplin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locuitori din Lunca, de la locul numit „La Imaș”, erau cu totul insuficiente. Pământul primit în proprietate, insuficient și slab calitativ nu ajungea nici pentru hrana oamenilor, nicidecum pentru animale. Ca proprietari, țăranii nu mai erau înzestrați de boierii proprietari cu fânețe și păscătoare; ar fi vrut să țină mai multe vite, dar nu aveau cu ce le hrăni. După răscoala din 1907, în conformitate cu prevederile Legii învoielii agricole și cu sprijinul financiar al Casei Rurale, proprietarii de moșii au fost 154 obligați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
coșarele proprietarului (Gura Știubienei) și până la pădure și moșia Tarnița, înspre răsărit. 5. Locul numit Hălmaciu, situat în dreapta pârâului Dunavăț și la nord-nordvest de drumul ce merge de la Gura Știubienii spre Rusești și Slobozia, până la pădurea Hălmaciu, excluzând șesul și fânețele care rămân proprietarului. 6. Partea de sud a locului numit Dealul Velniței, mărginit cu pădurea Hălmaciu la răsărit, cu proprietățile locuitorilor din Fruntești la sud și cu proprietățile moștenitorilor defunctei Eufrosina Rosetti. 7. Locul numit Runcul, începând dinspre nord, din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
203 1863 numai 43, ajungându-se în 1909, la nivelul României de atunci, ca 557.524 gospodării țărănești să nu aibă niciun animal pe lângă casă. Comuna Filipeni nu are o situație mai bună, deoarece era prea puțin teren pentru pășunat, fânețele naturale erau puține, iar închirierea de la proprietar a izlazului de vite și a suhatului pentru oi impuneau cheltuieli și datorii mari. Ne amintim că bejenarii bucovineni au venit pânăă la noul loc de așezare cu vitele care urmau carele încărcate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a țăranilor dependenți. Acești țărani dependenți trebuie să fi locuit în sat sau înafara satului, dar ei nu sunt amintiți. De asemenea, nu ne putem imagina o gospodărie răzășească cu zeci și chiar sute de hectare de teren, cuprinzând țarini, fânețe, bălți, iazuri, vii, mori, vite mari, cai și oi fără argați, slugi și chiar robi. Nici boierii n-au declarat numărul țăranilor dependenți așezați pe moșie, încât chiar și atunci când s-a făcut un recensământ mai cuprinzător în 1772+17731774
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Suprafața totală era de 2197 ha, din care 1849 ha reprezenta proprietatea obștească, iar 193 ha erau date în folosința membrilor cooperatori. În anul 1980 suprafața de teren arabil deținută era de 1170 ha, 350 ha erau pășune, 12 ha fânețe, 51 ha vii, 20 ha livezi. CAP-ul era organizat în 5 brigăzi de câmp și o brigadă zootehnică, organizate pe echipe, iar echipele pe grupe de familii. Fiecare membru primea 0,30 ha, iar locul ocupat de construcții nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
7368,28 ha. terenul agricol ocupă 5667,68 ha și 1700,60 ha este ocupat de terenuri neagricole. Suprafața totală este repartizată astfel: 427teren arabil ÎÎÎ 3754,60 ha ÎÎÎÎ .50,96%pășune ÎÎÎÎ.. 1485,86 ha ÎÎÎÎ. 20,17% - fânețe ÎÎÎÎ........ 48,21 ha ÎÎÎÎÎ.0,65% - vii ÎÎÎÎÎÎÎ 78,00 ha ÎÎÎ........ 1,06% - livezi ÎÎÎÎÎ.. 301,00 ha ÎÎÎÎÎ 4,09% Total teren agricol 5667,68 ha 76,92% - păduri ÎÎÎÎÎ 1309,96 ha ÎÎÎÎ.. 17,78 % - ape
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]