154 matches
-
Str. Drumul Sulinar Str. După Grădini Ale. După Iniște Str. După Iniște Str. După Ziduri Str. Ecaterina Varga Str. Egalității Str. Emil Gârleanu Str. Emil Racoviță Bl. D. Eroilor Str. Fântâna Roșie Str. Fântânița Călugărului Str. Fântânița cu Brad Str. Fântâniței Str. Făgetului Str. Furcii Bl. D. Gării Str. George Coșbuc Pța. George Enescu Str. Gheorghe Barițiu Str. Gheorghe Dima Str. Gheorghe Lazăr Str. Gheorghe Sion Str. Gheorghe Șincai Str. G-ral Traian Moșoiu Str. Grădinarilor Str. Grigoraș Dinicu Bl. D. Griviței
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
M2, str. Mehedinți Blocul de locuințe M3, str. Mehedinți Blocul de locuințe pentru tineri din Str. │Aria desfășurată construită = 2.454,00 mp│ │ │Tineretului nr. 26A, municipiul Turda 1.769.045,70 lei Total locuințe județul Cluj 11.1.│Str. Fântâniței nr. 1A (Cartier vest) tr. Aria desfășurată construită = 5.763,80 mp│ │ │A, B, C, D, orașul Murfatlar 4.203.093,69 lei 12.1.│Blocul C1, str. Slt. Cosmin Oprea, Blocul C2, str. I.C. Visarion, orașul Titu│Aria desfășurată
HOTĂRÂRE nr. 587 din 13 mai 2009 (*actualizat��*) privind stabilirea regimului juridic al unor locuinţe pentru tineri destinate închirierii, construite prin programe de investiţii la nivel naţional şi aflate în administrarea consiliilor locale, şi a măsurilor necesare în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, referitoare la administrarea şi vânzarea acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259483_a_260812]
-
cuprins: "1967", coloana 5 va avea următorul cuprins: "2267039,71", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 530, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Fântâniței", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1916", coloana 5 va avea următorul cuprins: "481449,89", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 531, coloana 2
HOTĂRÂRE nr. 150 din 10 aprilie 2013 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 972/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Braşov, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Braşov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250643_a_251972]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0083 Fântânița Murfatlar și al Rezervației naturale Fântânița - Murfatlar, cod 2.364, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI 0083 Fântânița Murfatlar și al Rezervației naturale Fântânița - Murfatlar, cod 2.364, prevăzut în anexa nr.
ORDIN nr. 1.227 din 30 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0083 F��ntâniţa Murfatlar şi al Rezervaţiei naturale Fântâniţa - Murfatlar, cod 2.364. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275035_a_276364]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0083 Fântânița Murfatlar și al Rezervației naturale Fântânița - Murfatlar, cod 2.364, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI 0083 Fântânița Murfatlar și al Rezervației naturale Fântânița - Murfatlar, cod 2.364, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1
ORDIN nr. 1.227 din 30 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0083 F��ntâniţa Murfatlar şi al Rezervaţiei naturale Fântâniţa - Murfatlar, cod 2.364. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275035_a_276364]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0083 Fântânița Murfatlar și al Rezervației naturale Fântânița - Murfatlar, cod 2.364, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI 0083 Fântânița Murfatlar și al Rezervației naturale Fântânița - Murfatlar, cod 2.364, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
ORDIN nr. 1.227 din 30 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0083 F��ntâniţa Murfatlar şi al Rezervaţiei naturale Fântâniţa - Murfatlar, cod 2.364. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275035_a_276364]
-
de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0083 Fântânița Murfatlar și al Rezervației naturale Fântânița - Murfatlar, cod 2.364, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI 0083 Fântânița Murfatlar și al Rezervației naturale Fântânița - Murfatlar, cod 2.364, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și
ORDIN nr. 1.227 din 30 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0083 F��ntâniţa Murfatlar şi al Rezervaţiei naturale Fântâniţa - Murfatlar, cod 2.364. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275035_a_276364]
-
partea de sud-vest a localității. Cele mai cunoscute fântâni au primit numele locului sau al locuitorului pe pământul căruia au fost sau sunt. Așa sunt cunoscute fântânile Buna, Buna Bătrână, Bodor, Cânetele, Largu, Măgheran, Sub Teiuș, Samoilă, La Plopi, Recea, Fântâniță etc. Există și câteva izvoare sărate în satul Bârza, cătunul Vale, cel mai cunoscut fiind cel de la Stanul. După inundațiile din 1970 și 1975, între Sânger și Tăureni, satul Moara de Jos, pe albia Pârâului de Câmpie, s-a amenajat
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
Fântânița (în ) este un sat în comuna Miceștii de Câmpie din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. "Troița Eroilor Români din Primul Război Mondial". Troița este amplasată în curtea Bisericii Ortodoxe și a fost dezvelită în anul 1933, în memoria ostașilor români căzuți
Fântânița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300875_a_302204]
-
uriașii, revoltați i-au ucis pe amândoi și le-au mutat cetatea , luând-o pe umeri, în Cohalm ( Rupea). Și azi se mai găsesc ruinele unei cetăți pe vârful Dealului Crăiței. Legendă este întărită și de existență denumirii anumitor locuri: Fântânița Crăiesei - un izvor cu apă cristalina , unde probabil domnită și-a potolit setea, Gruiului lui Crai sau dealul Crăiței, Valea Crăiței ( valea care curge prin sat). Chiar și numele satului - Crihalma, care se trage de la ungurescul Kiralyhalma ( Kiraly - împărat; halma
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
că Fântânele ”este veche și dreapta ocina și de moștenirea lor, agonisită și cumpărată de răposatul Pârvu ban”. Numele comunei Fântânele vine de la numărul mare de izvoare ce țâșneau de la poalele malului ce formează valea Dunării, cunoscute sub numele de fântânițe/fântânele. Mai târziu aceste izvoare, care țâșneau în mod natural de sub mal, au fost amenajate prin canalizării și bazine de piatră, dându-le diferite denumiri: ”la țuțurcă”, sau „fântâna lui Tudorce”, după numele celui care a amenajat-o, ceea ce a
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
acumulare Râpă Albastră de lângă orașul Bârlad . Afluienții râului Ibana : Pânză freatică în zona de șes este la 8-10 metri , iar în zonele înalte diferă foarte mult . În dealul “Valea Gorneilor” sătenii au găsit apă la 1,5 metri adâncime (la Fântânița) iar pe dealul Candrea , la aceeași altitudine(circa 200 metri) sătenii au găsit apă la 18 metri . Întrucât bazinul hidrografic al râului Ibana este pe teritoriul comunei de numai 41,5 km pătrați și albia râului în cursul mijlociu și
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
de apă, rămășițe ale fosturilor lacuri existente odată. Clima este una boreală, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Temperatura maximă, măsurată în luna iulie, este de obicei app. 28 °C, temperatura minimă se înregistrează de obicei la Recea, Fântânița și Șușpătac. Vânturile sunt reduse ca și intensitate, vara vântul de vest aduce ploile, iar iarna bat vânturile de est și nord, aducând cu ele scăderi de temperatură. Precipitațiile sunt temperat-continentale, cu o medie de 500 mm. Primele ninsori apar
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
clăcași”. Comuna s-a numit anterior descoperirii vestigiilor geto-dace “Ulmi”, datorită pădurilor de ulmi existente în zonă și avea în compunere satele Fântâna Banului (de la întemeietorul legendar al satului, ciobanul Banu, care a săpat prima fântână, stabilindu-se în zonă), Fântânița (o comunitate de păstori care a fost asimilată de comunitatea Fântânii Banului) și Moreni (denumire determinată de ocupația preponderentă de morărit și numărul mare al morilor de apă, fapt favorizat de bogata pânză freatică din zonă). După descoperirea vestigiilor cetății
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
Țării Românești. si cei doi lei. În rândurile Dorobanților sunt recrutați juni căsătoriți de pe străzile aparținătoare zonei Curcanilor și Pajistei si Valea Tei, Valea Morilor si Prund. Junii Dorobanti organizează de Sfanta Maria Mare "Jocul Strămosesc de la Crucea Dreptății, de la „Fântânița Popii”, din capatul strazii Pajistei, aceasta este ridicată în 1919 de Ioan Peligrad și soția sa Elena, născută Pulpaș. In trecut Junii Dorobanti organizau si un maial la Crucea Dreptății. Complementar grupului Junilor Dorobanți, funcționa în Șchei „Societatea Pajiștenilor — Crucea
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
sunt slab reprezentate fiind numite bălți și sunt situate în lunca inundabilă a Oltului: „Balta”, „Balta a Rotundă”, „Balta lu Melțăr” și „Balta a Mare” de pe „Răzurele” ce colectează apele pluviale din zonă. Pânza freatică este bine reprezentată prin numeroase fântânițe, dintre care cele mai cunoscute sunt: „Fântânița Grancii”, „Fântânița Neamțului”, „Fântânița Boarului”, „Fântânița lu Breteșan”, „Fântânița Călugărului” și „Fântânița lu Pătru Micului”. În sat fântânile se găsesc în fiecare gospodărie, cea mai adâncă fiind în curtea lui Ioan Mihăila situată
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
sunt situate în lunca inundabilă a Oltului: „Balta”, „Balta a Rotundă”, „Balta lu Melțăr” și „Balta a Mare” de pe „Răzurele” ce colectează apele pluviale din zonă. Pânza freatică este bine reprezentată prin numeroase fântânițe, dintre care cele mai cunoscute sunt: „Fântânița Grancii”, „Fântânița Neamțului”, „Fântânița Boarului”, „Fântânița lu Breteșan”, „Fântânița Călugărului” și „Fântânița lu Pătru Micului”. În sat fântânile se găsesc în fiecare gospodărie, cea mai adâncă fiind în curtea lui Ioan Mihăila situată „În Deal”. Valea Lupului este afluent de
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
în lunca inundabilă a Oltului: „Balta”, „Balta a Rotundă”, „Balta lu Melțăr” și „Balta a Mare” de pe „Răzurele” ce colectează apele pluviale din zonă. Pânza freatică este bine reprezentată prin numeroase fântânițe, dintre care cele mai cunoscute sunt: „Fântânița Grancii”, „Fântânița Neamțului”, „Fântânița Boarului”, „Fântânița lu Breteșan”, „Fântânița Călugărului” și „Fântânița lu Pătru Micului”. În sat fântânile se găsesc în fiecare gospodărie, cea mai adâncă fiind în curtea lui Ioan Mihăila situată „În Deal”. Valea Lupului este afluent de dreapta al
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
inundabilă a Oltului: „Balta”, „Balta a Rotundă”, „Balta lu Melțăr” și „Balta a Mare” de pe „Răzurele” ce colectează apele pluviale din zonă. Pânza freatică este bine reprezentată prin numeroase fântânițe, dintre care cele mai cunoscute sunt: „Fântânița Grancii”, „Fântânița Neamțului”, „Fântânița Boarului”, „Fântânița lu Breteșan”, „Fântânița Călugărului” și „Fântânița lu Pătru Micului”. În sat fântânile se găsesc în fiecare gospodărie, cea mai adâncă fiind în curtea lui Ioan Mihăila situată „În Deal”. Valea Lupului este afluent de dreapta al Râului Racovița
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Oltului: „Balta”, „Balta a Rotundă”, „Balta lu Melțăr” și „Balta a Mare” de pe „Răzurele” ce colectează apele pluviale din zonă. Pânza freatică este bine reprezentată prin numeroase fântânițe, dintre care cele mai cunoscute sunt: „Fântânița Grancii”, „Fântânița Neamțului”, „Fântânița Boarului”, „Fântânița lu Breteșan”, „Fântânița Călugărului” și „Fântânița lu Pătru Micului”. În sat fântânile se găsesc în fiecare gospodărie, cea mai adâncă fiind în curtea lui Ioan Mihăila situată „În Deal”. Valea Lupului este afluent de dreapta al Râului Racovița (Valea). În
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
a Rotundă”, „Balta lu Melțăr” și „Balta a Mare” de pe „Răzurele” ce colectează apele pluviale din zonă. Pânza freatică este bine reprezentată prin numeroase fântânițe, dintre care cele mai cunoscute sunt: „Fântânița Grancii”, „Fântânița Neamțului”, „Fântânița Boarului”, „Fântânița lu Breteșan”, „Fântânița Călugărului” și „Fântânița lu Pătru Micului”. În sat fântânile se găsesc în fiecare gospodărie, cea mai adâncă fiind în curtea lui Ioan Mihăila situată „În Deal”. Valea Lupului este afluent de dreapta al Râului Racovița (Valea). În lunca Oltului se
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
lu Melțăr” și „Balta a Mare” de pe „Răzurele” ce colectează apele pluviale din zonă. Pânza freatică este bine reprezentată prin numeroase fântânițe, dintre care cele mai cunoscute sunt: „Fântânița Grancii”, „Fântânița Neamțului”, „Fântânița Boarului”, „Fântânița lu Breteșan”, „Fântânița Călugărului” și „Fântânița lu Pătru Micului”. În sat fântânile se găsesc în fiecare gospodărie, cea mai adâncă fiind în curtea lui Ioan Mihăila situată „În Deal”. Valea Lupului este afluent de dreapta al Râului Racovița (Valea). În lunca Oltului se întâlnesc soluri hidromorfe
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
și 276 de case, în 1886 - 295 de curți și 1440 locuitori, volostea Copăceanca, ținutul Bălți. Pentru construcția bisericii, în 1973, prin dispoziția conducerii eparhiale din Basarabia, preotul Teofil Mahu de la biserica Adormirea Maicii Domnului din satul vecin Ghizdita (acum Fântânița) a fost transferat în satul Baraboi. În doi ani biserica a fost finisată. La 1 septembrie 1897, în satul Baraboi a fost deschisă o instituție deosebită din sistemul învățământului public rusesc, și anume o școala normală de băieți, numita în
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
Răhău) • (Roșia Montană) • (Sebeș) • (Șpălnaca) • (Stremț) • (Șeușa) • (Tibru) • (Vîntu de Jos) • (Apatiu) • (Archiud) • (Arcalia) • (Bârla) • (Beclean) • (Bidiu) • (Bistrița) • (Bozieș) • (Bretea) • (Budacu de Jos) • (Buduș) • (Bungard) • (Căianu Mic) • (Cepari) • (Chiochiș) • (Chiraleș) • (Ciceu-Giurgești) • (Coasta) • (Corvinești) • (Cristur-Șieu) • (Delureni) • (Dipșa) • (Domnești) • (Dorolea) • (Fanate) • (Fântânele) • (Fântânița) • (Ghinda) • (Hirean) • (Ilișua) • (Jelna) • (Matei) • (Miceștii de Câmpie) • (Nimigea de Jos) • (Sălcuța) • (Sărățel) • (Sângeorzu Nou) • (Sânmihaiu de Câmpie) • (Silivașu de Câmpie) • (Strugureni) • (Stupini) • (Șieu-Odorhei) • (Șopteriu) • (Tărpiu) • (Tăure) • (Vermeș) • (Visuia) • (Zoreni) • (Beclean) • (Beia) • (Bod) • (Brașov) • (Câtă) • (Comana de Jos) • (Comana de
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
Iminența adversității e cu totul crezută” Acestă credință este reflectată într-o colindă din Lăpuș (Maramureș): “Coborât-o de la munte / Florile dalbe (refren) / Trei păcurari cu oi multe / Florile dalbe de măr (refren). La o verde poieniță / La o rece fântânița, / La oi le dădură sare / Ii să prinsă de gustare. / Când gustară ei mai bine / Oaia ochișică vine. Cu piciorul lor le face, / Ce vede la ea nu-i place. / Vin tri hoți, di pa izvoară / Cu securi și cu
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]