154 matches
-
ploios, și are o apă în tot timpul ca de la munte. Alta în hotarul Mlăcii ie fântânița din Lazu Oprii, de la Mânăstire, dar când ie timpul mai secetos,seacă. Acum să trecem în hotarul Poienii, unde avem mai multe. Întâi fântânița din Lazul lui Scorobeț, de sub poala pădurii, mare și zidită cu piatră de boltașul Scorobeț, de asta îi și zice așa. Coborând mai jos dăm de Fântânița Purcarului, în graniță cu hotarul Arpașul de Sus. Din ia își ia curs
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
secetos,seacă. Acum să trecem în hotarul Poienii, unde avem mai multe. Întâi fântânița din Lazul lui Scorobeț, de sub poala pădurii, mare și zidită cu piatră de boltașul Scorobeț, de asta îi și zice așa. Coborând mai jos dăm de Fântânița Purcarului, în graniță cu hotarul Arpașul de Sus. Din ia își ia curs Valea Neagră care merge până în Olt. De la fântâniță merge puțin pe graniță între hotarul Streza și Arpașu de Sus, apoi se duce prin hotarul Arpaș până la Nord
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mare și zidită cu piatră de boltașul Scorobeț, de asta îi și zice așa. Coborând mai jos dăm de Fântânița Purcarului, în graniță cu hotarul Arpașul de Sus. Din ia își ia curs Valea Neagră care merge până în Olt. De la fântâniță merge puțin pe graniță între hotarul Streza și Arpașu de Sus, apoi se duce prin hotarul Arpaș până la Nord, aproape de hotarul Cârța și Arpașul de Jos, unde pe o distanță mai mică, iarăși vine granița între noi și Arpașu de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se duce prin hotarul Arpaș până la Nord, aproape de hotarul Cârța și Arpașul de Jos, unde pe o distanță mai mică, iarăși vine granița între noi și Arpașu de Sus. În Mlăci la izvorul lui părăul lui Ion, iar ieste o fântâniță care-i zice Budulăul Boltașului, pentru că tot boltașul Scorobeț a pus un buduloi de țiment aci ca să stea la vedere și să nu se astupe fântânița când calcă vitele. I-a dus iel și peștișori mici, crăieți, în ia. Nu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Arpașu de Sus. În Mlăci la izvorul lui părăul lui Ion, iar ieste o fântâniță care-i zice Budulăul Boltașului, pentru că tot boltașul Scorobeț a pus un buduloi de țiment aci ca să stea la vedere și să nu se astupe fântânița când calcă vitele. I-a dus iel și peștișori mici, crăieți, în ia. Nu știu acuma dacă mai stă sau nu s-a astupat că nu le mai are nime grija să le curețe. Să trecem la Trocile boltașului în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
troci mari din stejar ca să curgă apa din acest izvor prin iele ca să poată bea vitele vara când erau la pășune, așa că i-o rămas numrele boltașului. Astăzi nu să mai vede nici urmă de troci și în general toate fântânițele din hotar afară de a lui Rac Crăciun care stă bine, celelalte îs pe peire. Acum tot în hotarul Poienii mai avem o fântâniță în părăul muntelui de unde și numele de Fântînița Părăului. A avut apă bună, dar în 1946 a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o rămas numrele boltașului. Astăzi nu să mai vede nici urmă de troci și în general toate fântânițele din hotar afară de a lui Rac Crăciun care stă bine, celelalte îs pe peire. Acum tot în hotarul Poienii mai avem o fântâniță în părăul muntelui de unde și numele de Fântînița Părăului. A avut apă bună, dar în 1946 a secat. Tot în hotarul Poienii mai avem Fântânița lui Mărean cu apă bună, izvor mare și care nu a secat niciodată. În hotarul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care stă bine, celelalte îs pe peire. Acum tot în hotarul Poienii mai avem o fântâniță în părăul muntelui de unde și numele de Fântînița Părăului. A avut apă bună, dar în 1946 a secat. Tot în hotarul Poienii mai avem Fântânița lui Mărean cu apă bună, izvor mare și care nu a secat niciodată. În hotarul din jos de sat, de către Cârța, hotarul cel mai bun și cel mai mare al comunei noastre, aproape de două ori mai mare decât cele două
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Folea în mijlocul câmpului de arătură, după Sofia. Asta-i foarte bună, apă ca de la munte. Acum să trecem la izvoarele date de pământ sau de natură, nu de mâna omului. În hotarul cel mare din jos de Tinișoare iește o fântâniță iar bună cu izvor mare, nu a secat niciodată. Îi zice Fântânița din Tinișoare. Să trecem la lunca râului Bâlea, unde avem trei fântânițe. Prima e Fântânița de la Mori, îi zice așa pentru că aici o fost mai înainte de 1900 o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ca de la munte. Acum să trecem la izvoarele date de pământ sau de natură, nu de mâna omului. În hotarul cel mare din jos de Tinișoare iește o fântâniță iar bună cu izvor mare, nu a secat niciodată. Îi zice Fântânița din Tinișoare. Să trecem la lunca râului Bâlea, unde avem trei fântânițe. Prima e Fântânița de la Mori, îi zice așa pentru că aici o fost mai înainte de 1900 o moară de apă unde veniau oamenii de pe Ardeal la măcinat bucate, că
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de natură, nu de mâna omului. În hotarul cel mare din jos de Tinișoare iește o fântâniță iar bună cu izvor mare, nu a secat niciodată. Îi zice Fântânița din Tinișoare. Să trecem la lunca râului Bâlea, unde avem trei fântânițe. Prima e Fântânița de la Mori, îi zice așa pentru că aici o fost mai înainte de 1900 o moară de apă unde veniau oamenii de pe Ardeal la măcinat bucate, că atunci nu erau mori de foc, și pe Ardeal nu aveau cursuri
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de mâna omului. În hotarul cel mare din jos de Tinișoare iește o fântâniță iar bună cu izvor mare, nu a secat niciodată. Îi zice Fântânița din Tinișoare. Să trecem la lunca râului Bâlea, unde avem trei fântânițe. Prima e Fântânița de la Mori, îi zice așa pentru că aici o fost mai înainte de 1900 o moară de apă unde veniau oamenii de pe Ardeal la măcinat bucate, că atunci nu erau mori de foc, și pe Ardeal nu aveau cursuri de apă să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că atunci nu erau mori de foc, și pe Ardeal nu aveau cursuri de apă să poată face mori. Moara s-o distrus, io nu o știu. În urmă, unde o fost jilipul, o rămas un izvor care îi zicem Fântânița de la Mori. Mai la vale de asta, mai la răsărit ieste o altă, Fântânița de la Mori din Nisip, îi zicea așa fiindcă aci țâșnea apa din jos în sus și mișca nisipul tot timpul. Dar are o apă foarte bună
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
apă să poată face mori. Moara s-o distrus, io nu o știu. În urmă, unde o fost jilipul, o rămas un izvor care îi zicem Fântânița de la Mori. Mai la vale de asta, mai la răsărit ieste o altă, Fântânița de la Mori din Nisip, îi zicea așa fiindcă aci țâșnea apa din jos în sus și mișca nisipul tot timpul. Dar are o apă foarte bună. Mai la vale, aprope de granița cu hotarul Cârța ieste alta care-i zicea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de la Mori din Nisip, îi zicea așa fiindcă aci țâșnea apa din jos în sus și mișca nisipul tot timpul. Dar are o apă foarte bună. Mai la vale, aprope de granița cu hotarul Cârța ieste alta care-i zicea Fântânița din Țăvu Cârții. Astea sunt toate fântânițele ce le știu io în hotarul comunei Streza Cârțișoara. Pâraiul cu trei nume Mergând pe drumul Arpașului de Sus, după ce sui dealul zis Coasta lui Nache, dai de un părău ce vine de la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fiindcă aci țâșnea apa din jos în sus și mișca nisipul tot timpul. Dar are o apă foarte bună. Mai la vale, aprope de granița cu hotarul Cârța ieste alta care-i zicea Fântânița din Țăvu Cârții. Astea sunt toate fântânițele ce le știu io în hotarul comunei Streza Cârțișoara. Pâraiul cu trei nume Mergând pe drumul Arpașului de Sus, după ce sui dealul zis Coasta lui Nache, dai de un părău ce vine de la Sud de drum, din drum la deal
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
desfăcut dibuit găsit, dat de urmă diplă vioară dires reparat divan tejghea de tâmplărie dreve borhot drigană bivoliță drot sârmă durdue tună, face larmă du-te n hoheri înjurătură amicală F fălci maxilare fărtui (a) a da de o parte fântâniță izvor fedeleș butoiaș din lemn cu care se lua apă la câmp feldără dublu decalitru, staulul de oi din șură fele vas de ½ litri fercheș mândru, frumos îmbrăcat feștilă ultima parte a fuiorului, fitil fleșariu măcelar fluștiuc aperitiv, gustare foale
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
3. Szaszzsombor 4. Strugureni 4. Mezoveresegyhaza 5. Galații Bistriței 1. Tonciu 1. Tacs 6. Lechința 1. Tigau 1. Cegotelke 7. Mărișelu 1. Jeica 1. Zselyk 8. Matei 1. Matei 1. Szentmate 2. Fântânele 1. Ujos 9. Miceștii de Câmpie 1. Fântânița 1. Mezokobolkut 10. Milaș 1. Comlod 1. Komlod 11. Nimigea 1. Nimigea de Jos 1. Magyarnemegye 12. Nușeni 1. Nușeni 1. Apanagyfalu 2. Dumbrava 2. Nyirmezo 3. Malin 3. Almasmalom 4. Vită 4. Vice 13. Petru Rareș 1. Bată 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
lăcuste care sfârâie zorite în timp ce, alături, păpușoaiele tac. într-un trifoi clocotește prepelița iar ciocârlia cântă în slava cerului. Soarele de după-amiază luminează peste asfințit cu o lumină blândă deasupra spicelor plecate. Vâjâind, trec doi corbi prin văzduh : vju-vju-vju La fântânița lui Costan țârâie un pui de vrabie. Deasupra vitelor se rotește, în vârtej negru, un roi de muscuțe, zuzuind subțire. De-un timp, pe cărarea dintre păpușoaie vin un om și o femeie în vârstă. Cu glas tărăgănat, Vasile Hortolomei
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
am găsit. În capătul acestei crenguțe, de pe iarba verde, de alături. Așa și procedează. Se ridică, mai pe urmă, și, după ce înfinge fila de jurnal în capătul crenguței, se ridică, mai soarbe câteva înghițituri de apă, din minusculul orificiu al fântâniței arteziene, și-și continuă, apoi, călătoria. Vântulețul nu încetează să răspândească miros de flori de vișin. Soarele arde, acum, ceva mai tare decât la sosirea sa aici. Drum bun, drumețule, prin lume,îți urez. El primește urarea, dar nu-mi
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Adoram casa aceea cu pereții subțiri, cu geamurile împărțite în trei ochiuri înguste și lunguțe , cu o curte mică în fața sa, fără nici o bancă, numai cu flori și cu o curte în spatele său ceva de vis. Bănci albe, scrânciob alb, fântânița albă și două măsuțe mici, albe. Țin minte că, mică de tot, mă jucam cu Angi stând eu la o masă, el la cealaltă și făcându-ne semn. Toată viața mea Angi a făcut parte din lumea mea. El îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
jur împrejur, plăcile sparte și crăpate ale promenadei comuniste lasă să crească iarba printre cariile lor înnegrite de vreme. Puțin mai încolo există însă și o serie de părculețe îngri jite, ba chiar prea îngrijite, de mîna unui „artist”, cu fîntînițe și coșulețe de lemn, din care se revarsă izvorașe și floricele. Aceasta este inima Bucovinei, de aici pleacă și aici se întorc turiștii ademeniți să admire patrimoniul universal al mănăstirilor „care este”. Cu o condiție : să găsească drumurile care duc
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mai simplă modalitate de a tranșa problemele pe care ți le pune realitatea este să o eviți. Dar, vorba lui Cohen : „Realitatea e una dintre posibilitățile pe care nu-mi permit să le ignor”. Românii lui Mândruță & co. Își permit ! Fîntînița haiducului și brandingul de țară Zilele trecute a fost lansat la Cluj programul pentru construcția și promovarea brandului turis tic al României, pentru care se pun la bătaie 75 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă că o vom lua de la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a pus pe gînduri în această privință, amuzîndu-mă și intrigîndu-mă în același timp : un branding mai modest, de restaurant, dar simptomatic pentru imaginarul nostru național. Pe lîngă Sibiu, un local nici prea-prea, nici foarte-foarte își ademenea clienții cu următorul „logo” : Fîntînița haiducului. Simply the best ! Era să intru cu mașina în șanț, fascinat de această sinteză identitară de margine de drum... Dincolo de aparența sa puțin stîngace, această promovare este absolut exemplară, în felul ei. Are, adică, tot ce-i trebuie pentru
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
trebuie pentru a ne oferi o imagine sintetică a imaginarului nostru mult mai răspîndit : o referință explicită la un trecut de demnitate prin personajul carismatic și ușor misterios al haiducului, un topos neaoș și pitoresc, alintat cu duioșie prin diminutivul fîntîniței și apoi afirmarea fermă și irecuzabilă a unicității : sîntem simply the best ! Cine nu crede este fie măgar, fie american incult (a se vedea o bună parte a comentariilor autohtone la faimoasa emisiune a lui Anthony Bourdain despre România). În
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]