19,810 matches
-
antilopă, recuzitele mele preferate de început de primăvară. După ce m-am despărțit de ei, m-am așternut drumului șchiopătând, poticnindu-mă, în căutarea plină de neprevăzut a lui Radu aflat la bunica lui tot în Berceni, dar la o distanță făcută neverosimilă de bâjbâiala prin întuneric, de pierderea completă a reperelor, de ciocnirea cu grupuri de oameni istericizați de nesiguranță și de veștile contradictorii venite din zona centrală - "au căzut multe blocuri la Universitate, în Rosetti și-mprejur", țipau în auzul
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
Sub frunze moarte, ochi ai lumii cealalte, De unde vă întoarceți pentru a mă conduce Către locuri ascunse în miracol? Așa îmi sunt vedenie mie însumi. Din praful oaselor ies, îmi așez umbra Peste o altă carne. Fiți ploaie fericirii Acum făcută viață oricui mă atinge Cu respirația și salivează lacom. * în vindecare sunt Și vindecări mă înconjoară. Din tot ceea ce am trăit ca moarte Chiar și osemintele mele adunate în urne De mii de ani se arată sub sabie și aromă
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]
-
ani se arată sub sabie și aromă Duse pe scuturi de duhurile celor vii. Ține-mă bine în brațe - îi spuneam mereu mamei Când abia învățasem să merg - Țineți-mă bine în brațe, duhuri Ale nemuritorilor intrați în oameni Și făcuți fericire și joc. * îmi vine să plâng de adorații de lacrimi, Cu mâna pe tăișul sării. Unde e locul zămislirii pe care divinitatea Mi l-a promis în flăcări Și prin care am învățat cenușa Ce nu e altceva decît
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]
-
ar preface în infinitul de a fi mângâiere A fiecărei treceri de Dumnezeu în Dumnezeu. Sufletul meu e leacul fericirii, Sub el se-așează în ofrandă mirii, Din vindecare în vindecare mergând așa Până la carnea (aer subtil) a ta, Iubito făcută pulbere, Culme pe care duhul coboară Pentru a-mi aprinde rugul, Pentru a mă trage în plămânii săi Până la nuditatea grației. Ce văd din ceea ce nu e vedere? Ce parte a lacrimei a reintrat în corp Pentru ca în veci să
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]
-
interdicție a Mamei. Până în ziua în care am descoperit că Atropos, cea mai bătrână și mai afurisită dintre cele trei Parce, se folosea de această fatidică unealtă pentru a tăia firul vieții. Iar o foarfecă deschisă era, evident, o invitație făcută teribilei Parce, de care nu puteau scăpa nici zeii. Evrika!, am exclamat: iată un mit al Antichității care a traversat Balcanii până în Dacia, unde s-a împământenit și s-a transmis până-n... Dar, tocmai când să trag o mândră concluzie
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
în românește: "Drag prieten!", și folosea o alta pentru a-l felicita pe "nou cavalerul", - îmi explica ce se întâmplase: "Sunt foarte-foarte fericit că ierarhia Delegației Generale a Armamentului s-a gândit la dumneavoastră pentru o distincție. Regulile sunt astfel făcute că Ordre du mérite și Légion d'Honneur se află practic excluse pentru dumneavoastră. Sunt deci foarte bucuros de distincția în "Arte și Litere". Ea îmi pare perfect adaptată pentru cineva care a demonstrat o mare stăpânire atât în literele
Scrisoare lui Șerban Foarță by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/7760_a_9085]
-
de a restitui bătrînei lui mame bolnave de Alzheimer amintirea ei cea mai scumpă - cei cinsprezece ani de copilărie și adolescență, petrecuți în Bucureștiul interbelic. Autorul a scris această carte de maxim interes pentru cititorul român în urma celor cinci călătorii făcute, după 1990, la București. O pagină de istorie vie, în care Bucureștiul trăiește mai multe vieți palpitante impunîndu-se astfel cititorului ca un personaj principal pe care nu poți să nu-l îndrăgești. Romanul este în curs de apariție, în colecția
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
mult să-l audă, - are figura tuturor celorlalte ființe idealizate, tuturor madonelor, fiind tot Venus, păgâna, născându-se, tot Primavera fermecând întreg Pământul, aici căpătând un alt rol, creștin, ce-i drept, asta fiind situația... Fecioara pare complice; patu-i frumos făcut, întins, pictat în prim plan, la vedere, să n-avem vorbe... Ca neatins! șoptește în spatele meu cineva explicându-i cuiva... Dogma, nu? se cuvine respectată. Cenzura noastră fiind o bagatelă în raport cu... Să punem punct mai bine. P.S. Prizărit printre tablourile
Botticelli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13162_a_14487]
-
interpretare, totul rămâne deschis. Vrem să formăm oameni care să gândească sau oameni care să învețe pe de rost ceva, o dată pentru totdeauna și care, apoi, să se răstească la cei care gândesc în mod independent? Eu cred că trebuie făcute eforturi pentru a forma oameni care gândesc, urmăresc și raționamentul altuia, care cred în propriile idei dar sunt, în același timp, deschiși și spre ideile altora. Cred că asemenea oameni vrem să formăm. Sau ar trebui să vrem. - De fapt
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
crescut m-a îndreptat mai mult spre istorie decât, să zicem, spre inginerie. Mama m-a susținut în dorința mea de a urma Istoria, care s-a cristalizat încă de pe la 12 ani; multă lume, însă, s-a mirat de alegerea făcută. Un elev bun trebuia neapărat să se facă inginer; istoria era pentru cei mai prostuți sau pentru fete. Chiar mă amuză să mă gândesc cum aș fi arătat eu ca inginer: aș fi fost o catastrofă. Istoria a fost cea
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
cunoaștere și cunoștințe științifice pe care le culegea pentru ele însele, savant cu ambiții de polihistor, un scriitor foarte fecund, plin de încredere în sensurile existențiale ale vieții și în măreția umană, dornic de onoruri și măguliri, profesor născut, nu făcut. Cioran, în schimb, era un pesimist incurabil și sceptic în legătură cu facultățile morale și cognitive ale omului. Cioran respingea orice religie ca formă a mântuirii (deși mistic și fascinat de budism!) era cârcotaș în raporturile cu Dumnezeu, de vreme ce acesta s-a
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
astronauți ai mileniului următor se vor pregăti să iasă din galaxia noastră și să stabilească acolo o frontieră nouă... După părerea mea, alt semn mai bun pentru această gigantică acțiune nu va fi decât Grecoaica sublimă, femeia înaripată, cu vălurile făcute vârtej, imaterializate de forța fantastică a sborului, și care țipă, abstract, desigur, că oștirea, mă rog neamul ei, specia umană, decapitată între timp, dar cu spiritul viu și etern, a învins! Vasăzică, Tracia. Halca orientală a Europei. Împărțită în Balcani
Samothrakia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13217_a_14542]
-
află(m): Bruce începe să crească... Cînd spun “creștere”, gîndiți-vă la pe puțin patru metri! În plus, Uriașul e verde - dar nu se știe de ce: probabil pentru că așa era în banda desenată. Căci Hulk-Uriașul (unul din cele mai ciudate filme făcute vreodată) are la bază o bandă desenată. Cum a ajuns Ang Lee (Tigru și dragon) s-o ecranizeze este nu atît un mister, cît o fatalitate: Lee lucrează la Hollywood și are, ca tot omul, o copilărie - din fericire, nu
Clubul personajelor dispărute by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13245_a_14570]
-
una cu totul specială, dar nu este vorba despre nimfomanie pentru că totul este calculat, premeditat, ținut sub un strict control cerebral. Nu se oferă decît bărbaților care pot contribui într-un fel sau altul la ascensiunea ei socială. O dată pasul făcut respectivul este abandonat fără scrupule în favoarea unei alte ținte aflate cu un palier mai sus. Nu se poate vorbi nici de prostituție pentru că avocata nu solicită bani pentru serviciile sexuale oferite. Ea se comportă mai degrabă asemenea unui investitor care
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]
-
a dreptul dramatic povestit de Titus Livius, se petrecea sub consulatul austerului M. Porcius Cato și L. Valerius Potitus, tribun al plebei, în preajma anului 200 î.e.n. Era o vreme când se votau și se respectau legi de interzicere a darurilor făcute avocaților pentru pledoarii sau de retragere a calului public (astăzi zeci de cai putere, de lux), pentru senatorii care absentau la Senat. Funcționa, cum nu mai funcționează astăzi la un popor latin ca al nostru, respectul pentru lege, oricât de
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
care cunoscutul om de afaceri îi cere lui Becali 150 de miliarde de lei despăgubire. Cu ce i-a mai cerut și Anghel Iordănescu, tot din motive de calomnie, Gigi Becali ar putea ieși rău scuturat financiar de pe urma declarațiilor lui făcute presei despre unul și altul. * ROMÂNIA LIBER| de vineri 16 ianuarie publică o știre: “Nicolae Manolescu - ambasador la Paris”. Autorul știrii dă ca sigură numirea în funcție a directorului revistei noastre. Ceea ce e neadevărat. Nu numai că nu a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
tehnologizare, pentru care s-au primit bani de la buget, bani colectați de la firmele particulare, m-a catapultat înapoi cu cel puțin un deceniu” (Computerworld Romania, 13, 1996); „bineînțeles că Bucureștiul are nevoie de o sărbatoare de acest gen, dar nu făcută doar ca să se bifeze câteva puncte la capitolul imagine” (miculparis.ro); „trebuie schimbări și inițiative de esență și nu bifări ale unor activități de circumstanță” (ad-astra.ro). Nu sînt totuși excluse folosirile figurate serioase, sau cel puțin nemarcate negativ, în
Bifarea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13241_a_14566]
-
din străinătate, capabil să sesizeze tot ce sună fals în versiunea realizată la noi. În maximum trei ani, instituția înființată de mine ar deveni rentabilă. În interviurile pe care le-aș da nu m-aș lăuda niciodată, patetic, cu “serviciile făcute literaturii române”, ci aș vorbi doar de cifra de afaceri. N-aș pierde ocazia să-i aduc aminte lui Mihail Tănăsescu că activitatea noastră - drastic, aproape cu ură impozitată, ca toate afacerile cinstite - este profitabilă pentru statul român. Mai profitabilă
Dacă aș avea un milion de dolari by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13276_a_14601]
-
un ceas din toiul nopții. Salonul era cufundat în întuneric și singurele sunete care știrbeau tăcerea erau respirațiile, sforăielile și foielile pacienților în așternut. S-a sculat și a îmbrăcat hainele noi. Și-a vîrît în rucsac cartea lui Bartram făcută sul; apoi și-a îndesat pachetele, s-a dus la fereastra înaltă, deschisă, și s-a uitat în noapte. Domnea întunericul lunii noi. Panglici de ceață se prelingeau pe jos, cu toate că, deasupra, cerul era limpede. Și-a proptit un picior
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
extinderea activității acestei instituții (sau a alteia) asupra întregului sistem care a generat astfel de situații îngrozitoare. Fără să rostească sintagma, el propunea un veritabil proces al comunismului. La rândul său, Mircea Dinescu părea să fie adeptul teoriei că trebuie făcut ceea ce, realist, se poate face. Adică să se aducă la lumină cât mai multe cazuri, astfel încât prin creșterea masivă a numărului de colaboratori ai Securității deconspirați să se ajungă la rădăcina răului. Adică tot la un proces al comunismului prin
Procesul comunismului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13316_a_14641]
-
își arată sieși cu degetul pista pe care o s-o urmeze” (ib.). În plus, ca și acuzativul sine, pronumele sieși apare chiar în construcții în care nu mai dublează un alt pronume reflexiv; de pildă, determinînd participii și adjective: „reconcilierea-propagandă făcută sieși” (users 4.cgiforme); „avem de-a face cu o părere pură, suficientă sieși, cu o părere care subzistă prin ea însăși” (sorincucerai.home.ro); „cea mai fidelă oglindă a rătăcitorului său spirit, veșnic sieși vrăjmaș” (teora.ro); „utile sieși
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
există în discuția cu Lena Constante povestea unui episod de pe vremea monografiilor gustiene (episod în care monografiștii fuseseră luați drept evrei, deși numai Harry Brauner era, și trebuiseră să plece din sat) care face pandant perfect cu relatarea aceluiași moment făcută lui Zoltán Rostás de altă studentă a lui Gusti, Marcela Focșa. Cei mai savuroși interlocutori ai Marinei Spalas sînt, de altminteri, cei mai implicați politic, dar și cei în care argumentul marginalității funcționează cel mai pregnant. E vorba despre Pan
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
PSD. Directorul Evenimentului e de părerea că partidul de guvernămînt nu s-a omorît cu firea pentru a face din economia României una de piață pentru că asta ar însemna sfîrșitul dominației PSD asupra economiei autohtone. Dominație care concret înseamnă licitații făcute anume pentru a fi cîștigate de oamenii partidului. Sau, cum scrie Nistorescu, dacă licitația trebuie căștigată de un fidel al PSD care are trei urechi și doar un sfert de creier, se face un caiet de sarcini special în care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
și grele cumpene. Din acest punct de vedere ea este cea care fisurează și virusează rețeaua lui Plagamat. De fapt, ea doar va mima dependența de "rhizoma", salvându-se o dată cu ficțiunea și cu autorul. Episoade lungite nemeritat sau unele concesii făcute clișeelor de presă, nu diminuează meritele încercatului prozator Marius Tupan de a construi fiabil pe baza unor idei-forță și obsesii epice ale postmodernității, întrupându-le într-un protagonist memorabil, actor și victimă în propriul joc delirant de-a puterea de
Un roman cu cheie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12026_a_13351]
-
arta și aspecte ale vieții. Sunt rânduri notate pe caiete, pe hârtii disparate, pe paginile cataloagelor; sunt fraze reținute de prieteni sau care apar în interviuri. În ele se află un conținut de substanță orală, adesea cu savoare de maximă, făcută parcă pentru a fi ținută minte și repetată. Această a fost denumită generic cu termenul de aforisme și face parte integrantă, cu rădăcinile sale românești, în preistoria citadina și pastorala din Carpați, din dialogul artei moderne. Brâncuși a avut relații
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]