1,441 matches
-
ț. Primește-mi rugăciunea și sacrificiul pe care Tu Însuți Ți l-ai oferit prin mijlocirea celui care Te caută/ Primește-mă cu bunăvoință, arată-mi ștoate celeț, învață-mă și dezvăluie robului Tău cele pe care mi le-ai făgăduit” (XVI, 8-18). Prin urmare, gnoza primită de mistic în cursul călătoriei sale se află în strânsă legătură cu sacrificiul adus. Înainte, inițiatul trebuie să postească (în cazul nostru, patruzeci de zile) și să se pregătească printr-o tehnică specială pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nu te superi - mai roagă butoiul cela să sloboadă ceva udătură, că oala ceea s-a dogit de când stă goală - a intervenit soția lui Petrică, stârnind voia bună a musafirilor... ― Mâine seară Îți vine ție rândul să povestești ce ai făgăduit, tată Toadere - l-a făcut atent Petrică. ― Dacă Îți avea răbdare, că bunîvoință aveți, slavă Domnului, oi povesti și eu ceva. Dacă nu, oi tăce’ șî gata. N-a fi nici o supărare... ― L-om ruga pe nenea Mitru să nu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
doi-trei ani, fără ca Anicuța sau Tudorel să se plictisească. Dar în cele din urmă, văzând că timpul trecea și cumnatul său întârzia să apară, se ridică să plece, motivând că Mariana îl aștepta să se întoarcă în acea seară și făgăduind să revină cât de curând într-o nouă vizită. 5 După întoarcerea de la băi, Stelian îi scrise lui Virgil o nouă și destul de lungă epistolă, ca să-i relateze, cu amănunte, cum petrecuse la Herculane. Ba mai mult, în plic el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
să-și ducă mâna la buzunarul în care își ținea portofelul cu bani. Dar Vică Scorțeanu nu se grăbi cu răspunsul. El îl servi mai întâi cu un zaibăr clasa întâia, din care îi umplu o cană întreagă, și îi făgădui să vină și el la botezul pruncului. Servus, mă! îi ură ardeleanul, ridicând cana lui în aer și golind-o apoi cu meșteșug de adevărat băutor. Virgil se grăbi să facă la fel, ca să nu fie cumva mai prejos. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Iar mamă-ta n-are decât să-și păstreze averea neștirbită! Că doar eu nu mă voi cununa cu avuția ei, ci cu Vasile al ei, dacă va fi să fie așa. Da Mariuță! Ai dreptate! Amândouă aveți dreptate! Îți făgăduiesc să mă gândesc bine și să chibzuiesc îndelung asupra celor spuse de tine, după care nădăjduiesc să iau cea mai bună hotărâre... Numai gândește-te, Vasile, cât mai repede! Că s-ar putea ca până la urmă ai mei să pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
reface puterile secătuite, primea, la capătul mortificărilor sale îndelungate, orez și lapte de la tânăra Sujata, tot astfel are să fie răsplătit cerșetorul. Fața, unsă de sudoare și brăzdată de riduri, i se luminează pe măsură ce pașii grei, de gospodină autoritară, se apropie, făgăduind încununare nemuririi. Zece metri, apoi șapte, apoi cinci îl mai despart de ofranda merindelor. Însă trimisa de zei se oprește la doar doi metri de el, acolo unde perechea de câini, molcomită de razele amiezii, deschide boturi umede și amușinânde
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
scurtă ca și un somn ușor, nu le întrerupea deloc nemurirea. Asemenea este și cu viața celor osândiți. Religia păune ca o datorie bătrânilor, de a-și schimba rămășițele unei vieți aproape de a se stinge, pentru nemurirea ce li este făgăduită. Ceremonii la moarte. Scandinavii obișnuiesc să arză pe morți și să consacre mai dinainte focul care să aprindă căldăria. Împreună cu corpul mortului ei mai aruncau în foc și calul lui, cum și toate lucrurile ce-i plăceau în viață. Manco-Capac
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
care apărea ea, ruptura dintre ei se adâncise, cu toate că fățiș ea avusese delicatețea sau reținerea de a nu-i reproșa nimic. Apoi se mai petrecuseră câteva lucruri foarte neplăcute. Aflase întâmplător de la medicul ginecolog că draga lui Irina, care îi făgăduise să facă un copil mai târziu, poate chiar spre patruzeci de ani, dar totuși să-l facă...își implantase un sterilet fără ca el habar să aibă. Și acest lucru l-ar fi înțeles. Dar steriletul fiind de aur, era plasat
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
tăcere, urcau doi câte doi pe scara din cărămidă și, după ce priveau buimaci dantelăria dinăuntrul ceasului, coborau duși pe gânduri, printre cei de-o seamă cu ei. Zeci de inși au văzut minunea până spre seară. Funcționarul și Jandarmul au făgăduit, la insistența mulțimii, că vor reveni a doua zi. Vroiau să mai urce scara sute de târgoveți. Mii. Și cei din localitățile învecinate, și valurile de pelerini de aiurea, ce tot veneau; toți vagabonzii. Târfele ce vor da iarăși năvală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
se sustrage exclusiv clientela puterii uzurpatoare: "Astăzi nu sunt noutăți politice care să mă intereseze. Aceste ŤNikitinskie subbotnikiť sunt o adunătură sovietică de netrebnici, înapoiați și slugarnici, cu un adaos consistent de evrei", Viața cotidiană e cumplit dezamăgitoare. În locul bunăstării făgăduite de doctrina marxist-leninistă, apare un șir nesfîrșit de privațiuni: Este un ger cumplit. Azi dimineață instalatorul a încălzit apa înghețată. În schimb, noaptea cînd m-am întors s-a stins lumina peste tot". Sau: "În centrul Moscovei, începînd cu Lubianka
O victimă a stalinismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7428_a_8753]
-
marile modele? Ori numai o tentativă de-a amăgi prezentul, fără a se amăgi, în instanța interioară, pe sine? Mai curînd decît o autoînșelare, un joc pe muchie de cuțit cu fatalitatea! Deși, îndată după sinuciderea (?) lui Maiakovski, Stalin îi făgăduiește, la telefon (într-o scurtă convorbire, aidoma celei ce a avut-o cu Boris Pasternak), o discuție nemijlocită, aceasta nu se mai produce. De altminteri nici Gorki nu binevoiește a răspunde scrisorilor sale, adoptînd o suverană tăcere similistalinistă. Într-o
O victimă a stalinismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7428_a_8753]
-
ei caldă și limpede l-a făcut fericit. - Kiyo, ce dorești la ora asta târzie? - Să fiu sincer, ți-am trimis ieri o scrisoare. Vreau să te rog ceva. Când îți parvine, te rog s-o ignori. Te rog mult... făgăduiește-mi c-o arunci direct în foc... fără s-o citești. - Kiyo, zău că nu-nțeleg despre ce vorbești. Ceva din vocea aparent calmă a lui Satoko i-a lăsat din nou impresia de echivoc - atât de familiar fetei. În
Yukio Mishima - Zăpada de primăvară by Angela HONDRU () [Corola-journal/Journalistic/6812_a_8137]
-
a noii izbucniri, repaosul, în-seamnă ocrotirea instinctului. Nimic nu tulbură repetata înfruntare dintre trufia Voinței și aviditatea primară. Se poate formula obiecția că un termen al ecuației (clica) e estompat. Iată un aspect asupra căruia am stăruit, altădată, cum am făgăduit, în analiza Franciscăi. Oricum, acolo unde lipsește sentimentul vinei, nu are loc nici raportarea la un comandament mai înalt, la ideea -Adevărului și a Dreptății, marile încăierări se petrec în afara universului moral. De altfel noțiunile de Bine și Rău primesc
O metaforă-cheie by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/7522_a_8847]
-
final, când tatăl Galateei, Aureliano, hotărăște s-o mărite cu un bogat păstor portughez. Disperată, fata se lasă înduplecată de tăria sentimentelor curate ale lui Elicio, pe care i le împărtășește pesemne, nemărturisit, iar fericitul tânăr, cu elan sporit, îi făgăduiește că va strânge toți păstorii din văile din jur spre a-i veni în ajutor și a face să triumfe iubirea adevărată. Galateea este, așadar, un delicat cânt de slavă închinat iubirii, iubirii pure, de factură platonică, sentiment inefabil care
Lumea cervantină by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/7556_a_8881]
-
a rezistat cu bine drumului de întoarcere la Valea Mare deși fiica lui era îngrijorată de "fața lui descompusă". Solicitările acelei zile de călătorie au fost resimțite totuși de Rebreanu. "Acasă s-a culcat imediat. A băut numai puțin lapte făgăduind că mâine va mânca mai mult. Dar mâine a fost și mai fără poftă, încă mai obosit". A doua zi a rămas mai departe în pat. "Totuși pe înserate s-a instalat în terasă, să-și încânte auzul de glasul
Liviu Rebreanu - Ultimele zile by Traian D. LAZĂR () [Corola-journal/Journalistic/7106_a_8431]
-
limbaj, dependent de stilistica sa ca de un drog, poate cu timpul deveni o formularistică, o idolatrie, un marș în cerc închis (aidoma plimbării în țarcuri a deținuților din pușcării). În loc de a fi o tălmăcire, o dare în vileag (precum făgăduise și se fălise a fi), o descotorosire de atribute și dichisuri, ajunge la rându-i un maldăr de veșminte sub care trebuie căutat un trup, o enigmă care se cere descifrată, o citadelă a cărei poartă se deschide numai unui
Sărbătoarea lecturii by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7244_a_8569]
-
cu studii care, în fond, ți-ar putea servi și pe plan filozofic. Și mai ales: nu abuza de timpul și tinerețea d-tale. Nu încerca să faci totul dintr-odată, cum a încercat pe vremuri o Iulie Hasdeu. Îți făgăduiesc, dacă ești înțeleaptă cum mi-ai părut, să te ajut pe cât pot. Pe alți tineri îi îndemn să mănânce jăratic, în timp ce pe d-ta trebuie să te ajut ca un întârzietor. Cu încredere și afecțiune, al d-tale Constantin Noica
Cum l-am cunoscut pe Constantin Noica by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Journalistic/5958_a_7283]
-
vervă care nu numai că nu obosește, dar chiar atrage prin sămînța de scandal pe care o aruncă. Autorul e din familia iconoclaștilor aflați la modă astăzi în Franța, acei rebeli care își fac din revoltă un program și care făgăduiesc, pentru a cîta oară, răsturnarea tuturor valorilor. Din păcate, revolta noilor cruciați e de paradă, răzmerița lor petrecîndu-se în matca curentului dominant, un curent în virtutea căruia tot ce e de stînga e aplaudat ca o epifanie a geniului omenesc. De
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
creatoare, scoțînd cărți pe bandă rulantă și promițînd răsturnarea filozofiei. Potrivit autorului, toți marii gînditori au trecut printr-un hapax ce le-a schimbat convingerile și i-a înzestrat cu virtuți mirabile. În concluzie, să admirăm elanul cu care Onfray făgăduiește a schimba filozofia din temelii. Nu ne rămîne decît să-l urmărim, cu amuzament și detașare, în încercarea de a sparge tiparele fără a se expune vreunui risc.
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
eu sunt un generalist și se va spune: „Domnul ăsta vine din afară și ne povestește istoria noastră", dar eu cred că, dacă ești nepărtinitor, poți să creezi o sinteză despre această parte de lume. O a doua carte am făgăduit-o acum vreo 25 de ani bunului meu prieten Alexandru Ghika, și anume să fac o istorie pe franțuzește a acestei familii, a Ghikuleștilor, pentru că, după Basarabi și Mușatini, este familia care a dat cel mai mare număr de voievozi
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
Gabrielei Gheorghișor sunt insistentele contextualizări istoricosociale. Protagoniștii „Școlii de la Târgoviște” au apărut dintr-o dată în mișcarea literară, concertat, s-ar putea zice, faptul întâmplându- se în jurul lui 1970, ca unul din efectele climatului de liberalizare. Așa cum s-a spus, își făgăduiseră în tinerețe să nu debuteze nici unul înainte de a împlini 40 de ani și dacă s-au ținut de cuvânt este pentru că i-a ajutat și istoria. Ce scriau ei atunci oricum nu putea să apară. Nedumerește absența din cadru a
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
cheag, un horcăit, un surâs. - Cum te simți? - mă întreabă capul cu părul de șerpi. - Te-ai întors! - Dar n-am plecat nici o clipă. - Mie mi s-a părut că da. - Ești tu cea care nu mă vezi. Ți-am făgăduit că rămân alături de tine, nu m-am mișcat de-aici. - Ce tot spui? - Îmi respect cuvântul, chiar dacă vorbesc puțin. - Ești geloasă pe maică-mea? - Și de ce-aș fi? - Ai amuțit cumva fiindcă prefer să-i scriu ei? - Acționezi de
Tiziano Scarpa: Stabat Mater by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6678_a_8003]
-
atrag bărbații. 135. Am scuipat sau am vomitat în ziua în care m-am împărtășit. 136. M-am maniat și nu mi-a trecut îndată, ci am ținut mânie. 137. Am ambiție, încăpățânare, obrăznicie, nerușinare, iubire de sine. 138. Am făgăduit ceva și n-am împlinit. N-am ținut învoiala, promisiunea. 139. N-am tămâiat și stropit casă cu agheasma cel putin o dată pe lună. 140. N-am iertat pe cei ce mi-au cerut iertare. 141. Nu mi-am cerut
Site-urile ortodoxe lovesc din nou. Vezi lista celor 193 de păcate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63180_a_64505]
-
astă-noapte. Doar cu cinci-șase ore mai înainte a trecut pe aici neauzit, taman aici, unde stăm noi. Gândul ăsta făcea să le alunece pe șira spinării fiori de gheață. Într-o noapte Matti s-a hotărât să facă ceea ce-i făgăduise Mayei. Dar n-a avut curajul să se îmbrace, să se furișeze afară și să meargă până la crângușorul de lângă dărâmături. În schimb, a așteptat răbdător până ce-au adormit părinții și surorile, s-a dat jos din pat și s-a
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
dincolo. Născocisem chiar și un titlu: La căpătâiul bolnavului. Mai târziu am vrut să-l schimb, dar Petru nu a fost de acord. Prins de alte treburi, odată revenit la București, am tot amânat să mă achit de ceea ce îi făgăduisem. Expirase luna considerată ca necesară să termin scenariul și eu încă nu am redactat nici o pagină.. Petru nu s-a dat însă bătut și a continuat să stăruie. Mă suna la fiecare final de săptămână să mă întrebe cum stau
Un an fără Petru Cârdu by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/4686_a_6011]