216 matches
-
orașul Cividale se construise din nou. Grasulf, deși strâmbând din nas, a trebuit să mă întâmpine cu onorurile cuvenite unui sol al regelui. N-am dat importanță vorbelor meșteșugite, trecând imediat și direct la problema pentru care venisem. El era fălos și sever ca întotdeauna, dar și-a spus punctul de vedere limpede. Nu reușea să aibă relații bune cu fiii lui Gisulf, îndeosebi după moartea lui Marciano și alegerea lui Fortunato ca patriarh de Aquileia. - Este mai curând un soldat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
nepăsător (3); nesuferit (3); persoană (3); plin de sine (3); prostie (3); tîmpit (3); adîncul (2); arătos (2); avut (2); bani (2); bogăție (2); cochet (2); curcan (2); departe (2); dezgust (2); dispreț (2); el (2); enervant (2); falnic (2); fălos (2); fîntînii (2); fund (2); gol (2); haios (2); hîtru (2); idiot (2); invidios (2); înfumurat (2); jos (2); nasul sus (2); neplăcere (2); nimic (2); plin (2); prieten (2); prietenă (2); prieteni (2); răutăcios (2); răutate (2); respingere (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
urmă. Hotărăsc: va locui cu noi. Pînă cînd? Pînă la anu și la mulți ani! L-am și botezat: Hermes. După numele sfîntului mucenic din data de 31, din calendarul ortodox. În fiecare dimineață, la 6.30, Hermes își cheamă, fălos, curcile.
Curcanul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15609_a_16934]
-
care soarta noastră este măsurată, croită și festonată aici, pe pămînt, pentru că în celelalte cazuri, cînd de buna noastră administrație se ocupă direct Dumnezeu, lucrurile se schimbă. Cine nu știe, de pildă, invocația imperativ-deprimată ,,Doamne, ocrotește-i pe români" sau făloasa declinare a identității "Noi sîntem români, noi sîntem români.." construită, evident, după cunoscutele modele Noi sîntem bulgari, Noi sîntem burundezi sau Noi sîntem zuluși? Evident, în aceste înălțătoare situații lucrurile se schimbă; dușmanii crapă unul cîte unul, ocultele internaționale se
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
a fost lovit, deoarece acționaseră lent permițându-ne să ne adăpostim pe după creneluri. De fapt nu intenționaseră decât să măsoare distanța tirului. Unul din veterani mă informă că Romilde era și ea pe un bastion în rol de spectatoare la făloasele parăzi ale regelui avar, îmbrăcată în veșminte de in negru fluturătoare ce nu-i lăsau descoperită decât fața palidă. A treia zi spre asfințit kagan-ul se opri chiar sub ea și într-o foarte bună limbă greacă îi strigă: - Femeie
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
Dumitru Avakian Căldură mare, secetă pe măsură... inclusiv la nivelul disponibilităț ilor financiare care, spre exemplu, anul trecut au asigurat stagiunea bucureș- teană de vară de la Atheneul Român. Afișele făloase, dispuse de-o parte și de alta a fațadei sediului Filarmonicii bucureștene, au rămas în aceste săptămâni fără obiect. Păcat! Criza economică, cea financiară, impun restricții la nivelul actului de cultură. Mai grav este faptul că aceste restricții se extind
La București, concertele finalului de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5386_a_6711]
-
are nici o scuză, intuiția ar fi trebuit să-l avertizeze, iar cultura estetică să-i dea reperele necesare". De unde rezultă "metoda" de-a realcătui selectiv opera compozită, prin eșantioane, de-a scoate în prim-plan textele viabile, chiar dacă ele contrazic fălosul ansamblu ca și exegeza ce i s-a închinat, parazitînd pe aparențe. De-a pune accentul, generos, pe ceea ce par a fi germenii supraviețuirii: "Așa că unui poet al cărui sistem a luat-o înaintea efectivelor sale puteri lirice i se
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
Împăratul, auzind, și tare curios, trimite pe un al doilea sfetnic, să probeze... Și acesta pățește la fel. Minte, oricît de bun și de drept era... Și-așa, cu toții ce se perindă pe-acolo, în timp ce escrocii triumfă... Atunci, convins, împăratul, fălos, și care toată ziua se uita și se învîrtea în fața oglinzii, se decide să se ducă, personal, să vadă stofa abia țesută. Se duce, nu vede nici o stofă, desigur, dar face ca toți ceilalți, să nu treacă drept un prost
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
Constantin Țoiu Venind și ziua aceasta, e bine să ne aducem aminte... A fost mai întâi o grevă de operetă. Sticle de șampanie roz pitite prin tufișuri, discursuri, rățoieli făloase... Pe măsura "poetului", fără gramatică, dar cu lămpaș de cowboy subteran, ce conduse operația, în echipamentul său culoarea vișinei putrede. Manevrat? Nu se știe de cine. Adică, știm noi, dar degeaba o spunem. Oricum, este genul de putere a inșilor
Eliberarea șefului vișiniu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9682_a_11007]
-
nu se poate spune că n-a ajuns să-și facă deja o bună situație în actualul clasament. El a avut priceperea să impresioneze de la început (pe amatorii de originalități) printr-o aparentă vînjoșenie țărănească. Sub limbajul dur, crispat și fălos se ascunde multă confuzie intelectuală; I.G. nu are un orizont spiritual suficient de larg, nici țeluri artistice precise. Are în schimb multă ambiție și o dîrzenie de om întunecat. În epoca poemelor epice, a mers mai departe decît ceilalți tineri
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
mele, cu ochii-i neperechi, Care râdea cu dânșii în cor de-a mea durere Și-i dăruia cu câte-o murdară mângâiere. CXVI O călătorie în Cythera Ca pasărea de slobod, întraripatu-mi duh Dădea ocol, în zboru-i, catargelor făloase; Plutea alene nava sub ceruri radioase Întocmai cum plutește un înger prin văzduh. Ce insulă-i aceasta? Cythera ni se-mbie! Țărmi altădată-n farmec și vrajă neîntrecuți, Banalul Eldorado-al flăcăilor trecuți. Priviți și luați aminte: acum e-o
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
Omul știe în mod evident despre ce vorbește, o face cu naturalețe, umor și cuviință, e simpatic fără „fițe”, pe scurt e foarte „normal”, într-un context dominat de extravaganță facilă, de kitsch încîntat de sine, de psihologia VIP-urilor făloase și vide. Dl. Vîrlan e, din păcate, întotdeauna, cu zece capete peste majoritatea invitaților săi, a căror „comesenie” e, de obicei, un simptom trist de educație precară, umor de bodegă periferică, convivialitate rudimentară.
La ce televiziuni se uită Andrei Pleșu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/65138_a_66463]
-
vedere, așadar lesne de sancționat, chiar dacă, în realitate, nu e sancționată de critica noastră în proporția cuvenită și cu fermitatea adecvată. Privirea-i critică se înalță și către elogiile consacrării dubioase, dacă nu de-a dreptul false, sub pavăza unor făloase situații politic-administrative. Aci vinovăția e mult mai mare, căci putem detecta atît exploatarea cinică a unor avantaje extraliterare de către autorii "ajunși" în vîrful piramidei sociale, cît și complicitatea amicilor ori a adulatorilor lor de ocazie. Relativei candori a grafomaniei fără
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
gravitează doar ironia pustiurilor disperse - iată-i pe jugănarii codului nostru genetic cu degetele retroversibile răscolind prin sexul materiei și în ficații pentru care doar moartea e haruspiciu... Mi-e o sila galactica de acești demoni crepusculari ai ultracontemporaneitătii noastre făloase de băcanii inteligenței cuantificate de păduchii lor virtuali pe testele implantate de rănile lor ce nu sîngerează de coitul lor chimic în eprubeta de lăcomia cu hlamida peripatetica... Mi-e rău mi-e frig mi-e pămîntiu și mi-e
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
secrete care le dau sau le vând cui vor și cu machiajele de rigoare. Procesele au fost o mascaradă. Separarea puterilor, o iluzie. Câteva imagini-cheie au stricat în străinătate, pe timp îndelungat, „imaginea României”, cum se spune cu o sintagmă făloasă și obosită, procesulfarsă al lui Ceaușescu și mai ales mineriada. Noul regim ce nu mai seamănă totuși cu cel precedent a putut fi definit ca o democratură (termenul aparține politologului francez, de origine română, Pierre Hassner). Ne-am consolat oarecum
„Am ratat ceea ce cehii au numit lustrația ...“ un dialog din anul 1995 cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca () [Corola-journal/Journalistic/5558_a_6883]
-
unor produse alimentare fără elemente de identificare. Controalele vor continua și săptămâna viitoare. OCTAVIAN NICA Ziua Gugulanilor l La Casa Bănățeană Ziua Gugulanilor este, indiscutabil, una dintre cele mai așteptate evenimente ale stagiunii folclorice estivale de la Muzeul Satului, căci, oameni făloși și inimoși, cărășenii s-au dovedit în fiecare an gazde primitoare și pricepute. Duminică, 3 august, între orele 16-20, ei vor aduce pe scena în aer liber de la Pădurea Verde ansamblul „Doina Banatului“ al Casei de Cultură „George Suru“ din
Agenda2003-31-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281323_a_282652]
-
spre-a ne trece veacul,/ Din tată-n fiu/ Vom coace-n role vechi dovleacul/ Portocaliu” (Marș). Adînca plecăciune a poetului în fața lumii de el scornite ajunge la acte sacrificiale, la un soi de penitență. Reprezentărilor ce ar putea părea făloase, redundante, le sînt preferate ființele neluate în seamă, obiectele vechi, stricate, angelizate prin chiar condiția lor ingrată ce-și conține șansa redempțiunii. E la mijloc, negreșit, o timiditate, o inadaptare funciară a eului, dar și o victorie subiacentă a sa
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
poți achiziționa cărți poștale cu „Rânca de odinioară”, concluzia pare îndreptățită. Argumente în plus aduc urmele vieții rurale - biserici de lemn, cule, case cu specific regional -, elogiate în expoziții stradale prin marile orașe și înlocuite, la fața locului, de „casele făloase”. Sau de „bisericile făloase”, am adăuga, construite rapid cu fast și cu sclipici în vreme ce „bisericile de lemn se dărîmă sub povara timpului și în indiferența totală a preoților și enoriașilor.” Despre patosul Bucureștiului interbelic ce să mai spunem: cu cât
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5193_a_6518]
-
cu „Rânca de odinioară”, concluzia pare îndreptățită. Argumente în plus aduc urmele vieții rurale - biserici de lemn, cule, case cu specific regional -, elogiate în expoziții stradale prin marile orașe și înlocuite, la fața locului, de „casele făloase”. Sau de „bisericile făloase”, am adăuga, construite rapid cu fast și cu sclipici în vreme ce „bisericile de lemn se dărîmă sub povara timpului și în indiferența totală a preoților și enoriașilor.” Despre patosul Bucureștiului interbelic ce să mai spunem: cu cât furia imobiliară lovește mai
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5193_a_6518]
-
mai "concis" decît astăzi, putea fi privit aproape în întregime din tramvai: în centru, blocurile interbelice știute, în spatele lor, case din secolele trecute, cu mici grădini sau curți, străzi pavate cu piatră, curate, luminate și pline de copaci. Tramvaiul trecea fălos prin acest peisaj care astăzi mai poate fi văzut doar în filme. Mergea încet, oprea des, făcea stații lungi. Cîteodată plin ochi, adesea gol, încît stăteai pe banchete de lemn și te uitai în voie. Nimeni nu părea că se
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15249_a_16574]
-
ca mine, plasat pe versantul celălalt al vârstelor. Un spectacol jucat, de la un capăt la altul, cu mare vervă și cu mare plăcere, se vedea, de toți interpreții. Toți inspirați și toți simpatici, chiar și cei trei "bădărani", pe cât de făloși și de intratabili, pe atâta de naivi, trași lesne pe sfoară de șiretele lor neveste, sprințare și gureșe. Prezentele rânduri nu sunt o cronică, ci doar consemnează o impresie de spectator. îmi iau de aceea îngăduința numai să înșir aici
Notă după un spectacol by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/10836_a_12161]
-
care soarta noastră este măsurată, croită și festonată aici, pe pămînt, pentru că în celelalte cazuri, cînd de buna noastră administrație se ocupă direct Dumnezeu, lucrurile se schimbă. Cine nu știe, de pildă, invocația imperativ-deprimată ,,Doamne, ocrotește-i pe români" sau făloasa declinare a identității ,,Noi sîntem români, noi sântem români.." construită, evident, după cunoscutele modele Noi sîntem bulgari, Noi sîntem burundezi sau Noi sîntem zuluși? Evident, în aceste înălțătoare situații, lucrurile se schimbă; dușmanii crapă unul cîte unul, ocultele internaționale se
Secvențe estivale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9530_a_10855]
-
ireductibili ai gramaticii și ai limbii române, gângavi potriviți cu saloanele din casele de nebuni îți flutură, după impertinență și capacitate de-a penetra sistemul, grade și funcții menite să te facă praf. Dintre toate, cea mai odioasă e expunerea făloasă a stării (că altfel nu-i pot spune!) de �doctorand". Nulități care într-o țară normală n-ar depăși nivelul șaibei și-al măturii îți trântesc semeț cărți de vizită care, sub numele ipochimenului, sancționează starea sa de indeterminare - că
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
a meritat să trăiesc azi/ am scris un rând de multă vreme gol/ din gândurile mele, triști nomazi/ ce-au dat albastrului ocol// a meritat să mor un pic/ înmuguriri fără folos/ m-au renăscut, ceva mai mic/ dar mai fălos decât am fost// a meritat să uit pentru o vreme/ din ce și anume cine sunt/ sperând ca Domnul să mă cheme/ menirii noi, biet arc de vânt// a meritat din toate câte am găsit/ să iau, să-ncerc, să
Actualitatea by Valeriu Barbu () [Corola-journal/Journalistic/8002_a_9327]
-
lui și pâine și vin și le trimitea acelor oameni din ogradă, de mânca acei oameni. Ce i-a lipsit politicii și oricărei ideologii până în zilele noastre este mila, este Transcendentul. O coajă de pâine, creștinește întinsă, ruinează orice imperiu fălos. Dar, impozit pe viile oamenilor, acest domn milos tot puse. Statul e stat, economia, economie. Mila, aici, cu interesul obștesc, nu prea merge. Importantă este împărțirea dreptății, Divanul, oamenilor să li se împartă la timp judecata, să nu aștepte... Ședințele
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]