436 matches
-
III - lea, în cadrul Uniunii Europne » 12 Iunie 2008 - La Baia Mare, județul Maramureș, am participat la simpozionul național cu tema: « Biserica și Mass - Media între complementaritate și adversitate », unde am susținut referatul cu tema: « Despre valoarea Cuvântului, a gândirii și a făptuirii în iconomia mântuirii » 18 - 20 Iulie 2008 - în cadrul zilelor închinate Patriarhului Miron Cristea, am participat la Toplița la un simpozion, în cadrul căruia am prezentat referatul cu titlul: « Despre locul și rolul Bisericii Ortodoxe Române în integrarea României în Uniunea Europeană » 10
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1488783015.html [Corola-blog/BlogPost/343133_a_344462]
-
OMULUI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1806 din 11 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Frumoasă, voioasă ca diminețile primăverii, prietenoasă, doar surâs, ca un dinam de bunădispoziție, domnișoara Mihaela Ungureanu îmi este un nebănuit vreodată reazem la făptuirea cărții pe care o scriu acum, “Timp fără ani. Oglinzile unui veac”, nu atât în râvna aducerii până la etapa ultimei ei file, cât pentru asigurarea de speranțe în concursul din partea sa la ceea ce urmează începând de acum încolo, pe drumul
MIHAELA UNGUREANU. OMUL CURRICULUM-ULUI, SUPERIOR CURRICULUM-ULUI OMULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449818986.html [Corola-blog/BlogPost/349634_a_350963]
-
a principiilor și faptelor Majestății Sale Regelui Mihai I, în distribuție publică, pretutindeni în România. Apariția lui e una din planurile în act ale doamnei Marilena Rotaru, care continuă și în acest mod, cu toată ființa sa și întregul har, făptuirea de acțiuni publice cotidiene, dar organizate, de cărți și, iată, de imprimare scoasă la îndemâna tuturor, a interviurilor realizate cu Majestatea Sa Regele Mihai și prezentarea în viu a unor evenimente de după 1989, care o privesc pe Majestatea Sa Regele. Este
MARILENA ROTARU. CUVÂNTUL REGELUI N-A FOST ERMETIZAT ÎN ÎNTUNERIC ŞI VID de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1432257649.html [Corola-blog/BlogPost/362353_a_363682]
-
p. 34. ...Din aceste izvoare pur spirituale, pline de Otrava Regală a Adevărului Ultim, se trage și domnia (aparent, oximoronică!) a Poetului: „imperiul bogatei sărăcii/întemeindu-mi domnia” (cf. Imperiul Bogatei Sărăcii” - p. 10) - o domnie a „dezmărginirii”, prin „îmblânzirea” ( FĂPTUIREA cognitiv-ontologică, îngânare/dublare demiurgică!) a Focului Sacru al Duhului: „eu îmblânzesc focul/zidit de îngeri/din ființa lumii/care se dezmărginește” (cf. Îmblânzirea Focului, p. 11) - dezmărginire, sinergică, a Ființei Umano-Divine și Lumii! ...”Smaraldul” (cf. Seniorii Smaraldului: „Din nouă vremi
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Lentila_de_diamant_marian_malciu_1340908668.html [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
Ibidem, p. 116. 3 - Ibidem, p. 117. 4 - Ibidem, p. 234. 5 - Preot Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Spiritualitatea ortodoxă. Ascetica și mistica, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1992, p. 141-142. 6 - Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre conștiință, în Filocalia..., Volomul VI, p. 261. 7 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 236. 8 - Ibidem, p. 251-252. 9 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., Volumul III, p. 34. 10 - Ibidem, p. 35. 11
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
glasul. Pentru că în cântecele lui Benone Sinulescu, pe lângă melodiile atrăgătoare în vis, se găsesc și cuvinte dezlipite din soarele și urmele poeziei în texte de cântec de mare profunzime, bogăție și frumusețe, iubitorii muzicii folclorice românești înclină să creadă că făptuirea colecției aniversare de cântece ale lui Benone Sinulescu e o colecție de poeme și melodii, aidoma măcar unei bucăți din sufletul fiecăruia dintre cei care le ascultă ! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Benone Sinulescu: poeme și
POEME ŞI MELODII AIDOMA SUFLETULUI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/_benone_sinulescu_poeme_si_aurel_v_zgheran_1373026481.html [Corola-blog/BlogPost/357187_a_358516]
-
pentru completarea acelui gol plin de nesațiu al spiritului (”pentru că omul mai trăiește și cu Cuvântul Lui Dumnezeu, nu numai cu pâine”), pe care nu-l poate da decât apropierea de Dumnezeu, și-a găsit calea spre slujirea altarului și făptuire. Dumnezeu, cunoscându-i sufletul a îngăduit să urce scară ierarhică până la vârf și să fie ales chiar Patriarh în 1986. Au fost trei ani de încercări, discutabile din punct de vedere uman. Au urmat evenimentele din decembrie și retragerea să
PAPA BEATIFICAT ŞI PREA FERICITUL PATRIARH de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Papa_beatificat_si_prea_fericitul_patriarh.html [Corola-blog/BlogPost/344243_a_345572]
-
prin ale sale sfinte milostiviri, din sfântă să pildă să se inspire fiecare dintre noi cei care am pășit pe calea către mântuirea cea veșnică! Fie că viața fiecăruia dintre noi să se îmbogățească în fiecare zi cu acele bune făptuiri care atrag privirea Tatălui Ceresc, care alcătuiesc podoaba vieții omenești! Aceste fapte bune ne vor aduce și nouă, păcătoșilor, fericire neprețuita, bucurie neasemănata, nu pământeasca și trecătoare, ci veșnică - să fim miluiți de către Domnul și împreună cu El să ne îndulcim
SFÂNTUL NICOLAE ÎN TRADIȚIA CREȘTINĂ ȘI ÎN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1481046002.html [Corola-blog/BlogPost/368707_a_370036]
-
de normalitate pe la tv. e jale la ce nivel s-a ajuns. gramatică e un opțional până și pentru prezentatorii de știri. la mulți ani, dragoș! să ai un an plin de iubire, înțelegere, bucurii și ajutor de la dumnezeu în făptuirea celor bune.
Sărbători bune ca viaţa by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82665_a_83990]
-
lumina îndeajuns pe om pentru a-l face în stare să vadă, fără să orbească strălucirea Crucii, care este "mai scânteietoare decât soarele". De Cruce ne putem apropia, nu numai prin post, ci prin toate virtuțile Postului Mare, a căror făptuire a devenit cu putință prin patimă: "Doamne, Cel ce Ți-ai întins mâinile pe Cruce de bunăvoie, învrednicește-ne pe noi să ne închinăm Ei, întru străpungerea inimii, luminându-ne bine cu postirile și cu rugăciunile, cu înfrânarea și cu
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1425973305.html [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
pe baza acordurilor sau angajamentelor prevăzute la paragrafele 4 și 9 ale articolului menționat. III. Infracțiunea este una dintre cele stabilite conform alin. c/IV/ al paragrafului 1 al art. 3 și a fost făptuita în afara teritoriului său, în scopul făptuirii pe teritoriul său a uneia dintre infracțiunile stabilite conform paragrafului 1 al art. 3. 2. Fiecare parte: a) Adopta, de asemenea, măsurile necesare pentru a stabili competența să în ceea ce privește infracțiunile pe care ea le-a stabilit conform paragrafului 1 al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137090_a_138419]
-
lua toate măsurile necesare pentru a asigura arestarea și predarea în vederea judecării a: (a) persoanelor acuzate de a fi comis crime de război și crime contra păcii sau umanității, de a le fi ordonat sau de a fi contribuit la făptuirea lor; (b) cetățenilor oricărei Puteri Aliate sau Asociate acuzați de a fi violat legile lor naționale prin trădare sau colaborare cu inamicul în timpul războiului. 2. La cererea Guvernului Națiunii Unite interesate, România va pune de asemenea la dispoziție, ca martori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229820_a_231149]
-
lung, în urmă tras cu-ngânfare, iată-l pe unul care nu știe ce-l așteaptă - pedeapsa târzie! Care uită că hainele lungi și târâte il trag în păcate urâte! Spune, nefericitule, câtă vreme pământul îl vei acoperi cu veșmântul? V (Făptuirea și tăcerea în modestie) Faptele tale sunt pentru cel ce le știe dinainte ca ele să fie; ruga ți-o știe cel care dinainte ce vrei sau nu vrei ți-a pus în cuvinte; atunci la ce bun mugetele astea
Al-Zamaḫšarī () [Corola-website/Science/333600_a_334929]
-
lui trăsături mândre de bulibașă, dar din care transpare viața grea pe care o ducea într-o societate care marginaliza o etnie întreagă. Portetele reprezintă, în opera lui Octav Băncilă, cele mai numeroase lucrări, dar și cele mai inegale ca făptuire artistică. Pictorul a făcut o puzderie de portrete din rațiuni financiare. Unele dintre ele dezvăluie afinitatea pe care Băncilă o avea cu cărturarii și artiștii vremii de atunci. Realizări importante de menționat sunt chipurile lui G. Panaiteanu-Bardasare, al Adelaidei Neuschatz
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
îi urmează, pe cale de consecință, abținerea de la a face ceea ce ar trebui făcut în acord cu natura originară, dacă nu ar fi existat refuzul. Discuția are loc deci pe temeiul a trei termeni centrali: viciu (animi vitium), păcat (peccatum) și făptuire rea (actio mala). Viciul este precaritatea moștenită care dă înclinația sau posibilitatea de a ne împotrivi naturii noastre, păcatul este însăși consimțirea la această posibilitate, fiind echivalent cu „a nu face ceea ce credem că trebuie să facem pentru Creatorul nostru
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
ceea ce credem că trebuie să facem pentru Creatorul nostru”. În acest sens, păcatul reprezintă o non-făptuire, o abținere de la ceea ce ar fi firesc să facem, deoarece păcatul nu are o cauză propriu-zisă, este non-substanțial („nulla esse substantiam peccati”). În consecință, făptuirea rea (actul exterior al păcatului ca și consimțire) reprezintă o „abținere” de la a face ceea ce trebuie făcut. Altfel spus, făptuirea rea nu este un păcat în sine, este numai materia păcatului; păcatul are loc înaintea făptuirii, în interior, sub forma
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
ar fi firesc să facem, deoarece păcatul nu are o cauză propriu-zisă, este non-substanțial („nulla esse substantiam peccati”). În consecință, făptuirea rea (actul exterior al păcatului ca și consimțire) reprezintă o „abținere” de la a face ceea ce trebuie făcut. Altfel spus, făptuirea rea nu este un păcat în sine, este numai materia păcatului; păcatul are loc înaintea făptuirii, în interior, sub forma consimțământului. Înțeles astfel, ca non-făptuire sau abținere, păcatul nu este o acțiune ci o „pasivitate”, o cădere, o inerție. Este
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
substantiam peccati”). În consecință, făptuirea rea (actul exterior al păcatului ca și consimțire) reprezintă o „abținere” de la a face ceea ce trebuie făcut. Altfel spus, făptuirea rea nu este un păcat în sine, este numai materia păcatului; păcatul are loc înaintea făptuirii, în interior, sub forma consimțământului. Înțeles astfel, ca non-făptuire sau abținere, păcatul nu este o acțiune ci o „pasivitate”, o cădere, o inerție. Este prin urmare evident că el nu reprezintă o interacțiune cu Dumnezeu. Dimpotrivă, a interacționa cu Dumnezeu
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
capitala Franței rămâne a fi plină de ambiguitate. Opera lui este împărțită, după părerea istoricului Ionel Jianu, în două faze distincte: prima fază este cea a uceniciei care a parcurs perioada anilor 1839 - 1848 și faza a doua, cea a făptuirilor desfășurată în ultima perioadă a vieții sale, în perioada 1848 - 1854. Prin desenele care înfățișează peisaje din împrejurimile Vienei, Lyon, Kemárly, Predeal, Turnu Roșu, Sfântul Gheorghe, Sighișoara, Sibiu, Deva și Craiova, Barbu Iscovescu a fost considerat de către istoricii de artă
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
sprijinirea luptei poporului pentru libertate și independență. În opera lui Barbu Iscovescu există după părerea istoricului Ionel Jianu două faze distincte: prima fază este cea a uceniciei care a parcurs perioada anilor 1839 - 1848 și faza a doua, cea a făptuirilor desfășurată în ultima perioadă a vieții sale, în perioada 1848 - 1854. Prima fază a fost caracterizată de inexistența unei ideologii și a unui țel precis. În această perioadă, artistul a pictat la întâmplare în funcție de comenzile de pe care a avut parte
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
pe 3 iulie /20 iunie. Planul prevedea ca lovitura principală să fie dată de forțele aflate sub comanda generalului Vladimir Mai-Maevski. Armata Roșie a reușit să respingă atacul albilor în bătălia de la Orel. "Albii" au fost acuzați de "roșii" de făptuirea a numeroase atrocități în teritoriile cucerite, de obicei împotriva muncitorilor, această perioadă fiind cunoscută în istoriografia sovietică cu numele "denikinscina". Deși unele dintre unitățile Armatei Voluntarilor erau bine antrenate și aveau un moral ridicat datorită numeroșilor ofițeri de carieră și
Armata Voluntarilor () [Corola-website/Science/304040_a_305369]
-
le-au avut asupra climatului din societatea românească ultimatumul sovietic și cedarea în vara lui 1940 a teritoriilor Bucovina de Nord, Herța și Basarabia. Pe de altă parte, este necesară stabilirea câtorva elemente importante: ce motivații au fost invocate pentru făptuirea actelor criminale și cui a aparținut inițiativa pogromului, în caz că a fost o acțiune premeditată? Și care a fost atitudinea populației din oraș față de tragedia concetățenilor evrei? Contextul internațional este marcat de pretențiile Uniunii Sovietice de a aplica Pactul Ribbentrop-Molotov; acest
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
care se spune că privește Dumnezeu, ca prin niște ochi spirituali, peste întreg pământul fiecărei inimi. Căci aceste șapte; candele sunt ochii Domnului, care privesc peste tot pământul".558 "Și șapte pâlnii la candelele de pe el". Pâlniile sunt deprinderile cu făptuirea și contemplația ale celor vrednici să li se împartă darurile dumnezeiești. Din acestea ei varsă substanța cugetărilor tainice, cum ar vărsa untdelemn din niște vase, păstrând nestinsă lumina darurilor Duhului (28). Iar prin cei doi măslini să înțelegi, precum am
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
răspunzând direct la întrebările lui Socrate. Critias acceptă tot ce se discutase până aici, și apoi continuă dialogul. După o scurtă polemică despre diferența dintre “a făptui”, “a face” și “a munci”, cei doi cad de acord că înțelepciunea înseamnă “făptuirea celor bune”. Ulterior, Critias afirmă că “înțelepciunea înseamnă a se cunoaște pe sine”. Socrate începe să compare această aparentă “știință” cu celelalte feluri de a ști, însă Critias afirmă într-un final, după o lungă discuție, că înțelepciunea este diferită
Charmides (Platon) () [Corola-website/Science/303652_a_304981]
-
în Filocalia..., vol. II, p. 79. 69 Nicolae Mladin, Hristos - Viața noastră sau Ascetica și mistica paulină, Ediție îngrijită și prefață de Ioan I. Ică Jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1996, p. 143. 70Cuv. Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, în Filocalia..., vol. VI, Edit. Humanitas, 1997, p. 222. 71 Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, în Filocalia..., vol. II, p.114. 72 Ibidem. 73 Cuv. Nichita Stithatul, op.cit, p. 222
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]