4,895 matches
-
Acasa > Strofe > Atasament > MĂICUȚA Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016 Toate Articolele Autorului MĂICUȚA Minune minunată, Viață întrupată, Făptură lăudată, Mână-naripată, Cărare căutată, Ziuă luminată, Inimă încercată, Minte înnobilată, Ură indreptată, Milă adunată, Minune minunată, Măicuță aplecată, Milostivă, îndurată, Nădejde vindecată, Blândă și cântata, Aspru judecată. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: MĂICUȚA / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MĂICUŢA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1457547074.html [Corola-blog/BlogPost/373330_a_374659]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > EMPATIZÂND CU UNIVERSUL Autor: Alexandru Florian Săraru Publicat în: Ediția nr. 1072 din 07 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului în constelații de durere, mă sting spre puncte cardinale prin găuri negre de speranță îmi odihnesc timid făptura empatizând cu universul simt coma corzilor vocale mă injectez cu ani-lumină să pot să îmi lipesc ruptura pe serpentine lungi de viață, încerc să mă mențin constant dar, dansul sufletului gol îmi obosește iar persoana în fata gândului înalt, eu
EMPATIZÂND CU UNIVERSUL de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Empatizand_cu_universul_alexandru_florian_sararu_1386412052.html [Corola-blog/BlogPost/363308_a_364637]
-
Luther: “Credință nu este un vis omenesc sau o iluzie. Credință este lucrarea lui Dumnezeu în noi. Ea ne strămuta în lumea divină pentru renașterea noastră în Dumnezeu. Ea îl omoară pe vechiul Adam din noi și ne face o făptura nouă, ne recrează inima, curajul, înțelegerea și toate celelalte fațete ale personalității. Credință vine prin lucrarea Duhului Sfânt. Ea implică o putere de viață care ne împinge irezistibil spre bine. Credință nu întreabă care sunt faptele bune ce trebuiesc făcute
AMINTIRI CU SFINTI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 11 din 11 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_cu_sfinti.html [Corola-blog/BlogPost/344892_a_346221]
-
a purces la scris. Prin demersul său s-a înscris cu vrednicie într-una din misiunile de mare însemnătate ale oamenilor Bisericii, promovând cu statornicie pedagogia modelelor. A săvârșit chemarea cu evlavie și recunoștință. Prea¬sfinția Sa, pătruns în toată cuprinderea făpturii de rostul înalt și fundamental al iubirii aproapelui, s-a dus cu privirea mai ales spre lucrarea binelui, cea care înalță și duce pe drumul Mântuirii. Harul vederii luminii din om se însoțește cu darul zăririi scânteierii bunătății chiar în
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
prin similitudinea, de formă și fond, cu prototipul, dar, mai cu seamă, prin misterul indefinisabil al ființei lor (al ființei, în genere), prin capacitatea lor de a comunica abisal cu lăuntricitatea celui ce le trece prin preajmă, aceste statui, aceste făpturi de bronz, întâlnite în parcuri, în piețe, în curtea unor biserici, în săli de expoziție, în încăperi particulare, înnobilează urbea, înnobilează întreaga parte de Vest a României, iar unele dintre ele au ajuns, cum aminteam, până departe, pe alte meleaguri
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
sunt: 1. Asemănarea (altfel spus, aparența, omul social). Evocarea asemănării cere talent și meșteșug; 2. Chipul (omul lăuntric, deseori disimulat, non-confesiv). Suprinderea lui îi pretinde sculptorului intuiție precisă și adâncă; 3. Ființa (omul esențial, ideea de om, sădită în orice făptură cugetătoare, condiția umană particularizată). Sugerarea ființei (a modului în care omul lăuntric se raportează la Marele Mister) presupune, din partea sculptorului, capacitatea de a empatiza (vital) cu modelul, dincolo de orice contingență. Vom apela, spre a ilustra și proba aceste afirmații, la
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
să fie tot atât de bine cunoscută. Viața sihaștrilor și a marilor însingurați nu stă în ura de oameni și de lume. Este aici un paradox, o cruce. Ar trebui să se cunoască, într-o egală măsură, și iubirea, gingășia sihaștrilor față de făpturile lui Dumnezeu din lume; ca să se vadă că ura lor reală față de lume este altceva decât josnica ură a sufletelor de rând. Și, fiindcă pildele sunt mai lămuritoare, iată una din nesfărșitul lor șirag: A fost întrebat un ucenic: Ce
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
sunt mai lămuritoare, iată una din nesfărșitul lor șirag: A fost întrebat un ucenic: Ce este inima milostivă? Și a răspuns awa: Adierea inimii omului pentru toată zidirea: pentru oameni și păsări și pentrujivini și pentru draci și pentru orice făptură, încât la amintirea și la vederea lor curg ochilor lacrimi. Din multa și puternica milostivire ce le stăpânește inima și din prea marea lui împreună-pătimire, i se face inima mică și nu poate îndura, auzi sau vedea vreo vătămare sau
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
lor curg ochilor lacrimi. Din multa și puternica milostivire ce le stăpânește inima și din prea marea lui împreună-pătimire, i se face inima mică și nu poate îndura, auzi sau vedea vreo vătămare sau cât de mică stânjenire făcându-se făpturilor. Și pentru aceasta, atât pentru dobitoace cât și pentru vrăjmașii adevărului și pentru cei ce-l vatămă, el aduce rugăciuni în lacrimi, în tot ceasul, ca să se păzească și să se ierte lor (Sfântul Isaac Sirul). Iar awa Agaton zice
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
păzească și să se ierte lor (Sfântul Isaac Sirul). Iar awa Agaton zice: Aș fi voit să aflu pe un bubos și să iau trupul lui și să-i dau lui trupul meu (Pateric). Dragostea adevărată, respect, milă gingașă față de făptură, pe de o parte, refuzul lumii, ura neîmblânzită față de lume, pe de alta. Este, după cât se vede, antinomia clară, crucea vie din care trăiesc marii însingurați. Și, într-un fel, o adevărată enigmă, omenește de nedezlegat. Dar, în însingurarea aceasta
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
lui Dumnezeu din lume, veșnicul din ea, cu tot atâta avânt; și, sub pașii și ploaia rugăciunii lor, firea își agonisea mult suspinata izbăvire. Dar mai e încă ceva. Nici ura lor față de păcătoșenia lumii și nici dragostea lor de făptură n-ar fi căpătat atâta avânt și putere, dacă n-ar fi avut înaintea ochilor dumnezeiasca pildă a Domnului. Dumnezeu în pustiu și însingurare îi dezvăluie toată puterea ei de subjugare. Ceva asemănător trebuie spus și în cazul de față
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
Maurice Blondel). La stadiul acesta, omul este cu adevărat, așa cum zice Sfântul Evagrie Ponticul (Cuvânt despre rugăciune, cap. 124, Filocalia, vol. I): Dezlipit de toate, dar și unit de toate. Ar spune unii, poate, că însingurata dragoste a sihaștrilor pentru făpturi este - cu tot focul ei de netăgăduit - îndreptată mai mult spre latura spirituală, contemplativă, a creației. Că aceasta este lumea, domeniul și specialitatea lor. Însă nu este așa. În felul lor, Părinții n-au fost numai contemplativi, ci au fost
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
adevărata și unica rânduială a Viului Dumnezeu. Ruptura lor de lume a descoperit oamenilor un echilibru sufletesc nou: liniștea, în despuierea cu totul de lume și în dragostea aprinsă de Dumnezeu, de la Care și prin Care au primit înapoi și făptura în dragoste și în slujire. În ei frumusețea lui Dumnezeu a biruit frumusețea lumii, înfrățind și întregind totul. Știu, vom muri, dar câtă splendoare (Daniel Turcea). Dar ce înfățișări ia însingurarea la oamenii din lume, în lumea mirenilor? Însingurarea nu
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
pe Heruvimi și făcătoarei de viață Treimi cântare întreit sfântă aducem, toată grija cea lumească acum să o lepădăm, ca să primim pe împăratul tuturor înconjurat de cetele îngerești. Aliluia. Nu ne înșelăm asupra neînchipuitelor greutăți. A vorbi de însingurare unor făpturi ale lui Dumnezeu care nu sunt decât niște bieți oameni, vânați de toate ispitele, de toți idolii, de toate vrăjile și miturile lumii, trăind cu aceleași doborâtoare slăbiciuni și mizerii în plin vârtejul unei vieți întoarsă toată spre pământ, agitată
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
unei pâini Prin os și-ncheietură. Când osul cuielor de fier În lemnul cărnii crucii Era înfip ca-ntr-un cuier, Din fibrele ulucii Se auzeau gemete lungi Și lacrimi se văzură Curgând din tainicile pungi De lemn ca de făptură... Și-abia apoi L-au dezlegat Din nodurile sforii Și să atârne l-au lăsat În zgârciul subsuroii. De chinuri ars, de frig, de vânt, De soare și de sete, Prins între ceruri și pământ, Pe frunte-avea și-n plete
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Floarea_patimilor_passiflora_romeo_tarhon_1367085882.html [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
în liniștea nopții / ce ne-a adus / un ultim gând, sedus / al speranței„ . Noi ne purtăm inima „între cer și pământ„ ; suntem ca niște „figurine de ceară într-un „vals„, pe un curcubeu „agățat de lună„ , iar gândul este o „făptură invizibilă„ și , cu puterea lui, „contemplăm în vremea uitării / ora veșniciei / ce ne-aduce mântuirea...„ Contemplarea visului unor „suflete amorțite„ în „zbucium instinctiv„ naște adamantin diversitate și complexitate a naturii umane în „lumini de curcubeu„. Albastru-Infinit Trăirea emoțională este superioară
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486806169.html [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
Anorev, Aronev, Aquinora, Aquinore, Irena, Aroniqua, Enorvica, Vicenora, Acivrone, Civraneo, Neocivra, Vranceora, Norviace, Narvioce, Vreona, Voerna, Vanoer, Arnoev, Aernoev, Aornev. Lângă manuscrisul poemului “Rugăciunea unui dac”, Eminescu adresează spontan chemarea: Verena! du! De asemenea în Kamadeva, poetul integrează propria lui făptură în poezie iar pe marginea foii compune anagrama Uxe Nime care răsturnată dă Eminescu: “Părul negru, chipul oacheș,/ Și obrazul arămiu,/ Ochii mari se uit cu sete,/ Lucesc negri, moale, viu.” Henrieta insinuează că legăturile poetului cu Veronica Micle au
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/veronica-micle-ingerul-blond-al-lui-eminescu-ii-studiu-de-ion-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
cer să te dezbrac De tot ce-i trist în a ta cale. Aș vrea la piept să te adun Când neagră bântuie furtuna Alai de stele să-ți aduc Pe palme, tremurândă, luna. Aș vrea mereu sub ochii mei Făptura ta să se-oglindească Și-n ochii calzi și buni ai tăi Iubirea-n veci să dăinuiască. Aș vrea să-mi fii mereu aici Și-n răsărituri și-n apusuri Iubirea mea , ce-adânc lumini, În noaptea-mi grea, din
IUBITA MEA ! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1453302554.html [Corola-blog/BlogPost/371055_a_372384]
-
prea mari și prea negri, cu buzele cărnoase și răsfrânte, cu sânii puternici, de fecioara bengaleza crescută prea plin, ca un fruct trecut în copt”. Poate că doar curiozitatea născută din faptul că ”nu izbuteam să înțeleg ce taine ascunde făptura această” l-a determinat să o privească cu alți ochi și să o descopere pe parcurs în toată splendoarea ei. Astfel, de la repulsia de început, Allan începe să o cunoască și îi descoperă fizicul ce împrăștie căldură sufletească și fascinație
DESPRE POVESTEA UNEI IUBIRI MISTERIOASE ȘI INTERZISE. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1472579741.html [Corola-blog/BlogPost/375519_a_376848]
-
alb, în cadru natural de o frumusețe mirifică, inima românului tresălta de emoție și bucurie nesugrumată. Glasul inconfundabil, tremurat de adâncă emoție al realizatoarei emisiunii făcea să vibreze până și brazii, stejarii, firul de iarbă, cântecul păsărilor, cele mai mici făpturi create de Dumnezeu. Imaginile, ipostazele românilor adevărați din toate colțurile țării, din toate zonele folclorice recunoscute dar și din cele descoperite, erau sub privirile nesățioase ale tuturor spectatorilor, nu putea sta nimeni indiferent la toate aceste „minuni” cu parfum românesc
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gloria_in_aeternum_marioara_cezarina_adamescu_1391341038.html [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
Acasa > Impact > Relatare > COMPLEXUL „ÎNGERUL MORȚII” Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului „Când a rupt Mielul pecetea a patra, am auzit glasul făpturii a patra zicând: - Vino și vezi ! M-am uitat și iată că s-a arătat un cal gălbui. Cel ce sta pe el se numea Moartea și împreună cu el venea după el Locuința Morților. Li s-a dat putere peste
COMPLEXUL „ÎNGERUL MORŢII” de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1427992428.html [Corola-blog/BlogPost/367979_a_369308]
-
ne-o spune David, asta ne-o spune Scriptura, este să ne îndepărtăm de la rău. Înainte de a încerca a face binele, acest mare bine care este în neîmprăștierea minții, când neîmprăștierea minții vine din regăsirea și restabilirea integrității noastre ca făptură care suntem alcătuiți din trup și din duh și când duhul stăpânitor își reia locul lui cel drept în alcătuirea noastră, când nu se mai împrăștie devine ceea ce este el, devine puternic, devine stăpânitor. Așa că până a ajunge la acest
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
Crăciunului și tinerii soldați au răspuns întinzându-le mâinile, la început cu precauție, dar apoi cu o călduroasă fraternitate. Un acord tacit: armele să tacă, să se lase învinse de Lumina divină. Pentru câteva clipe, toți au considerat că sunt făpturi cu aceleași valori și că interesul niciunuia dintre ei nu era reprezentat prin acest război: îmbrățișări, schimburi de țigări, de ciocolată, de fotografii și de adrese, promisiuni de întâlniri după încheierea păcii... dacă vor mai fi în viață. Peste puțin
NIMIC NOU PE FRONTURILE TERREI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1449826496.html [Corola-blog/BlogPost/349580_a_350909]
-
este ca cititorul să devină egal cu autorul într-un sistem de valori legat de trăirea în aceeași gamă, de rezonanță, de recunoaștere, dovedind aceasta prin propria ardere până la incadescență, cum ne-a sugerat poetul, ardere metaforică interioară a propriei făpturi, așa cum scriam - închinând un poem lui Eminescu - în urmă cu câțiva ani : Flacăra gândului bun Veșnic arzător, plinitor Aleargă prin univers într-o credincioasă dezvăluire a sacrului Intru Adevar! Poetul a dat operei sale șansa de durată - alături de operele nemuritoare
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_in_eternitate_elena_armenescu_1358189076.html [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
în jurul lor sau chiar cu ei înșiși), furându-le pacea și liniștea lăuntrică, aducându-i în pragul disperării. Dar sunt vești bune si pentru aceste persoane. Dumnezeu dă o șansa fiecăruia, pentru că Evanghelia lui Hristos a fost adusă la orice făptură, de orice neam, si orice seminție, indiferent de limbă, cultură, studii, religie. În timp ce sedativele si tratamentele adorm creierul pacientului făcându-l inactiv, dragostea lui Dumnezeu prelucrează mintea bolnavului, făcându-l conștient că există un Dumnezeu care Și-a dat Fiul
O INIMĂ PENTRU CEI CE SUNT CU NOI, DAR TRĂIESC ÎN LUMEA LOR de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_o_inim_ligia_gabriela_janik_1371112026.html [Corola-blog/BlogPost/346027_a_347356]