345 matches
-
comunist din 1945 până în 1991. El a fost criticat și de sârbi. Fostul său coleg de partid Peră Todorović a scris că Pašić a fost neîndemânatic și nehotărât. Istoricul Vladimir Ćorović a afirmat deschis că Pašić nu a avut o fărâma de curaj, în timp ce medicul elvețian și filantropul sârb Archibald Reiss i-a criticat slăbiciunea față de fiul său, Râde. Nikola Pašić s-a căsătorit cu Đurđina Duković, fiica unui bogat comerciant de grâne sârb din Trieste, Italia. Nuntă lor a avut
Nikola Pašić () [Corola-website/Science/335995_a_337324]
-
trei picături/ după fiece zi fără soare// altoiește-mi întrebările cu prejudecăți/ și ridică împrejurul inimii mele/ ziduri cenușii de cetăți// fă din tăcerile mele oști înzăuate/ și gătește-mi spaimele cu ii înflorate// seamănă-mă, seceră-mă, Doamne,/ mă fărâmă între două pietre de moară/ frământă-mă, dospește-mă și mă coace/ împarte-mă pe la conace/ dă-mă de suflet la vecine// nu-mi număra durerile, Doamne!/ numără-mă pe mine!” Premiată la nenumărate concursuri naționale de poezie, Simona Nicoleta
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
ridurilor frunții uscate. Dar, după parcurgerea acestor pagini, îți vei da seama, cititorule, că n-avem de-a face cu un descânt autobiografic. E aici multă informație obiectivă și prețioasă, dintr-o perioadă dificilă, pe drumul modernizării occidentale a României, fărâme din eforturile unui înalt demnitar dedicat, instruit și briliant, și chiar imaginea în epură ce-și așteaptă dezvoltările, a unui om de stat luminos și responsabil. Emil Hurezeanu București, aprilie 2008 Notă asupra edițieitc "Notă asupra ediției" Sute de interviuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
lupasciană, concepție argumentată și dezvoltată de Basarab Nicolescu în Teoremele poetice și Transdisciplinaritate. Simultaneitatea textului (mai sus citat n. n.) ar trebui să ducă, cum speculează autorul lui Dăruind vei dobîndi, la deznădejde dacă nu ar fi acel scurt ajută care fărîmă de bob de sare, infim catalizator cu uriașe puteri de transmutare și nebănuite consecințe combinatorii rezolvă cuadratura și preface strigătul buimăcirii în lacrimile încrederii". Cu o mînă sigură, de mare prozator, în cîteva fraze își descrie tatăl, așa cum era cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
toată viețuirea." Oricum ar fi, bucureștenii (și poate că nici alții...) n-o să-i reproșeze lui Arghezi niciodată că e, în amintiri, impresii, prea poet. Felul lui de a scrie, trădînd delicatețuri de îndrăgostit, e potrivit cu un oraș care se fărîmă, și-ale cărui prefaceri zadarnic încearcă, în '72, cînd apare cartea, la Minerva, să le vîndă de semne bune. Scotocitor prin cartiere vechi și prin mahalale nelipsite de suculentă cochetărie, cel ce se plimbă singur zăbovește la rîvnitele, altundeva, "crîmpeie
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
am nici o fiică. Dacă e nerușinata aceea, nu e fiica mea. Ce caută? De ce a venit? Nu i-am spus... Fără să-și continue spusele, plecă din preajma vecinei și se lipi de sicriul soției sale, cu ochii plini de lacrimi, fărâmat de durere. Vecina și fiica ei nu s-au mai întoars, neavând răspunsul așteptat de Simona. Era de înțeles că tatăl ei nu fusese înduplecat, deci nu o iertase. Deodată, mulțimea se precipită. Mai mulți oameni purtau pe umerii lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
ca visul unui bolnav de nervi. Modificările veneau zilnic, memoria nu mai făcea față, nimeni nu le putea înregistra. Orașul trebuia părăsit, locuitorii lui să sară din mers, cât mai aveau timp. Ce nu reușise Ceaușescu, terminau ăștia. Bucureștiul era fărâmat, lovit în moalele capului. Oamenii dispăreau unul câte unul, la fel și clădirile. Părculețele nu mai existau, maidanele nici atât. Dacă încercai să-i arăți cuiva pe unde copilăriseși, te rătăceai. Se comprimau curți, ganguri, distanțe între case. Unde nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o dată pe zi, dimineața... Foamea!? Nu mai zic de foame... că era zi de zi. Dacă 20 de inși mâncam dintr-o pâine de două kile... Deci nu-ți venea nici o sută, că o tăia cu cuțitu și se mai fărâma... Și la 1 Îți trântea o varză din aia... Și când ești tânăr mănânci mai mult... Bătrânii, săracii, zicea că le ajunge, dar vai de capul ei de mâncare, că nu era consistentă... Și de la Gherla ne-a dus la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
anii de Închisoare pe care i-ați făcut ați Întâlnit personalități? Da, erau preoți... La Galați erau 36 de preoți Într-o camera numa’ a lor, de-n toate părțile aduși acolo... I-a arestat pentru că ziceau că le-a fărâmat biserica, mânăstirea, dar se perindau treburile... Îi lua pe aiștia, Îi ducea În altă parte, făcea modificări... Asta era politica lor, adică du-te Încolo, vino Încoace... Am avut din ăștia cu școală, da’ Îi țineau separat, nu-i băga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
strigăte de surescitare. Genovezii aceia nu păreau la Înălțimea faimei lor, Își zise Dante În sinea lui. Iar Comuna Își storsese din cămară și ultimul bănuț ca să Îi angajeze, trândavi afurisiți. Într-acestea, un huruit neașteptat curmă liniștea. Ceva se fărâma În vârful turnului, ca și când cineva Începuse să demoleze partea de sus. Mai Întâi, un nor de praf se umflă În Înalt, Începând apoi să coboare Încet-Încet. Apoi, Însoțită de o serie de trosnete, o mică secțiune a crenelurilor se Înclină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Muntenegro pe de alta. Bag-seama pentru a mănținea aparența de solidaritate a puterilor în conferință contele au refuzat pur și simplu, încît un ziar oficios are permisiunea de a zice "că toate lingușirile orientale ale lui Aleko Pașa s-au fărâmat de pieptul contelui Andrassy". Pe de altă parte "Neue freie Presse" publică textul unei telegrame prin care Midhad Pașa, adresîndu-se direct către înălțimile din Belgrad și Cetinie, le sfătuiește de a pricepe că e în interesul amîndoror părților de a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai mulți medici militari ruși. Stiletul cu două ascuțișuri au intrat cam de 5 centimetri în vârful părței drepte a inimei și în direcție verticală. Lovitura de moarte și-a dat-o c-o extraordinară răceală și tărie, căci au fărâmat coasta a cincea întreagă și a patra parte din a șasea. Cercetîndu-se creierul, s-au găsit în partea dreaptă a menenghiei, adecă a membranei ce învălește creierii, mai multe corpuscule dure osoase care ne lasă să judecăm că toată {EminescuOpIX
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să se fi născut, clădirea fusese vândută, iar noii proprietari o restauraseră. Fără Însă a cheltui prea mulți bani, mergând Înainte - de fapt, culoarea roșie de pe fațadă se desprindea ca și coaja de pe un cartof, marmura falsă a scărilor se fărâmase, iar lemnăria se deteriorase repede, iar acum Îți era greață doar la gândul de a atinge balustrada unsuroasă. Din apartamentele Închise venea pe scări miros de broccoli. Familiile erau acasă, În fața televizoarelor. Valentina recunoscu vocea lui Mister Verità. — Dragostea este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
odaia bunicii este cald și liniște. Pe pereți sunt laicere, iar divanul bătrân este plin de cărți și jucării. Cu dor mi-aduc aminte de fața ei blândă și senină, de mâinile ei ocrotitoare. Mereu o voi iubi pe bunica. Fărâmă Liana - cls. a Il-a C Puiul de căprioară Este iarnă. A nins cu fulgi mari și pufoși. Neaua strălucitoare a Îmbrăcat cu o mantie groasă totul Îin jur. Pădurea este albă, strălucitoare și scânteiază În mii de luminițe. Împodobită
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
pot fi folosite și la altceva decât la mers. Herta mea este fecioara Herta, pentru Fecioara Maria nu este încă de-ajuns. HERTA: Ființa mea este Curățenia care vine din Murdărie, o substanță, în care în sfârșit orice morală se fărâmă, o substanță pură, apă... piatră. Durerile nu mai găsesc nici un drum până la pielea mea. (bea) Firește că Karli nu poate să și-o tragă bine, dar poate să lovească bine și să facă, ca și cum ar putea să și-o tragă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
tiradă de ponegrire a presupusului vinovat și anticipând-o pe târgoveața din Bath a lui Geoffrey Chaucer. Suntem la antipodul eleganței de până acum, dacă cuvântul de spirit salva o lume și îi conferea noblețe, cuvintele-injurii deconstruiesc, atenuează și chiar fărâmă o unitate și implicit o armonie prin furia și violența cu care sunt rostite. Ghismonda, personajul central al Fiammettei din ziua a patra, luptă împotriva autorității abuzive paterne care nu îi acceptă iubirea pentru Guiscardo, tânăr cu reale calități, dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sau aspiră la un ideal, evocă, repetă, reia o experiență; orice nume dă sens unui destin, uneori ascunzând, alteori dezvăluind cu ostentație modelul". Observațiile autoarei se opresc asupra numelui lui Elefterescu din Incognito la Buchenwald, Gavrilescu din La țigănci, Zaharia Fărâmă din Pe strada Mântuleasa, Melania și Laetitia din Uniforme de general, Dominic Matei din Tinerețe fără de tinerețe... Autoarea vorbește de nume "căutate" (Ieronim Thanase și Manole Antim), sau schimbate, personajele "săvârșind, conștient sau nu, un ritual de camuflare" (Dayan, Maria
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pentru Frege o astfel de descripție dând sensul numelui 9. "Echivalența dintre nume și seturile de descrieri se extinde și la numele ficționale"; într-un exemplu ca Pe strada Mântuleasa, autorul a imaginat o serie de proprietăți cu numele învățătorului Fărâmă 10: "este bătrân", "a fost învățător la școala de pe strada Mântuleasa" etc.). Kripke a amendat teoria numelor proprii văzute ca abrevieri, considerându-le designatori (termen generic pe care îl folosește atât pentru nume, cât și pentru descripții 11) rigizi, atașați
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
strada Mântuleasa În abordarea acestei proze am pornit de la două afirmații făcute de Eliade: prima - pe care o găsim în interviul dat lui Claude Henri-Rocquet despre "cea mai liberă" operă scrisă de Eliade - privește numele propriu al protagonistului nuvelei, Zaharia Fărâmă; cealaltă afirmație pe care o face Eliade este legată de calea mitic-arhetipală pe care ar trebui să o urmeze interpretarea romanului care opune două mitologii: cea populară "de o bogăție vie și nesecată la bătrânul profesor" și cea a "lumii
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nostalgia mitului 379. Simbolismul evident al numelui protagonistului, evidențiat de autor ("Fărâmă este numele bătrânului, care înseamnă în limba română "miez", "fragment""; din acest punct de vedere, Eliade își numea nuvela, "parabolă a omului fragil". Pe când "cei puternici vor cădea", Fărâmă supraviețuiește pentru că este "cel ce știe să povestească" și, în felul acesta, "poate, în împrejurări grele, să se salveze"380) a fost analizat de majoritatea exegeților lui Eliade: "fragilitatea și lipsa de coerență, fragmentarismul unei ființe modeste"381, "fragilitatea ființei
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
380) a fost analizat de majoritatea exegeților lui Eliade: "fragilitatea și lipsa de coerență, fragmentarismul unei ființe modeste"381, "fragilitatea ființei"382, ca și "reprezentarea"383 lui Eliade în acest personaj, "asemănările importante între Mircea Eliade omul și bătrânul Zaharia Fărâmă"384. Vorbind despre termenul central al hermeneuticii lui Eliade, "fragmentări", Ștefan Borbély spunea că omului modern care trăiește în universul "fragmentelor", i se întâmplă uneori să experimenteze "chemarea unificatoare a originilor"385. Prenumele personajului, Zaharia, deși necomentat de Eliade, aduce
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
memorie pe care - cum spune Claude Henri Rocquet - istoricul religiilor o restituie oamenilor uituci, salvându-i (ceea ce explică frecvența personajelor amnezice din proza sa); în felul acesta, "istoria se împlinește în hermeneutică și hermeneutica în creație, în poezie", iar Zaharia Fărâmă este "geamănul mitic și dublul frățesc al lui Mircea Eliade"389. Credem că punctul de greutate în analiza acestei scrieri trebuie să fie tocmai această echivalare a Bătrânului cu memoria și copilăria. Într-o anume secvență, Fărâmă spune: Sunt partea
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
poezie", iar Zaharia Fărâmă este "geamănul mitic și dublul frățesc al lui Mircea Eliade"389. Credem că punctul de greutate în analiza acestei scrieri trebuie să fie tocmai această echivalare a Bătrânului cu memoria și copilăria. Într-o anume secvență, Fărâmă spune: Sunt partea cea mai prețioasă : copilăria..."390, "îl cunosc de când era atâtica"391; într-o altă secvență se spune despre marele iluzionist, Doftorul, care cunoștea numele tuturor, că nimeni nu-i cunoștea numele adevărat în afară de pădurar, "pentru că el îl
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vieții boierului Calomfir etc. Din acest punct de vedere, există și o punere în abis "de ordin secund": Doftorul, magicianul care înghesuie zeci de spectatori într-o cutiuță și apoi îi readuce la locurile lor, este o reprezentare a lui Fărâmă 406. Fiecare poveste este un semn a cărui semnificație este decisă de către un alt semn, adică de o poveste care-și asumă rolul de text interpretant, la rândul ei definită printr-o altă poveste, un semn extins, într-o semioză
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dă anchetatorilor impresia că "toate poveștile astea cu Școala Mântuleasa le spune ca să câștige timp"412, ca să scape mai ușor (Dumitrescu) sau că inventează lumea asta pe măsură ce o povestește, pentru a scăpa de o primejdie (Anca Vogel). La toate acestea, Fărâmă răspunde clătinând "deznădăjduit din cap, parcă s-ar fi întrebat cum îi va fi cu putință să se facă înțeles dacă nu e lăsat să povestească așa cu s-au întâmplat lucrurile"413. Sorin Alexandrescu 414 afirmă că, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]