654 matches
-
un drum lung iar timpul nu a vrut să-i lase închipuirea că glasul lin slobozit peste lume răscumpără măcar o clipă mai mult. A ținut piept împovărărilor oamenilor dar a rămas fără puteri pe niște trepte mozaicate cenușiu. Era făuritor de fraze, împletitor de vorbe, glăsuitor de cântec! Și atunci când vorbea, murmura serenade! Într-o zi nefasta i s-a declanșat o boală despre care nu știuse și care, câteva luni mai tarziu, avea să îl răpună. A lăsat celor
GIL IONIŢĂ. CHITARA A TĂCUT PREA CURÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Gil_ionita_chitara_a_tacut_aurel_v_zgheran_1388352118.html [Corola-blog/BlogPost/363843_a_365172]
-
retrovizoare“ a eroului central), și de anul 1866 (11 / 23 februarie), an al „loviturii de stat“ (cf. cap. Lovitura de palat , pp. 197 - 200), adică anul „descăunării“ / „abdicării“ și al „exilării“ prim-conducătorului nostru de „stat modern“, Alexandru Ioan Cuza, făuritorul celei de-a VIII-a re-Uniri parțiale a Valahimii, de la 24 Ianuarie 1859 (mai exact spus, a re-Unirii Principatului Valah al Moldovei cu Principatul Valah al Munteniei, între hotarele anticei Dacii), în statul național al României, nu al Daciei, cum
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
Cezar Librecht, Nicolae Pisoschi“ ș. a., „cartofori-de-gardă-domnească“, ori „militari-necartofori“, ușor de corupt, „jur-împrejuru-i“, chiar „între oamenii săi de încredere“, bazându-se numai „pe cuvânt de-onoare“, nu și pe temeinică informare „de dosar“ - greșeală făcută și de înaintașul său, Mihai Viteazul, făuritorul celei de-a șaptea re-Uniri a trei Principate Valahe din Dacia Nord-Dunăreană, în orizontul anului 1600 - au dus și la „căderea“ / „abdicarea“ lui Alexandru Ioan Cuza din tronul României, în 11 / 23 februarie 1866, „la ora 4 dimineața“, când „l-
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
cugetare. Diferența dintre ei și noi este aceea cămedievalii erau mai umani, noi mai robotizați. Oamenii resping istoria din ignoranțăși de frică; neînțelegerea și necunoașterea istoriei le insuflăteamăde ea, iar teama, la rândul ei, îi îndeamnăsăo ignore premeditat. Creatorul anonim, făuritor de idealuri, uneori greu realizabile, dăistoriei creații literare pe care le lasăexegeților săle disece. El întețește focul imaginației pe care, de altfel, istoria îl pornește. Creatorul popular realizeazăo lume a lui de care este convins cătoți cei ce stau să
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
Benedict a văzut cu duhul că paharul cu vin care i se pusese înainte era otrăvit. Când l-a însemnat deasupra cu semnul sfintei cruci, paharul s-a spart în bucăți. Papa Paul al VI-lea l-a caracterizat astfel: "Făuritor al unității, maestru al civilizației, în primul rând crainic al lui Hristos și întemeietor al vieții călugărești în Occident, Benedict cu fiii săi spirituali au adus Europei progresul creștin prin cruce, prin carte și plug". Pentru aceasta, sfântul Benedict este
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
orice disconfort de peste noapte are ca antidot un mic dejun copios. Între aceste generoase doctorițe de ocazie (excepție de la amatorism făcând doar tânăra soție a primarului) s-au aflat și energicele doamne de la editura bacăuană condusă de dl Viorel Cucu, făuritor de carte mai cunoscut pe malul stâng decât pe malul drept al Prutului. Și uite-așa, starea mea (de spirit și trupească) și-a revenit la normalitate. Cu sechelele suferinței întipărite pe chip. Tot ce a urmat am descris mai
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1441990260.html [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
ți-o dă cântecul pe pânză, compus din oamenii și florile conturate cu gingășie aleasă de tânăra pictoriță amatoare Constanța Abălașei. Absolventă a Școlii Populare de Artă, aflată la prima sa personală, aduce prin tematica sa universul omului zilelor noastre, făuritor al culturii materiale și spirituale. Peisajele, florile și compozițiile aduse aici, te introduc în descifrarea realității înconjurătoare. Portretele - toate luate la un loc și fiecare în parte - aduc pe pânză candoarea luminoasă a copilăriei, pe care Constanța, nu a depășit
AM ÎNCHIS CULORILE TALE... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Am_inchis_culorile_tale_.html [Corola-blog/BlogPost/358902_a_360231]
-
celebrând împreună cu Fuego minunile neamului românesc, limba dulce, versul de dor și muzica de suflet. Regia artistică a spectacolului este semnată de conf. univ. Adriana Pitesteanu, pedagog de teatru de peste 50 de ani, cu roluri memorabile în teatru și film, făuritor de talent și nume importante ale scenei românești precum Florin Zamfirescu, Olga Delia Mateescu, Emil Hossu, Corina Chiriac și Paul Surugiu, iar costumele sunt create de Doina Levintza și Elenă Stoica. Premieră acestui spectacol a avut loc în luna octombrie
CONFLUENTE LITERARE PARTENER MEDIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_1397219103.html [Corola-blog/BlogPost/347785_a_349114]
-
scumpa Carte-de-citire a unui neam”, scriitori care, deși nu au „blazon”, rămând „boieri cu etichetă” („Și noi literații suntem un fel de boieri[...]din naștere: avem și noi etichetele noastre, dacă n-avem blazoane...”), tocmai pentru că sunt, trebuie să fie făuritori de limbă și luptători cu „pana ca arma cea mai ascuțită” folosită „ca o unealtă de apărare a limbii împotriva batjocoritorilor ei și de înfrumusețare a ei” (Șerban Cioculescu). I.L. Caragiale, cel către care se îndreaptă aceste gânduri ca un
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1496474450.html [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
să fie, la modul cel mai apreciabil (îmi publicase înainte cartea „Monarhie și regalitate. Trecut, speranță, statornicie” și cu această ocazie am descoperit în persoana domnului Petru Radu, director și a doamnei Alina Hucai, redactor șef, oamenii cel mai competent făuritori de bijuterii livrești)! Ca să fac un bine scriitorilor ce stau la rând pe la edituri din București, îi poftesc să își îndrepte pasul către „orașul unei mari iubiri”, Iași, și voi avea astfel ocazia să demonstrez prin ei că am avut
ARTIŞTII, O DRAGOSTE NEÎNŞELATĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1465464912.html [Corola-blog/BlogPost/373555_a_374884]
-
ani după revoluție, mai sumare ca cele din odioasa dictatură. Țara a fost văduvită de Burebista, de Decebal, de Negru Vodă cu-a lui ceată descălecătorul Țărilor Românești, chiar se Sfântul Ștefan cel Mare biruitorul turcilor, de Mihai Viteazul primul făuritor al Țării Românești unite, cât și de al doilea, Regele Ferdinand, eliberatorul și făuritorul României Mari cât roata carului. Azi România ciuntită stă la mila Evropei obținută, culmea, cu ajutorul neprecupețit al nedreptățitului Rege Mihai de România. Nu am nimic cu
TESTAMENTUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471171460.html [Corola-blog/BlogPost/365194_a_366523]
-
de Burebista, de Decebal, de Negru Vodă cu-a lui ceată descălecătorul Țărilor Românești, chiar se Sfântul Ștefan cel Mare biruitorul turcilor, de Mihai Viteazul primul făuritor al Țării Românești unite, cât și de al doilea, Regele Ferdinand, eliberatorul și făuritorul României Mari cât roata carului. Azi România ciuntită stă la mila Evropei obținută, culmea, cu ajutorul neprecupețit al nedreptățitului Rege Mihai de România. Nu am nimic cu forma de guvernământ al țării, dar detest conducătorii care, în rol de baroni feudali
TESTAMENTUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471171460.html [Corola-blog/BlogPost/365194_a_366523]
-
un destin înalt. Însuși numele său ce semnifică „scos din ape” evidențiază mâna protectoare a lui Dumnezeu asupra sa. Moise alături de Avraam ocupă un loc absolut esențial în „cadrul misiunii profetice a lui Israel,”[3] prin misiunea lor ei devin „făuritorii umani ai întoarcerii omenirii la cunoașterea adevăratului Dumnezeu.”[4] Cel ce va iniția poporul în misterul lui Dumnezeu începe prin a cunoaște, el însuși, experiența divină, Dumnezeu încredințându-i o misiune pe care încearcă să o refuze cu tărie; dar
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_religia_iudaica_si_cadrul_monoteist_a_perioadei_profetului_moise.html [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
pe mine și pe mama ei. De asta și ea era în viață. De ce altceva? Iar eu mă întreb: Oare când dorm mamele noastre? Când oare se odihnesc? Ori lor în general nu le vine somnul niciodată? Mama e un făuritor, un creator! Ea dă viață. Unii cred că, dacă au scris o poezioară sau un cântecel, sunt deja mari creatori. Vai, vai, vai! Dar mama, care te-a conceput, ți-a dat viață, ea nu este creator? Este și încă
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1431080734.html [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
cadrul de desfășurare a evenimentelor premergătoare unirii. La 27 Martie 1918, orele 17.00 a avut loc Adunarea Sfatului Țării. În sală au fost prezenți toți membri cabinetului Republicii Moldovenești, Primul Ministru Român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand, făuritorul României Mari. Sfatul Țării cuprindea: 103 moldoveni, 13 ucrainieni, 7 ruși, 6 evrei, 5 găgăuti, 2 nemți, 1 polonez și 1 armean. Total 138 membri. În urma rezultatului de la vot (86 pentru, 3 contra, 36 abțineri, 13 absenți) s-a declarat
LECŢIA DE ISTORIE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1396003027.html [Corola-blog/BlogPost/353556_a_354885]
-
într-o carte pe care o dăruiți cititorilor. Dezgropați din uitare oameni care au făcut istoria locurilor, apoi creionați cu grijă și atenție portretele oamenilor care, prin tot ceea ce fac azi, vor fi considerați în viitor ca și înaintașii lor: făuritori ai istoriei locurilor... Așa cum spune în prefață doamna prof. Gheorghița Durlan: „... Marian Malciu, pentru a găsi sursa de documentare în zugrăvirea unei icoane a neamului românesc, la care să se închine Ruginoasei”. Om cu credință în Dumnezeu, domnul Malciu Marian
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1439826084.html [Corola-blog/BlogPost/373424_a_374753]
-
iconografie și carte veche, aflat în sediul Societății Culturale „Luca Paul”. Aici erau expuse pe pereți, printre multe altele, tablouri mari, de 80 / 60 centimetri, înfățișând preoții ctitori și înaintași ai celor două biserici, dascălii din vechime și pe alți făuritori ai culturii domneștene. După vizita pe la muzee, eram absolut convins că am crescut în ochii liderului comunist. Da’ de unde! La sediul Comitetului de partid, în prezența primarului Gheorghe Vasile, altfel iubitor de spirit, am fost muștruluit strașnic și amenințat: „Dacă
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 by http://confluente.ro/Anii_de_glorie_ai_muzeisticii_domnesten_ion_c_hiru_1344103442.html [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
pot să-i cer? Îi cer, dacă se poate, o bucățică de viitor. Mă gândesc că «cea mai mare calitate a viitorului este că vine puțin câte puțin, dar în fiecare zi...» scria Abraham Lincoln”, spune, retrospectiv și mărturisitor regretatul făuritor al poeziei cântecului Aurel Storin, pentru Jurnalul Național, la 12 ianuarie 2011. În inversabilă afecțiune și spre-nlăturarea frontierelor dintre realitatea și irealitatea timpului, ca act și memorie, azi, teatrul, compozitorii, interpreții, textierii se aliniază umbrei lacrimilor așternute pe portativul muzicii
AUREL STORIN. POEZIA CÂNTECULUI, ÎN UMBRA LACRIMEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1447056987.html [Corola-blog/BlogPost/342833_a_344162]
-
divă cu vina rănirii din dragoste a inimii poeților antici! Gândul este cel mai liber și iscusit a-i întruchipa frumusețea căci poemul ar avea nevoie de scriitor înzestrat cu mărgăritarele metaforei, iar artele vizuale de pictor măiastru și-un făuritor al păpușilor de porțelan...! Expunerile în emisiune ale Ozanei Barabancea despre muzică sunt manual de muzică, obiectivitatea lor o caracterizează în concordantă relație cu respectul pe care i-l acordă toți cei din platou. Aceasta vădește aspirația cea mai fierbinte
OZANA BARABANCEA. ÎNTOCMAI CUM ÎI STĂ BINE OMULUI FRUMOS…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476945116.html [Corola-blog/BlogPost/364761_a_366090]
-
pune la loc tăblițele de semnalizare a străzii „Haiducii Muscelului”, dispărute de 3 ani. Crede că monumentul inaugurat azi leagă printr-un arc simbolic pe cei ce și-au jertfit viața în 1916, nemuriți în osuarul de la Mausoleul de la Mateiaș, făuritori prin jertfa lor ai României Mari, de cei care în anii ’50 le-au urmat exemplul. În 1916 au spus “ Pe aici nu se trece”. Azi, in 2016, noi le spunem: „Pe aici se trece”. „Cu copiii noștri. Se trece
Inaugurare monument Haiducii Muscelului by http://uzp.org.ro/inaugurare-monument-haiducii-muscelului/ [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
acesta reprezentând rodul muncii a zeci de profesori actuali, dar și a celor care au trecut prin această instituție de-a lungul anilor și, desigur, elevii ce-au fost modelați de ei. Muncă făcută cu pasiune de către noi, dascălii, acei făuritori de cariere și visuri pentru elevii noștri, ne este răsplătita când observăm cum foști învățăcei se întorc, uneori, după ani și doresc să vadă locul unde le-au crescut aripi. Unii dintre ei astăzi au nume de referință pentru domeniul
PARFUM ANIVERSAR LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII, DE SFINȚII ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1415380930.html [Corola-blog/BlogPost/369109_a_370438]
-
un program artistic bine gândit de organizatori, ale cărui efecte benefice vor rezona, poate, mult timp în sufletele celor prezenți. Așadar, bogăția inestimabila a sentimentelor cernute azi, 7 noiembrie 2014, pe tâmpla școlii, va dovedi posterității că elevul movilean este făuritor de istorie al timpului său. Felicitări tuturor celor implicați în această minunată activitate! La mulți ani, Școala Gimnazială Movila Miresii! Cornelia Vîju Referință Bibliografica: Parfum aniversar la Școala Gimnazială Movila Miresii, de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril / Cornelia Vîju : Confluente
PARFUM ANIVERSAR LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII, DE SFINȚII ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1415380930.html [Corola-blog/BlogPost/369109_a_370438]
-
întreb dacă noi, românii, nu am părăsit deja scena istoriei. O bună parte a elitei intelectuale a capitulat în fața globalismului, a capitalismului de cumetrie și a clientelismului politic, abandonând funcția de ghid spiritual al națiunii. Oameni ca pașoptiștii, oameni ca făuritorii României Mari ar fi priviți astăzi ca anacronici și nostalgici. Marii guru ai culturii române de astăzi nu mai vor să știe că sunt români. Am avut un exemplu la 1 Decembrie a.c.: câți dintre ei au scris sau evocat
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” by http://uzp.org.ro/acad-florin-constantiniu-politicienii-postdecembristi-au-facut-romanilor-mai-mult-rau-decat-mongolii-ungurii-turcii-nemtii-si-rusii/ [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
și mizerie. Cum să nu-i admiri pe pașoptiști? Sunt un model care ar trebui prezentat și explicat în toate dimensiunile lui, nu ca o simplă lecție de manual, ci ca un prilej de meditație, responsabilă și fecundă, pentru adolescenți, făuritorii României de mâine. Dar cum să le „încărcăm mintea” cu evenimente și date? Nu se lăuda, nu demult, Ministerul Educației că a mai redus cu 35% cunoștințele de transmis în învățământ? - Ce vă doriți în 2011? - Ce-mi doresc în
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” by http://uzp.org.ro/acad-florin-constantiniu-politicienii-postdecembristi-au-facut-romanilor-mai-mult-rau-decat-mongolii-ungurii-turcii-nemtii-si-rusii/ [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
identității naționale românești Poetesa MARIANA SPERLEA, Timișoara • Colaborarea dintre S.A. Sorin Titel din Timișoara Banat și Societatea literar-artistică Tibiscus din Uzdin Serbia Prof. MARIANA STRUNGĂ, Timișoara • Satul tradițional în literatura română Jurist HORIANA ȚÂRU, Primăria municipului Timișoara • Eminescu și Caragiale - făuritori de limbă și conștiință națională Pr. HORIA ȚÂRU, parohul Bisericii din Badea Cârțan • Între obiceiuri, tradiții ... și superstiții Av. drd. DANIEL LUCA, Timișoara • Marginalitatea în romanele lui Panait Istrati MARIA MARTINESCU SADOVAN, Timișoara • Tradiția în satul românesc Ing. MIHAI ȚOPA
CONGRESUL INTERNAŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Congresul_international.html [Corola-blog/BlogPost/357181_a_358510]