416 matches
-
mai departe cu predicțiile. El a văzut în telefon un instrument prin care se puteau transmite concertele muzicale. În momentul în care a devenit evident faptul că telefoanele vor permite oamenilor să vorbească la distanță, majoritatea vizionarilor au continuat să fabuleze. Directorii companiilor de telefonie s-au gândit la o utilitate specifică pentru telefon: convorbirile în interes de serviciu. Dar cum rămâne cu posibilitatea ca oamenii să își sune prietenii doar pentru a face conversație? Absurd, s-au gândit. O pierdere
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
cuceririle de ordin științific mai traduce nevoia scriitorului de a fi contemporan cu timpul în care trăiește. Preocupat de tot ceea ce se întâmplă în jurul lui, prozatorul își însușește o serie de ipoteze lansate de către oameni de știință și începe să fabuleze în prelungirea lor, imaginația completând lacunele științei. În cadrul decorului realist clasic, scriitorul dezvoltă o teorie deosebit de ingenioasă, situată în continuarea ideilor emise de științele exacte contemporane, proiectându-și opera în domeniul S.F. Narațiunile devin astfel concretizarea unor vise, ale unor
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Nu trebuie să reevaluăm măgarul, pentru că el se evaluează singur, dovedindu-se din calea-afară de util și adaptabil, extrovers și apt pentru diverse munci. Din-colo de ceea ce s-a crezut până acum, măgarul este un animal „inteligent” - aceasta o explică fabula fraților Grimm, I musi-canti di Brema -, și este agreat pentru că este mai blând decât calul, capabil să impună calmul aceluia care se folosește de el. Așadar, mai inteligent decât o vrea Vulgata, ajută pe copii, pe adulți și pe bătrânii
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
lumi, poate prea conmplex( că s( o putem p(trunde (i poate prea simpl( că s( o putem (n(elege. Dezbaterile metodologice la care asist(m ast(zi (n cadrul (tiin(elor socio-umane particip( m(car la "dedogmatizarea lor (a fabula(iilor) (i a le face pove(ți con(tiente de a fi astfel"20 conchide G. Vattimo. (i apoi, ce e r(u (n a gîndi realitatea deta(a(i, con(tien(i c( mai poate fi văzut( (i cercetat
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
reprezentate. Ca multe alte fantezii debitate în numele științei, aceste explicații sunt neverificabile. Toate aceste așa-zise științe, ca paleontologia și preistoria, ce trec dincolo de documentul exact sau de experimentul științific propriu-zis, reprezintă astăzi vaste domenii de refugiu al închipuirii, care fabulează miraculos în numele științei, tocmai într-o vreme când aceasta vrea să-și interzică fabulația. Dar fenomenul de divinizare a culturii se poate observa astăzi pe o treaptă foarte modestă în politeismul popoarelor necivilizate. Negrii, care se înfurie și își sparg
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să se abandoneze pe sine, ci să izbucnească în imagini. Ea se pune în joc în mituri, fără îndoială, dar în mituri ce nu au altă profunzime decât aceea a durerii omenești și care sunt inepuizabile ca și ea. Nu fabula divină ce înșală și orbește, ci chipul, gestul și drama pământească, în care se rezumă o înțelepciune dificilă și o pasiune fără viitor. MITUL LUI SISIF Zeii îl osândiseră pe Sisif să rostogolească întruna o stâncă până în vârful unui munte
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
poate lipsi, copilul fiind tentat să-și manipuleze propriul părinte 1.3.3. Perspectiva comportamentistă: copilul este neutru, părintele este agentul mediului Această perspectivă își are originea în lucrările lui J. Loke care a susținut că la naștere intelectul este „fabula rasa", diferențele dintre copii datorându-se acțiunii diferite a factorilor mediului social. Creatorul behaviorismului, J. Watson a susținut și el importanța influenței mediului în formarea personalității. Dar, B.F. Skiner este cel care a dezvoltat această paradigmă interpretativă, susținând ideea întăririi
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
să joace jocul „băiatul ratat”, un băiețel putea să fie „fetiță”, să se lase mângâiat, să se joace cu păpușile fără să fie amenințat în mod fundamental în legătură cu identitatea sa. „Castrarea” rămâne o amenințare: și băieții și fetițele pot să fabuleze destul de mult, primii ignorând realitatea anatomică și fiziologică a sexului feminin, celelalte păstrând credința că într-o zi vor fi și ele dotate cu atributele puterii falice. Această bisexualitate potențială pe de o parte, iar pe de altă parte idealizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
gura sobei, zicând: „Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul!” și-mi făcea apoi câte-un benchiu boghet în frunte ca să nu-și prăpădească odorul!”) etc. La fel de importantă în educarea elevilor este fabula. Deși, nu apare decât o dată în cei patru ani de gimnaziu, fabula are asupra copiilor o influență pozitivă. Nu trebuie să uităm că aceasta presupune un cititor inteligent, cu un anume rafinament, iar profesorul trebuie să aleagă acele texte care
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
o întâmplare cu o gaiță și pentru a arăta cât de demn de dispreț este lăcomia, el se poate referi la un lup sau un urs. Procedeul artistic specific în construcția fabulelor este personificare. Explicânduli-se acest fapt, elevii vor înțelege fabula ca pe o narațiune cu măști. „Suprafața de atac a fabulelor este amplă: lăudăroșenia, zgârcenia, parvenitismul, superficialitatea, îngâmfarea, prostia, agresivitatea, trădarea, demagogia etc”[2, p.113]. Prin satirizarea acestor trăsături și manifestări negative, general-umane, fabula contribuie la conștientizarea cititorilor asupra
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
reproduse, probabil, din volumul Lumini și umbre (1870). Gr. Petrovanu și C. Camiliu aveau și veleități de critici literari. Primul, într-un studiu cam didactic, dar deosebit de informat, consacrat fabulei, urmărea istoria speciei în Antichitate și în clasicismul francez. Articolul Fabula „Curcile” de V. Alecsandri, al celui de-al doilea, pleca de la analiza fabulei cu acest titlu pentru a încerca să stabilească locul pe care poetul îl ocupă în literatura română. Trăsătura dominantă a poeziei lui Alecsandri ar fi fost duioșia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285490_a_286819]
-
întâlnire a boemilor, chiar a unor personaje pitorești, cum a fost Stan Palanca, „regele șprițului.” Dar, în primul rând, a fost un mediu creator. Aici ar fi elaborat, spre exemplu, Ion Barbu poezie și studii de matematică, iar Urmuz, celebra fabulă Cronicari. Scandalizat, la un moment dat, că i se servea cafea-filtru de proastă calitate, Ion Barbu nota la 27 noiembrie 1951, în condica de reclamații a cafenelei: „Nu vin la cafenea nici să fac afaceri, nici să stau de vorbă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
mîneca lungă a tricoului (ați observat acest amănunt vestimentar complet nepotrivit cu arșița?), englezul a vomat, gestul fiziologic - de altfel, la limita scîrbei - fiind măcar la fel de emoționant ca și golul marcat din lovitură liberă în poarta Ecuadorului. Tabloidele britanice vor fabula, vor apela la gastroenterologi și specialiști în cromatică meniți să analizeze ce a mîncat Becks în ziua jocului. La rîndu-i, Zidane vomase și el în urmă cu doi ani, la Euro 2004, cu puțin înainte de a înscrie din penalty chiar
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
motiv anume pentru care autorul Sarei și al lui Tobit face o figură aparte în cadrul promoției sale. El nu pare a fi renunțat la ambiția prozei de a închipui și de a inventa - sau, cu un alt cuvânt, de „a fabula”. În opera sa, epicul este extrem de viguros, iar răsucirea spre sine a literaturii nu-i secătuiește izvoarele. Este aici un exemplu, rar îndeobște, unde autocentrarea și vocația imaginativă se susțin reciproc. Libertatea de invenție, apetitul fabulatoriu îl apropie de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
piardă palpitul. Și să mustească de sugestii și aluzii. În schiță devin pregnante lipsa, golul, la fel de sau poate mai semnificative (mai elcovenete, mai grăitoare) decît amănunțita aglomerare a detaliilor. Ne-o spune Blaga În alt poem cu titlul Arheologie: “Crud fabulînd, Închipuirea ți-o Încerc: un sarcofag antic, vezi tu, e mult mai plin de tîlcuri, de istorie, cînd e deșert. În gol s arată un adaos de destin.” Este cum nu se poate mai limpede faptul că golul, absența, puținul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
întâmplări deosebite, imaginate sau reale, se situau în afara limbajului, ceea ce era și cazul istoriei, într-o condiție de ocurență pură"336. Rezultă din cele de mai sus că, puse într-un circuit de repetabilitate fatalmente eternă, subiectele (în sensul vechii fabula) care constituie motorul operei literare (sursele de inspirație) sunt mereu aceleași, neexistând posibilitatea înnoirii sau modificării, fie și parțiale, a lor. Prin urmare, singura cale ce-i mai rămâne vreunui autor, acum, de a tinde (cât de cât) spre originalitate
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
forte ale modernității. În acest caz, putem chiar considera că e o parodie ce vizează "politica" punctelor de vedere propusă, ca joc auctorial, de un scriitor precum William Faulkner în Zgomotul și furia (în cazul din urmă, în fiecare capitol fabula, altfel spus povestea, este relatată prin prisma unuia dintre personajele care participă la evenimențialul tulbure al cărții un incest din urma căruia rezultă un copil -, fiindu-ne prezentat inclusiv punctul de vedere obiectiv până la absurd al reterdatului Benji, care nu
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
următoarele aspecte: funcția imaginativă este decisivă pentru vocabularul care descrie procesele de memorare; toate procesele de memorare au un purtător comun de mesaj - imaginea; tipologia acestor procese este dată de "gradul" de imaginare - a nara (realist), a istorisi (simbolizând), a fabula (a crea "fantasme"); există, totodată, forme narative corelate acestei tipologii - narațiune, istorie, povestire, precum și roluri corespondente ale subiectului - narator, istoric, povestitor de fabule. Forța de reprezentare pentru trecut a acestui câmp sau a acestei rețele semantice este asigurată de utilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
discurs potrivit cu împrejurările ... ; ... 3. început de cu vreme, de cu ziuă: tempestivum convivium banchet început de ziua (Guțu 562). 22 Vezi: făbula, ae f. 1. vorbe; subiect de vorbă: fabula fui am fost subiect de vorbă (Guțu 230). 23 Vezi: fabula Aesopi fabula lui Esop (Guțu 230). În literatura greacă, fabula apare la Hesiod, Arhiloc, înainte de a fi consacrată de Esop (sec. VII-VI î.Ch. - prima culegere, atribuită lui Esop, îi aparține lui Demetrius din Phaler, sec. IV î.Ch
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Babrios și Phaedru. În literatura medievală franceză, sensul se specializează: fabliaux reprezintă povestiri scurte, în versuri, moralizatoare, doar relativ populare, compuse mai mult pentru a fi interpretate / recitate, decât pentru lectură. 24 Vezi: făbula, ae f. 3. Piesă de teatru: fabulam agere a juca o piesă, fabulam docere a pune în lucru (a da) o piesă, fabulam dare a da o reprezentație teatrală (Guțu 230). 25 " ... immaginazione è la ritenzione dell'assente, fantasia - la sua rielaborazione" (Ferraris 7). 26 Vezi: visiō
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
franceză, sensul se specializează: fabliaux reprezintă povestiri scurte, în versuri, moralizatoare, doar relativ populare, compuse mai mult pentru a fi interpretate / recitate, decât pentru lectură. 24 Vezi: făbula, ae f. 3. Piesă de teatru: fabulam agere a juca o piesă, fabulam docere a pune în lucru (a da) o piesă, fabulam dare a da o reprezentație teatrală (Guțu 230). 25 " ... immaginazione è la ritenzione dell'assente, fantasia - la sua rielaborazione" (Ferraris 7). 26 Vezi: visiō, ōnis f. 1. văz; 2. priveliște
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
moralizatoare, doar relativ populare, compuse mai mult pentru a fi interpretate / recitate, decât pentru lectură. 24 Vezi: făbula, ae f. 3. Piesă de teatru: fabulam agere a juca o piesă, fabulam docere a pune în lucru (a da) o piesă, fabulam dare a da o reprezentație teatrală (Guțu 230). 25 " ... immaginazione è la ritenzione dell'assente, fantasia - la sua rielaborazione" (Ferraris 7). 26 Vezi: visiō, ōnis f. 1. văz; 2. priveliște, vedere; 3. (fig.) reprezentare, idee, viziune (Guțu 614) 27 În
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
-ου s.n. "fapt, muncă"): med. ro. ergograf (cf. fr. ergographe, s.m.; en. ergograph); estezio- "senzație", "sensibilitate" (cf. gr. αίσθησις, -εως s.f. "senzație, cunoaștere, inteligență"): med. ro. esteziometru s.n. (cf. fr. esthésiomètre; en. (a)esthesiometer). F fabul- "poveste, fabulă" (cf. lat. fabula, ae "poveste, legendă"); faci- "față" (cf. lat. facies,ei "față"): med. ro. facial (cf. fr. facial,- ale,- aux); fago-, -fago "a mânca, a absorbi" (cf. gr. φάγος, - ου s.m. "mâncăcios, pofticios"): med. ro. fagozom (cf. fr. phagosome); falci- "seceră" (cf.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de comunicare artistică (directă/indirectă). Modurile de expunere sunt: narațiunea, descrierea, dialogul și monologul. Narațiunea (lat. narratio - povestire, istorisire) este modul de expunere care constă în relatarea unor evenimente, întro succesiune de secvențe temporale. Acest mod de organizare textuală însumează „fabula“ („povestea“, „istoria“, șirul de întâmplări) și „discursul“ (textul, modalitățile narării) și este definitoriu pentru genul epic (romanul, nuvela, povestirea, basmul, schița, snoava, parabola, fabula, balada, poemul, epopeea; apare și în scrieri de graniță de tip memorialistic). Narațiunea este esențială în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
plecării la Câmpulung - este inserată în romanul războiului. În Cartea a doua, discursul devine un adevărat jurnal de campanie, bazat pe experiența reală a autorului, cu notații fugitive, cu întâmplări relativ independente. Fiecare dintre aceste forme de scriitură nu poziționează fabula întro cronologie realistă, ci o fragmentează ca sumă de experiențe trăite de eul narator, ca „monografie a unui sentiment“ ori ca „dosare de existență“. O altă particularitate a prozei de analiză psihologică este motivarea acțiunii prin conflicte predominant interioare. Incipitul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]