162 matches
-
, Alecu (Alexandru) (1806, Bezin, azi Donici-Orhei - 20.X.1865, Piatra Neamț), fabulist și traducător. Născut într-o familie boierească, D. este unul dintre cei patru copii ai Elenei (n. Lambrino) și ai lui Dimitrie Donici (frate cu Andronache, vestit pravilist). Învață acasă, cu dascăli tocmiți anume, după care, în 1819, este trimis
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
schimb, activ în viața culturală a Moldovei. În 1855 este numit, împreună cu C. Negruzzi și Gh. Asachi, în comitetul de conducere al Teatrului Național din Iași. Pregătise pentru tipar o ediție amplă din fabulele sale, care nu a mai apărut. Fabulist prin excelență, înclinat spre umor și ironie, D. datorează nu puțin contactului cu literatura rusă. Opera lui e alcătuită îndeosebi din traduceri, adaptări, localizări, făcute cu aplicație. Era un versificator îndemânatic, având și momente de virtuozitate. În versuri este și
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
învățătură și petrecere”, „România literară”, „Revista română”. Poeziile lui, cu accent patriotic, satiric sau meditativ, sunt lipsite de pretenții. O comedie originală, nesemnată și netipărită, compusă prin anii 1835-1840, îl poate așeza pe autor printre primii noștri dramaturgi. Consacrat ca fabulist, D. se bucură în timpul vieții de multă prețuire; M. Eminescu, în Epigonii, îl numește „cuib de-nțelepciune”. Se pare că prepara pentru tipar o culegere din opera lui I. A. Krâlov. A prelucrat și a localizat fabule aparținând lui A
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
și proverbe autohtone în locul celor rusești). Fabulele neîndatorate cuiva sunt puține (cinci la număr) și deloc mai reușite decât cele localizate. Greoi în primii ani, cu o exprimare zgrunțuroasă și cam în afara regulilor prozodiei, D. se impune treptat ca un fabulist agreabil, cu stilul său familiar și curgător, concis și de o atrăgătoare simplitate. SCRIERI: Fabule, I-II, Iași, 1840; ed. 2, I-II, Iași, 1842; Fabule, pref. C. Negruzzi, Iași, f.a.; Culegere de fabule, București, 1895; Fabule, pref. Emil Boldan
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
Chișinău, 1966; G. Cincilei și V. Ciocanu, Donici, cuib de-nțelepciune, Chișinău, 1968; Ist. lit., II, 401-404; Gheorghe Bogaci, Pagini de istoriografie literară, Chișinău, 1970, 38-48; Dicț. lit. 1900, 295-296; Scarlat, Ist. poeziei, I, 342-343; Dicț. esențial, 263-364; Florin Faifer, Fabulistul, CL, 2002, 8. F.F.
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
Donici) și al lui Mihail Dobronravov, secretar al Consistoriului din Chișinău, și frate cu Radu Donici. Familia lui D. număra câteva generații de clerici și era cunoscută pentru sentimentele și activitățile proromânești. Pe linie maternă, viitorul scriitor se înrudea cu fabulistul Alecu Donici. Înscris în matricolele școlare cu numele Dobronravov Leon, se va lansa și se va impune ca literat sub semnătura Leon Dobronravov-Donici. După absolvirea Școlii Spirituale din Chișinău, continuă studiile la Seminarul Teologic din Sankt Petersburg și la Universitatea
DONICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
supraveghea, la Focșani, mișcarea vamală între cele două principate, Moldova și Muntenia. Demisionează în 1837 și se întoarce la București, în casa prietenului său Ion Ghica. În 1838 îi apare un nou volum, Poezii ale d. Gr. Alecsandrescul. Poate îndrăznelile fabulistului, poate poemul Anul 1840 fac ca A., care nu participase la complotul, din octombrie 1840, împotriva domnitorului Alexandru D. Ghica, să fie închis pe trei luni. În arest lucrează la o versiune a tragediei Meropa a lui Voltaire (tipărită în
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
critic, al contemporaneității. Sub scutul limbajului esopic, sunt denunțate mereu parvenitismul, demagogia, trădarea, ipocrizia, semnalmente morale ale unei epoci și societăți caracterizate de cameleonismul politic și de amestecul strident de tiranie și aparentă libertate. Observator realist în punctul de plecare, fabulistul este în fond un moralist clasic. La fel ca la modelele sale (La Fontaine, Voltaire, Krâlov), nu se urmărește studiul unor caractere, ci o imagine-emblemă a defectului moral personificat de tipologia realizată printr-o convenție animalieră. Efectele sunt scoase din
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
Dimitrie Bolintineanu: "Dintre acești barzi ai națiunii noastre, dintre acești apostoli ai românismului, carii ca și farul în mijlocul mărei furibunde arată calea cea sigură pentru mântuință"83. Tot apostoli sunt Anastasiu Panu, fost caimacam al Moldovei, lingvistul Aron Pumnul sau fabulistul Țichindeal. Nu contează profesia sau postura publică. Nu e nevoie ca poeții să trăiască în mizerie, ca revoluționarii să fie martiri, ca oamenii politici să fie persecutați sau ca savanții să nu fie recunoscuți. Schema imaginară funcționează ca un clișeu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
că Heliade Rădulescu nu va găsi în spațiul românesc nume proprii cu o identitate atât de clară precum Victor Hugo, La Fontaine sau Cavour. Oricât de cunoscuți și de caracterizați ar fi contemporanii lui români, niciunul nu va reprezenta "poetul", "fabulistul", "politicianul" așa cum o fac modelele occidentale. Dimpotrivă, figurile românilor sunt cețoase și indeterminate, la limita anonimatului. Care este rolul lor? De ce Heliade Rădulescu ține să transforme numele tuturor autorilor, cu riscul ridicolului, în figuri ale unor genericități obscure? De ce vrea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Vasile Alecsandri, D. Bolintineanu. Pe lângă aceștia, în Lepturariu se mai vorbește de "geniu" la ardeleanul Vasile Bob ("Strălucind el aici între toți conșcolarii săi atât cu purtarea cuvincioasă, cât și cu înălțimea minții și, putem zice, cu geniul"127), la fabulistul Țichindeal ("era geniu preste veacul său"128), la Grandea ("căci în mintea lui lucia geniul poetic"129), și desigur - calficarea care a făcut scandal -, la Prale: "a fost un bărbat genial și ciudat în felul său"130. Pantazi Ghica, cel
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
urmat faza de dez voltare a limbajului, progresivă sub toate aspectele și însoțită de ne numărate „stâlceli” hazlii. Avem o listă impresionantă de cuvinte stâlcite dintre care putem selecta aici următoarele: iepurașul = piașu; picioare = fâsoale, tramvai = babaiu; televizor = zozor, fotbaliști = fabulist!, lapte = aple, biscuiți = buscuiți, urât = ourât, copii = popii, Costică = Sosică” ș.a. Fraze întregi de același calibru a înveselit fa milia întreagă. De exemplu, vă invităm să traduceți: „Mami, oti babaiu” sau „ai popii la Bogdi”. De la 4 ani Bogdan a
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
Visarion 26. 2778. Florescu Paraschiva, 7 apartamente, București, str. Ion Creangă 18. 2779. Fatu Gh. Ioan, 4 apartamente, București, str. Sirenelor 90. 2780. Furlugeanu Elenă, 4 apartamente, București, Bd. 1 Mai nr. 68. 2781. Florescu Lucretia, 4 apartamente, București, Într. Fabulistului 8. 2782. Feldstein Leon, 13 apartamente, București, str. Mircea Vodă 27, 29. 2783. Fotescu C. Lucia, 7 apartamente, București, str. Paris 61. 2784. Filipescu Mihail și Valeria, 8 apartamente, București, str. Ion Frimu 33. 2785. Frunzanescu Eliza, 6 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
Niculescu Constantin, 5 apartamente, București, str. Părintele V. Lucaci 25, str. Viespari 50. 8479. Pantelimon Radu, 8 apartamente, București, str. I. Miciurin 12. 8480. Pistrui Ion, 4 apartamente, București, str. 11 Iunie 40. 8481. Paraschivescu Constantin, 3 apartamente, București, Într. Fabulistului 2. 8482. Papadopol N. Elenă, 2 apartamente, București, str. Antim 65. 8483. Rădulescu Ion, 2 apartamente, București, str. Aviator Petre Cretu 68. 8484. Staicu Velicu, 4 apartamente, București, str. Sebastian 91. 8485. Stănescu Radu, 6 apartamente, București, str. 13 Septembrie
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
nr. 2 - 96; 1 - 97 Int. Dr. Iacob Felix Str. Dr. Iacob Felix - nr. 2 - 54; 1 - 73 Str. Duiliu Zamfirescu Int. Ecaterina Teodoroiu Str. Ecaterina Teodoroiu Str. Edgar Quinet Str. Episcopiei (fosta Ateneului) Str. Episcopul Timuș (fosta Carpinis) Int. Fabulistului Int. Filioara Str. Finlanda Cal. Floreasca - nr. 68 - 142; 73-161 Cal. Floreasca - nr. 2 - 66; 1 - 71; Int. Frumoasă Str. Frumoasă Str. Fundației Str. Gen. Gheorghe Mânu (fosta Lemnea Dumitru Lt.) Str. Gen. H. M. Berthelot (fosta Nuferilor) - nr. 2 - 12
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
, sau Alexandru Donici, (n. 19 ianuarie 1806, Piatra-Bezin, azi Donici, Orhei - d. 21 ianuarie 1865, Piatra Neamț) a fost un poet fabulist român basarabean. Este primul din cei patru băieți ai clucerului Dimitrie Donici și ai Elenei, născută Lambrino. Și-a început în tinerețe cariera militară, absolvind liceul de profil din Sankt Petersburg, alături de fratele său Petrache. În 1825 este trimis ca
Alecu Donici () [Corola-website/Science/299280_a_300609]
-
a fost teoretizat prin vreun manifest sau declarații programatice romanul reprezintă un pretext pentru a face cunoscute cititorului frumusețile teritoriului american prin intermediul peripețiilor jucătorilor fulger un fenomen meteorologic ce are loc pe timp de furtună însoțit de tunet contactul viitorului fabulist cu poporul cu masa celor mulți și exploatați a constituit factorul principal al dezvoltării lui la nivelul artistic cel mai înalt valoarea penjing este perfect similară cu valorile poeziei caligrafiei picturii și artei grădinăritului ar trebui să plâng pentru nașterea
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
presupune că dispariția lui megatherium este legată de sosirea omului preistoric pe continentul american care a vânat animalul conexiuni între limba română și limba bulgară el frânge cu hotărâre regulile convenționale ale clasicismului înlătură morala seacă și didacticistă cultivată de fabuliștii dinaintea lui au avut apariții în numeroase publicații germane de top germanii nu au avut un motor diesel adecvat si ca înlocuitor au folosit un motor pe benzina se usuca la umbra in loc bine aerisit intinse in strat subtire
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
(n. 1/13 septembrie 1874, "Petricani", Chișinău, Imperiul Rus - d. 1960, 22 noiembrie 1960, Puget-Théniers, Alpes-Maritimes, Franța) a fost un astronom român originar din Basarabia. A fost fiul familiei nobililor Nicolae A. Donici și Limonia Macri, strănepotul fabulistului Alexandru Donici și stră-strănepotul legislatorului Andronache Donici, rudă a generalului Matei Donici și a scriitorului Leon Donici (Dobronravov) (pe linie maternă). A urmat cursurile liceului Richelieu din Odesa (promoția 1893) și ale Universității din Odesa. După absolvirea cu distincție a
Nicolae Donici () [Corola-website/Science/299496_a_300825]
-
(n. 1775, Becicherecu Mic - d. 20 ianuarie 1818, Timișoara) a fost un preot, cărturar, fabulist, traducător și militant român pentru emanciparea românilor din Banat. S-a născut în familia preotului Zaharia și a urmat studiile la școlile sârbești din satul natal și din Timișoara, acolo unde s-a familiriazat cu limba sârbă și germană. Odată
Dimitrie Țichindeal () [Corola-website/Science/303476_a_304805]
-
(în rusă: Ива́н Андре́евич Крыло́в; n. 13 februarie 1769, Moscova — d. 21 noiembrie 1844, Sankt Petersburg) este cel mai cunoscut fabulist rus. Fabulele sale ridiculizează racile morale ale epocii, în versuri libere, într-o limbă populară, presărată cu proverbe și zicători. Sunt remarcabile gama variată a ironiei și satirei, uneori bonome, limbajul vioi, pitoresc și paremiologic. "„Cartea înțelepciunii poporului”" - acesta e
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
care servise timp îndelungat ca simplu ostaș și, într-un final, reușise să fie înaintat la gradul de căpitan. În 1771, A. P. Krilov a fost transferat în Ural, unde s-a aflat împreună cu familia sa în timpul răscoalei lui Pugaciov. Viitorul fabulist nu împlinise înca patru ani, cînd a fost nevoit să îndure în orașul Orenburg un asediu de câteva luni. După terminarea ostilităților, căpitanul Krîlov a trecut în rezerva și a fost numit președinte al tribunalului gubernial din Tver. În orașul
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
în rezerva și a fost numit președinte al tribunalului gubernial din Tver. În orașul Tver, familia Krîlov a dus o viață liniștită. Micul Krîlov a crescut sub supravegherea mamei sale, o femeie simpla, asa cum a descris-o mai tîrziu fabulistul însuși — „"fără nici un fel de studii, dar înzestrată de la natură cu o vie inteligență"”. La 10 ani micul Krîlov a fost nevoit să intre ca funcționar la tribunalul din Tver, unde lucra și tatăl său, după ce trecuse în rezervă. În
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
fel de studii, dar înzestrată de la natură cu o vie inteligență"”. La 10 ani micul Krîlov a fost nevoit să intre ca funcționar la tribunalul din Tver, unde lucra și tatăl său, după ce trecuse în rezervă. În aceste împrejurări viitorul fabulist n-a avut posibilitatea de a-și definitiva studiile școlare. De aceea, erudiția lui filozofică și literară, sfera bogată de cunoștințe din diverse domenii, de care a dat dovada atât în opera sa publicistică cât și în fabule, sunt de-
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
ale înțepelciunii poporului, căruia i-a slujit prin întreaga sa operă. Tânărul slujbaș de la tribunalul din Tver are prilejul să cunoască moravurile tribunalelor provinciale din Rusia Ecaterinei a II-a, abuzurile aparatului birocratic țarist, exploatarea nemiloasă a maselor. Contactul viitorului fabulist cu poporul, cu masa celor mulți și exploatați, a constituit factorul principal al dezvoltării lui. Această cunoaștere a vieții se va simți chiar în prima piesă scrisă de Krîlov în tinerețe — „"Ghicitoarea în cafea"” — piesă pe care tânărul scriitor, o
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]