162 matches
-
o literatură a amenității, care exaltă virtuțile socialului și ale dialogului. Cele mai originale poezii ale lui Alexandrescu aparțin genului numit cîndva "didactic": epistole închinate personalităților momentului și prietenilor, nenumărate poezii ocazionale, abundente dedicații pe albume, fabule (specie bazată la fabulistul nostru mai ales pe dialog), Satiră. Duhului meu, mica bijuterie-autoportret - toate atestă spiritul persistent al veacului Luminilor transpus în plin romantism. Dacă societatea românească s-a purtat atent și prevenitor cu Alexandrescu, acesta s-a simțit la rîndul său dator
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
lui Alexandrescu n-a căpătat formă mai completă decît în fabule. Toți pașoptiștii scriseseră fabule - de la Asachi și Heliade pînă la Bolintineanu, Bolliac ori Alecsandri -, deoarece adaptarea modelului clasic la realitățile românești devenise un exercițiu extrem de răspîndit; totuși Alexandrescu rămîne fabulistul prin excelență, iar fabulele sale, dintre care multe se situează la nivelul capodoperei, poartă o marcă proprie, inimitabilă datorită vocației dramatice a poetului (acesta tradusese în versuri piese precum Alzire și Mérope de Voltaire). Plecînd, evident, de la modele consacrate (universalului
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
la altul (Dreptatea leului, Boul și vițelul, Cîinele și cățelul); alteori asistăm doar la ultima ei scenă, cea crucială, în timp ce antecedente sunt doar sugerate (Lupul moralist); în toate cazurile, dialogul atinge un nivel comic remarcabil, iar autorul (spre deosebire de toți ceilalți fabuliști ai epocii) știe să speculeze la maximum dubla calitate a personajelor sale, concomitent oameni și animale. Savuroase efecte se extrag din gesturile umane făcute de animale sau invers. Fiind vorba de o convenție aproape teatrală, nici un gest (funcționînd ca didascalie
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
are a face! răspunse, înălțimea ta ești Oricît de slab poftești". (Dreptatea leului). Compunînd astfel de scenete-fabule, poetul român amplifică, de regulă, textul original. într-o compoziție de factură dramatică, verbiajul joacă rol important. încă de la prima sa experiență de fabulist (cu Vulpea, calul și lupul, preluată din La Fontaine și supusă de către Heliade unei critici distrugătoare și absurde), Alexandrescu își trădase cifrul adaptării: cele 33 de versuri ale lui La Fontaine deveniseră aici 52; La foret et le bucheron de
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
Și, cum pe seama unui scriitor de asemenea importanță puțină mitologie nu strică, să începem cu o amintire aparte a mai vîrstnicului său contemporan, Gr. Alexandrescu. Neputîndu-și explica prea bine "colorația atît de vie, sugestivă și naturală" a originalului autor "poporal", fabulistul și prietenii îl însărcinează pe profesorul Gruber a-l cerceta mai îndeaproape. "Distinsul observator", preocupat de psihologia experimentală cu aplicații în "audiția colorată", îl urmărește pe humuleștean "vreo jumătate de an". Îi ia la întors manuscrisele, îl privește în timp ce scrie
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
Alex. Ștefănescu Pătrunjelul și leușteanul ca personaje Rar se mai scriu fabule. De ce? Probabil pentru că ne-am pierdut candoarea. Cei care totuși mai încearcă să relanseze genul (altfel decât parodiindu-l) se expun ironiilor. Un fabulist de școală nouă este Costel Pricopie. Autor al unui volum de "fabule prefăcute", Neliniștea florilor de nuc, el (crede că) satirizează moravurile contemporanilor. Nu o face cu umor, ci cu dezgust prozaic. "Fabulele" sale sunt lipsite de grație stilistică, adică
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6660_a_7985]
-
prefăcute", Neliniștea florilor de nuc, el (crede că) satirizează moravurile contemporanilor. Nu o face cu umor, ci cu dezgust prozaic. "Fabulele" sale sunt lipsite de grație stilistică, adică tocmai de ceea ce ne încântă la Grigore Alexandrescu, La Fontaine sau Krîlov. "Fabulistul" nostru nu valorifică trăsăturile morale aparente ale viețuitoarelor (viclenia vulpii, naivitatea corbului etc.); pur și simplu le dă oamenilor câte un nume de cod, care poate fi unul de animal, dar și unul de plantă (preferință oarecum nouă în istoria
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6660_a_7985]
-
să preceadă limbajul. Întrebarea n-avea nici o legătură cu prezentarea pe care tocmai o încheiase. Părea să se refere, cel mult, la acuzația din Harper’s că-și ratase adevărata vocație, că Gerald Weber era, în adâncul sufletului său, un fabulist. Supraviețui recepției fără alte umilințe. Calvarul îi făcuse o foame nebună, la doar câteva ore după cină, dar recepția oferea doar Shiraz și bucăți unsuroase de hering pe biscuiți. Întreaga sală se molipsi de Klüver-Bucy: își vârau în gură tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
urmat faza de dez voltare a limbajului, progresivă sub toate aspectele și însoțită de ne numărate „stâlceli” hazlii. Avem o listă impresionantă de cuvinte stâlcite dintre care putem selecta aici următoarele: iepurașul = piașu; picioare = fâsoale, tramvai = babaiu; televizor = zozor, fotbaliști = fabulist!, lapte = aple, biscuiți = buscuiți, urât = ourât, copii = popii, Costică = Sosică” ș.a. Fraze întregi de același calibru a înveselit fa milia întreagă. De exemplu, vă invităm să traduceți: „Mami, oti babaiu” sau „ai popii la Bogdi”. De la 4 ani Bogdan a
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
întocmai ca România - secole întregi. Nu i-a rămas altceva de făcut decât să ardă etapele. Ea n-a cunoscut Renașterea, iar Evul Mediu rusesc a fost întunecos, nespiritual. Însăși literatura, până la începutul secolului trecut, s-a remarcat doar prin fabuliști și creații moral- religioase. Plaga mare a Rusiei - ca și a noastră - a fost tradiția bizantină, suflul spiritualității bizantine, care altoit într-o cultură străină devine anchiloză, schematism abstract, iar pe plan politic și cultural, reacționarism organizat. Tot ce este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
numai că legitimează toate formele de jefuire a creatorilor, indiferent de amploarea lor, dar aruncă În derizoriu tentativele de așezare a proprietății intelectuale la locul meritat“. În timpul vieții dar și mult timp după aceea Alecu Donici a fost considerat un fabulist original, care uneori a mai Împrumutat de la alții subiecte cărora le-a impregnat talentul propriu. Însă Donici a publicat fabule În revista Dacia literară, considerate de Kogălniceanu originale, căci revista Încuraja scrierile originale și nu traducerile. George Crețeanu și-a
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
Încuraja scrierile originale și nu traducerile. George Crețeanu și-a arătat admirația pentru „ingenioasa fabulă” Frunzele și rădăcina, dovedită ulterior a fi Împrumutată de la Kralov. Donici este considerat „unul din poeții cei mai buni”, iar Împrumutarea unor subiecte de la renumitul fabulist rus Kralov e caracteristică exclusiv Începuturilor sale literare . Abia În anul 1886, (poetul murise În anul 1865 și fusese primit În Academia Română În anul 1870), apare În Contemporanul o acuzație de plagiat la adresa lui Donici sub pseudonimul Verax, care comenta: „Donici
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
plagiat la adresa lui Donici sub pseudonimul Verax, care comenta: „Donici e numai un foarte bun traducător, fiind mai aproape de model" ca alții, fiindcă "știa mai bine rusește", iar câteodată "a adăugat de la sine foarte frumoase idei". Nicolae Iorga Îi ia apărarea fabulistului, recunoscând că Donici l-a tradus pe Kralov „dar cu o libertate, o noutate, o vioiciune cu totul deosebite", "dând În foarte multe privințe o operă nouă” . În anul 1913 Alexandru Epure va demonstra că unele poezii, considerate originale, sunt
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
două piese; Ilinca , Harul Busuiocului - 1917. Deși un scriitor apreciat și răsfățat de critica literară (Dragomirescu, Lovinescu și Călinescu, în special) rămâne unul dintre cei „uitați”, ceea ce nu facem și noi. „Vasile Militaru, cunoscut de generația interbe lică îndeosebi ca fabulist și autor de scrieri cu profund caracter religios, va fi 244 condamnat prin sentința nr.320 din 20 iunie 1959 a Tribunalului Militar București la 20 de ani de temniță grea pentru „uneltire contra ordinii sociale”, în fapt ceea ce i
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Senator legionar; Mihail Manoilescu, economist cunoscut în lume, diplomat, autor de cărți științifice excepționale; Dumitru Mehedinți, general și Senator legionar; Simion Mehedinți, geograf, etnograf, pedagog, literat, Prof. Univ. - București, membru al Academiei Române, „ Cartea creștinismului românesc”(1943) e fundamentală; Vasile Militaru, fabulist; Nicolae, Principele (de Hohenzollern) n. 1903 - m. 1974, fiind autoexilat din țară...; C. Noica, filosof și eseist spiritualist, creator de școală de filosofie, fost deținut politic; Nicolae Paulescu, savant, fiziolog, Prof universitar - București, autor de tratate și cărți esențiale, m.
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
treburile publice, cari au preferat o tradiție plină de erori unei inițiative salutare pentru revizuirea materialului destinat educației copiilor noștri”. Capitolul despre fabulele lui La Fontaine se încheie, totuși, cu o reverență, o apărare, o ilustrare și o scuză a fabulistului francez - „Remușcări și omagiu“, dedicate poetului I.B. (Ion Barbu)... O altă secțiune, „Diez și becar“ cuprinde, pe lîngă experimentele radicale menționate ceva mai sus, compuneri „pseudoromanești” inspirate evident de Urmuz, dar mai epice, mereu supravegheate de ironia bonomă a naratorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Visarion 26. 2778. Florescu Paraschiva, 7 apartamente, București, str. Ion Creangă 18. 2779. Fatu Gh. Ioan, 4 apartamente, București, str. Sirenelor 90. 2780. Furlugeanu Elenă, 4 apartamente, București, Bd. 1 Mai nr. 68. 2781. Florescu Lucretia, 4 apartamente, București, Într. Fabulistului 8. 2782. Feldstein Leon, 13 apartamente, București, str. Mircea Vodă 27, 29. 2783. Fotescu C. Lucia, 7 apartamente, București, str. Paris 61. 2784. Filipescu Mihail și Valeria, 8 apartamente, București, str. Ion Frimu 33. 2785. Frunzanescu Eliza, 6 apartamente, București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Niculescu Constantin, 5 apartamente, București, str. Părintele V. Lucaci 25, str. Viespari 50. 8479. Pantelimon Radu, 8 apartamente, București, str. I. Miciurin 12. 8480. Pistrui Ion, 4 apartamente, București, str. 11 Iunie 40. 8481. Paraschivescu Constantin, 3 apartamente, București, Într. Fabulistului 2. 8482. Papadopol N. Elenă, 2 apartamente, București, str. Antim 65. 8483. Rădulescu Ion, 2 apartamente, București, str. Aviator Petre Cretu 68. 8484. Staicu Velicu, 4 apartamente, București, str. Sebastian 91. 8485. Stănescu Radu, 6 apartamente, București, str. 13 Septembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
cu studii și conferințe. Este și autor de manuale de retorică și stilistică, precum și de antologii de literatură populară și din clasicii români: Poezii populare alese. Balade (1896), Poezii populare alese. Doine, colinde, cântece soldățești, bocete, legende (1896), Fabule și fabuliști (1905), Colinde și cântece de stea (1911). O retrospectivă a preocupărilor sale pentru literatura populară va fi publicată în volumul Negru pe alb (1922), care reunește și câteva studii, conferințe, amintiri, poezii, cugetări și schițe după natură. SCRIERI: Retorica, Ploiești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
despre fabula română, București, 1885; Diverse. Conferințe publice, Ploiești, 1887; Studiu asupra fabulei, București, 1898; Negru pe alb, București, 1922. Antologii: Poezii populare alese. Balade, București, 1896; Poezii populare alese. Doine, colinde, cântece soldățești, bocete, legende, București, 1896; Fabule și fabuliști, București, 1905; Colinde și cântece de stea, București, 1911. Repere bibliografice: Encicl. rom., III, 385; D. Teleor, Oamenii școalei, „România ilustrată”, 1901, 2; Candidații noștri. Din viața și activitatea d-lui Cristu Negoescu, Ploiești, 1911; Predescu, Encicl., 590; Dicț. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
, Costache [Constantin] (c. 1800, București - 7.III.1845, București), autor dramatic și fabulist. De origine grecească, antecesorii lui F. - al treilea din cei cinci copii ai Mariei (n. Hrisoscoleo) și ai clucerului Constantin Facă - erau boieri de condiție mijlocie. Se instruiește în limba greacă, acasă și, probabil, la Academia din București. Melancolic, spiritual
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]
-
informații din varii domenii: „Cronica medicală”, „Galeria parlamentară”, „Din înțelepciunea popoarelor”, „Umoristice”, „Cronica feminină” etc. Partea literară, cea mai extinsă, are în vedere toate genurile, excepție făcând doar comentariul critic, unde ar putea fi menționate totuși paginile lui D. Teleor (Fabulistul Gr. Alexandrescu, Cum au intrat junimiștii în politică, Un satirist uitat: Ioan Ianov, Spiritul gazetarilor de acum 35 de ani). Deși se publică, număr de număr, versuri de I. Gr. Periețeanu, Ludovic Dauș, Cincinat Pavelescu, Barbu Nemțeanu, Al. St. Vernescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289219_a_290548]
-
în timpul vieții: M. Dragomirescu care respingea "partea meschină a preocupărilor lui literare: parodii, imitațiuni searbede lirice, glume ușoare tot ceea ce într-o literatură nici nu trebuie înregistrat, necum recomandat și studiat" și Paul Zarifopol care nu l-a acceptat pe fabulistul Caragiale: "Iar fabulele, desigur, cele mai nejustificabile producții literare ale lui Caragiale, nu le pot înțelege decît ca simptom de tradiționalism estetic întins pînă dincolo de absurd." Același Paul Zarifopol ultimul junimist intuiește anormalitatea lui Caragiale ("...era un meridional leneș, înzestrat
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Donici) și al lui Mihail Dobronravov, secretar al Consistoriului din Chișinău, și frate cu Radu Donici. Familia lui D. număra câteva generații de clerici și era cunoscută pentru sentimentele și activitățile proromânești. Pe linie maternă, viitorul scriitor se înrudea cu fabulistul Alecu Donici. Înscris în matricolele școlare cu numele Dobronravov Leon, se va lansa și se va impune ca literat sub semnătura Leon Dobronravov-Donici. După absolvirea Școlii Spirituale din Chișinău, continuă studiile la Seminarul Teologic din Sankt Petersburg și la Universitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
și bătăi, În care dă rusu strigare Deci intră și moldovanul, Căutând în pungă banul, Dar găsind el mărunțele, Strigă să-i de plăcințele. AL. DONICI Fabula a înflorit în această vreme, mai ales că permitea aluziile politice. Dar vreun fabulist care să atingă limitele artei nu întîlnim, și basarabeanul Al. Donici (1806-1866) face figură onorabilă doar printr-o cadență mai sprintenă, ca în această fabulă unionistă: Racul, broasca și o știucă Racul înapoi se da, Într-o zi s-au
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]