4,085 matches
-
o fată mare. Și pentru dînșii era Primăvară, și ochii lor erau plini de minunea iubirei. Peste capetele lor, se aplecau ramurile înflorite, și șopteau, și priviau și se bucurau; se bucurau de frumusețea celor ce vedeau." Vîrsta naivă a facerii de personaje. Totuși, de-ar fi să ștergem, cititori trecuți prin curente, stîngăciile micului romantism, rămîne aproape un tablou din Sadoveanu: doi țigani imaculați (nepotrivit? poate...), a căror taină (o, Bizet!) mișcă universul. Un univers care vrea să-i cunoască
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
Barcelo, pictor, sculptor și ceramist, renumit, și el un fel de rebel, de însingurat, altfel decît Bartabas sau decît Nadj. Paso doble la Eglise des Celestins. Confesiunea gravă și burlescă a doi mari artiști. O demonstrație uriașă, extrem de simplă, a facerii. A metamorfozelor petrecute la vedere. A frămîntării și prefacerii pămîntului, lutului, în fața ochilor noștri, timp de o oră, în nava laterală a bisericii. Facerea. Două planșe mari de argilă roșie neîncepută, dispuse în unghi de o sută douăzeci de grade
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
des Celestins. Confesiunea gravă și burlescă a doi mari artiști. O demonstrație uriașă, extrem de simplă, a facerii. A metamorfozelor petrecute la vedere. A frămîntării și prefacerii pămîntului, lutului, în fața ochilor noștri, timp de o oră, în nava laterală a bisericii. Facerea. Două planșe mari de argilă roșie neîncepută, dispuse în unghi de o sută douăzeci de grade. Și n-a fost nici un cuvînt. Doar travaliul dumnezeiesc al celor doi artiști, Nadj și Barcelo, de a se naște, de a ieși din
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
diminețile ochilor, isi zornăie tăcerea în clopotnița buzelor aruncate-n suspin de fiecare pântec însămânțat pe muchia de lut a rădăcinii. Ea era părul de lângă fereastră lumii mele, bătrân, aplecat spre răsărit, ca o cruce strivita de lehuzia Mariei, înainte de facere. DE DIN TINE De din tine am picurat a răi pe muntele de turcoaz, când soarele mucegăise de singurătate, proptit în diminețile ochilor tăi curgând spre obârșii. De din tine mi-am ivit rostirea buzelor două corăbii naufragiate pe țărmul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
realizări” fiind forțe uluitor de lucide și îmbinând fățărnicia cu o strategie cinico-sadică, distructiv-apocaliptică de Duh, inversând, cu voluptate infernala, toate preceptele creștine, primul și cel mai important fiind însuși conceptul de “mântuire a omului”, după care urmeaza cel de...”facere a lumii” (mereu, dracul proclama “Lumea Nouă”! - a se vedea și porecla Americii/SUA...): “Din școlile elemen tare/din licee și/ facultăți/trebuie înlăturați profesorii/de valoare/ care se bucură de popularitate.../ Locurile lor trebuie ocupate/de oameni numiți de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de pregătore slab/sau mediocre” (Mântuirea omului, p. 40) - sau: “Trebuie că la facultăți/să ajungă cu prioritate/sau în mod exclusive,/ cei care nu sunt interesați/să se perfecționeze//la nivel înalt,/ci doar să obțină/o diplomă” (cf. Facerea lumii, p. 43) - adică, ATUNCI, Petre Român ori Samuel Bruckner-Silviu Brucan - iar azi, EBELE și “anastasele”, “tălmăcenii” și “botișii”, “ialomițenii” și “tineii” (toți având, în spate, pe “baciul isăresc”, pe Cel cu Ochi de Sticlă!) . Da, noi, subsemnatul, dăm mărturie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
diminețile ochilor, isi zornăie tăcerea în clopotnița buzelor aruncate-n suspin de fiecare pântec însămânțat pe muchia de lut a rădăcinii. Ea era părul de lângă fereastră lumii mele, bătrân, aplecat spre răsărit, ca o cruce strivita de lehuzia Mariei, înainte de facere. DE DIN TINE De din tine am picurat a răi pe muntele de turcoaz, când soarele mucegăise de singurătate, proptit în diminețile ochilor tăi curgând spre obârșii. De din tine mi-am ivit rostirea buzelor două corăbii naufragiate pe țărmul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
realizări” fiind forțe uluitor de lucide și îmbinând fățărnicia cu o strategie cinico-sadică, distructiv-apocaliptică de Duh, inversând, cu voluptate infernala, toate preceptele creștine, primul și cel mai important fiind însuși conceptul de “mântuire a omului”, după care urmeaza cel de...”facere a lumii” (mereu, dracul proclama “Lumea Nouă”! - a se vedea și porecla Americii/SUA...): “Din școlile elemen tare/din licee și/ facultăți/trebuie înlăturați profesorii/de valoare/ care se bucură de popularitate.../ Locurile lor trebuie ocupate/de oameni numiți de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de pregătore slab/sau mediocre” (Mântuirea omului, p. 40) - sau: “Trebuie că la facultăți/să ajungă cu prioritate/sau în mod exclusive,/ cei care nu sunt interesați/să se perfecționeze//la nivel înalt,/ci doar să obțină/o diplomă” (cf. Facerea lumii, p. 43) - adică, ATUNCI, Petre Român ori Samuel Bruckner-Silviu Brucan - iar azi, EBELE și “anastasele”, “tălmăcenii” și “botișii”, “ialomițenii” și “tineii” (toți având, în spate, pe “baciul isăresc”, pe Cel cu Ochi de Sticlă!) . Da, noi, subsemnatul, dăm mărturie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Nicolae Grosu, Edit. Paideia, București, 1997, p. 172. footnote>, adică să-și înfrâneze poftele și să iubească curăția fizică și sufletească, deoarece omul virtuos se bucură și de ajutorul cel de sus<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere IIĂ, p. 279. footnote>. Fericitul Augustin a surprins foarte bine importanța curățeniei sufletești prin afirmația că fecioria trupului aparține unui mic număr, dar fecioria inimii trebuie să fîe a tuturor<footnote Fer. Augustin apud Părintele Galeriu Prefață la Sf. Vasile
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cuprinși de pofta trupească, trebuie să ne îndreptăm mintea și inima spre Dumnezeu și vom ști că El este Cel ce ne judecă și Lui nu-i putem ascunde nici gândurile minții<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere IIĂ, p. 289. footnote>. Nu trebuie să uităm nici o clipă că Dumnezeu nu îngăduie să fim ispitiți mai mult decât putem duce și nici nu trebuie să ne descurajăm, indiferent de intensitatea luptei: Dumnezeu nu îngăduie să fim ispitiți mai
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ca să nu fim pedepsiți și pentru păcatele săvârșite de ei. Nu știți oare ce a pățit preotul Eli, că n-a îndreptat cum se cuvine păcatele copiilor lui? (I Regi. 4, 18-19)<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere IIĂ, pp. 262-263. footnote>. După Sfântul Nicodim Aghioritul, curvia este un păcat de moarte, care se biruiește foarte lesne, depărtându-se cu totul de ispita și locurile în care se dă lupta. Pentru aceasta el ne îndeamnă să fugim de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
preaînalt (Ps. 81,6), știind că din Rai urmau să se mute la o stare mai bună. Diavolul, șerpuitor în purtări, tare în vicleșuguri și cu ochi ademenitori, pizmuind fericirea lor, le-a spus primilor oameni: Veți fi ca Dumnezeu (Facere 3, 5), și în aceasta consta ispita și strategia lui. Căci Adam avea menirea de a deveni Dumnezeu, dar prin participare la Dumnezeu Însuși, în El și prin El, și nu fără El. Șarpele, care nu este altceva decât forma
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
faptul că Eva s-a lăsat amăgită și a gustat tocmai din acest fruct, care îi fusese oprit, deși în rai Dumnezeu făcuse: să răsară din pământ tot soiul de pomi, plăcuți la vedere și cu roade bune de mâncat (Facere 2, 9). Toți Sfinții Părinți sunt de acord în a stabili cauza păcatului în voința omenească, în libertatea sa. Căderea firii este urmarea nemijlocită a liberei determinări a omului. Cu privire la cădere, Părintele Stăniloae spune că un element al căderii este
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
darul în locul ascultării de Dăruitor, făcând abstracție de Acesta. Vrea să fie el măsura tuturor lucrurilor, nemulțuminduse în postura de slujitor ales al lui Dumnezeu și rege al creației. Fără Dumnezeu, Adam nu poate deveni dumnezeu - adică ceea ce afirmă ispititorul (Facere 3, 4-5), dar El va cunoaște binele și răul, ceea ce înseamnă că, până la un punct, ispititorul a avut oarecum dreptate. Dar omul nu poate avea viață în sine, așa cum are Dumnezeu. Nici una dintre creaturi nu o poate avea, prin urmare
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
doi le era teamă de pedeapsa pe care urmau să o primească ca urmare a călcării poruncii. Însă teama lor de Dumnezeu nu s-a concretizat și într-o recunoaștere a greșelii săvârșite. Dimpotrivă, la întrebarea Creatorului: Adame, unde ești? (Facere 3, 9), acesta răspunde că am auzit glasul Tău în rai și m-am temut, căci sunt gol, și m-am ascuns (v. 10). Pare a fi o încercare de a distrage atenția lui Dumnezeu de la păcatul săvârșit, încercând să
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
la mărturisirea păcatului săvârșit, la o veritabilă întoarcere spre El. Dumnezeu l-a căutat pe Adam, care s-a ascuns, și l-a întrebat: Unde ești? Nu cumva ai mâncat din pomul din care ți-am poruncit să nu mănânci? (Facere 3,11). Felul cum este pusă întrebarea: Nu cumva îi favorizează lui Adam un răspuns pozitiv, dându-i prilej de a se pocăi. Dumnezeu știa că Adam și Eva călcaseră porunca, cunoștea cauza goliciunii lor, dar El aștepta părerea de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
pălămidă îți va rodi el și te vei hrăni cu iarba câmpului! În sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care ești luat; căci pământ ești și în pământ te vei întoarce (Facere 3, 17-19). Cea dintâi urmare a păcatului în strămoșii noștri, observată de ei, a fost simțul goliciunii, nu al vreunei dureri sufletești sau trupești, ci al goliciunii: Și li s-au deschis ochii amândurora, și au cunoscut că erau goi
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
3, 17-19). Cea dintâi urmare a păcatului în strămoșii noștri, observată de ei, a fost simțul goliciunii, nu al vreunei dureri sufletești sau trupești, ci al goliciunii: Și li s-au deschis ochii amândurora, și au cunoscut că erau goi (Facere 3,7). Sfântul Ioan Gură de Aur spune că au simțit că sunt cu trupul gol, ca să cunoască bine, prin rușinea ce i-a cuprins, în ce prăpastie i-a dus călcarea poruncii Stăpânului. Deci, când auzi că, <<li s-
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Deci, când auzi că, <<li s-au deschis ochii>> înțelege că i-a făcut să simtă goliciunea lor și că au căzut din slava de care se bucurau înainte de mâncarea din pom<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 21, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, pp. 183-184. footnote>. Păcatul a lipsit pe om de prezența în
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
puternic încât strămoșii noștri începură să caute mijloace, dacă nu să se izbăvească de el cu totul, cel puțin să-i micșoreze puterea prin vreo acoperire a trupului lor: Și au cusut frunze de smochin și și-au făcut acoperăminte (Facere 3, 7). Aceste acoperăminte exprimau perfect de bine adâncimea căderii lor. Apoi, Sfânta Scriptură relatează: Dumnezeu a făcut lui Adam și femeii lui îmbrăcăminte de piele și i-a îmbrăcat (Facere 3, 21). În încercarea de a explica starea omului
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
cusut frunze de smochin și și-au făcut acoperăminte (Facere 3, 7). Aceste acoperăminte exprimau perfect de bine adâncimea căderii lor. Apoi, Sfânta Scriptură relatează: Dumnezeu a făcut lui Adam și femeii lui îmbrăcăminte de piele și i-a îmbrăcat (Facere 3, 21). În încercarea de a explica starea omului de după cădere, Sfinții Părinți au acordat o mare importanță în lucrările lor învățăturii despre hainele de piele. Observăm din citatul biblic că, după căderea protopărinților, pentru ca ei să poată supraviețui, Dumnezeu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
oarecare consimțământ, deși nu este și ceva clar sau adevărat. Căci dacă hainele de piele sunt carne și oase, cum a zis atunci înainte de ele Adam: «Acesta este os din oasele mele și carne din carnea mea»?<footnote Origen, La Facere, 3,2 apud Panayotis Nellas, op. cit., p. 264. footnote> Unii autori patristici nu subscriu lui Origen, ba dimpotrivă polemizează cu ideile acestuia: Metodie din Olimp<footnote Autorul acesta este de părere că hainele de piele nu sunt trupurile Aglaophon sau
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
rev. Studii Teologice, anul VIII (1956), nr. 9-10, p. 602. footnote>. Concluzia pe care o trage Sfântul Grigorie de Nyssa cu privire la învățătura despre consecințele căderii primilor oameni în păcat este următoarea: Toate le înțelegem din Scriptură, în cele spuse despre Facerea lumii, anume că omul a fost plăsmuit după chipul lui Dumnezeu și trăia în rai și se desfăta de pomii sădiți acolo. Iar fructul acestor pomi erau viața și cunoștința și cele asemenea acestora. Iar dacă toate acestea erau în
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
să-i elibereze din robia păcatului și a morții împăcându-i cu Dumnezeu și înnoindu-i. Dar nu numai atât. Hristos recapitulează întreaga creație, fiindcă și ea a suferit de pe urma căderii lui Adam, urâțindu-și chipul și împuținându-și existența (Facere 2, 17-19), ca s-o refacă și s-o înalțe pe o treaptă superioară de existență<footnote Pr.Conf.Dr. Ilie Moldovan, Iisus Hristos - viața lumii, în rev. Mitropolia Moldovei și Sucevei, anul LIX, nr. 4-6/1983, p. 173. footnote>. Omul, după
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]