514 matches
-
SUA, Canada, Australia, Chile, China și Japonia. Activitatea sa științifică acoperă un spectru larg de probleme: mineralogia feldspaților, granitoidele de la Ogradena (Banat), masivul alcalin de la Ditrău (Carpații Orientali) și din domeniul sedimentologiei, petrografiei rocilor sedimentare, analizei secvențiale și modelelor de facies; cercetări aplicate in domeniul resurselor minerale și hidrocarburilor în Carpații Orientali, Carpații Meridionali, Munții Apuseni și Dobrogea. A efectuat primele studii de petrologie comparată și analiză comparativă - prin reconstiuiri de paleosurse pentru bazinele sedimentare din Masivul Central Dobrogean, zona flișului
Nicolae A. Anastasiu () [Corola-website/Science/307078_a_308407]
-
Ceahlău (vârful Bivolul, cu altitudinea maximă - 1.530 m, se află în centrul unui mare sinclinal înălțat, în alcătuirea căruia se află o masă importantă de conglomerate cretacice de Ceahlău). Pe rocile mai puțin rezistente s-au format depresiuni de facies petrografic, ca depresiunea Găinești, pe Suha Mică (pe șisturi argiloase și marne bituminoase oligocene), depresiunile Pipirig, cea de pe Ozana și de pe Hangu, pe Bistrița (pe marnocalcarele cretacic-superioare de Hangu), aceasta din urmă acoperită acum de apele lacului de acumulare Izvorul
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
formațiunile cretacice și paleogene din alcătuirea Munților Vrancei se remarcă prin eterogenitate petrografică, o mare diversitate de structuri și o tectonică “vie”, actuală - elemente reflectate din plin în aspectele generale sau de detaliu ale reliefului. Substratul abundă în așa-zise faciesuri litologice, purtînd amprenta rocilor preponderente din alcătuirea depozitului geologic respectiv. Răspîndirea cea mai largă o au gresiile cu ,familiile" lor numeroase și diverse, de la “gresia de Kliwa" și de “Tarcău", la gresii calcaroase, gresii curbicorticale, gresii micacee, gresii glauconitice, gresii
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
parte cu liniile structurale principale. Asa se explică masivitatea culmilor muntoase îndeosebi din extremitatea apuseană a Vrancei, cele de pe rama nordică și cele ce formează cumpăna apelor Zăbala - Mișîna. Dimpotrivă, acolo unde se impune “mozaicarea" litologică ori alternanța repetată a faciesurilor cu durități diferite și supuse intens forțelor tectonice (situație particulară ,semiferestrei Putna - Vrancea"), relieful este puternic fragmentat, atît în plan cît și în profil, “tînăr", cu creste proeminente și vîrfuri secundare semețe, cu turnuri, colți și multe alte microforme zvelte
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
foioase . Este o stațiune cu caracter permanent, unde au fost puse în evidență strate acvifere de adâncime cu ape slab mineralizate. Apă minerală izvorăște din mai multe locuri de sub stăncile din valea Secăturii, din depozitele oligocene care încep într-un facies continental, constituit dintr-un complex de argile cenușii, în care se găsește un strat de lignit, gresii, calcare cu concrețiuni de pirita care dau mineralizarea apelor de Bizușa. Acestora le succed orizontul stratelor de Ciocmăni, urmat de stratele de Bizușa
Bizușa-Băi, Sălaj () [Corola-website/Science/301775_a_303104]
-
o suprafață articulară concavă, în sens transversal, acoperită în toată întinderea sa de un strat de cartilaj hialin gros de 1,5-2 mm. În scoabă pătrunde trohleea talusului, care dă articulației o mai mare soliditate. "Față articulară inferioară a tibiei" ("Facies articularis inferior tibiae") este dreptunghiulară și prezintă o concavitate sagitală, care descrie un arc de circa 80° și o convexitate transversală ușoară, cu o creasta antero-posterioară cu vârful rotunjit. "Față articulară a maleolei mediale a tibiei" ("Facies articularis malleoli medialis
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
inferioară a tibiei" ("Facies articularis inferior tibiae") este dreptunghiulară și prezintă o concavitate sagitală, care descrie un arc de circa 80° și o convexitate transversală ușoară, cu o creasta antero-posterioară cu vârful rotunjit. "Față articulară a maleolei mediale a tibiei" ("Facies articularis malleoli medialis tibiae") se află în continuitate cu față articulară inferioară a tibiei și formează cu ea un unghi obtuz deschis în jos și lateral; ea este convexă și triunghiulară. "Față articulară a maleolei laterale a fibulei" ("Facies articularis
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
tibiei" ("Facies articularis malleoli medialis tibiae") se află în continuitate cu față articulară inferioară a tibiei și formează cu ea un unghi obtuz deschis în jos și lateral; ea este convexă și triunghiulară. "Față articulară a maleolei laterale a fibulei" ("Facies articularis malleoli lateralis fibulae") este convexă și triunghiulară. Suprafața articulară tarsiană este formată de trohleea talusului, care este o proeminență articulară voluminoasă cu trei fețe: fața superioară a trohleei talusului, fața maleolară medială și fața maleolară laterală. "Fața superioară a
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
hirsutism. La bărbați apar tulburări de dinamică sexuală până la impotență, oligospermie, reducerea volumului seminal, infertilitate, scăderea pilozității faciale. Adenom care secretă ACTH, de cele mai multe ori microadenom, care prin efectul stimulator asupra ambelor suprarenale produce hipertrofia bilaterală a acestora. Tablou clinic. Facies rotund de „lună plină”, cu venectazii, ten seboreic, obezitate facio-trunculară, hiperpigmentare tegumentară, hirsutism, HTA, hiperglicemie, vergeturi roșii violacee pe abdomen și coapse, dereglări ale ciclului menstrual. Dg paraclinic. 1. Analize nespecifice: hiperglicemie, creșterea Natremiei, scăderea potasemiei. 2. Hormonal. Dozarea cortizolului
Hipofiză () [Corola-website/Science/306082_a_307411]
-
partea anterioară și inferioară a brațului, sub biceps; el dă lărgimea brațului în partea lui inferioară. Superior are originea în treimea medie și inferioară a humerusului inserându-se pe buza inferioară a tuberozității deltoidiene ("Tuberositas deltoidea humeri"), pe fețele antero-laterală ("Facies anterolateralis humeri") și antero-medială ("Facies anteromedialis humeri") a humerusului și pe marginile lui, dedesubtul inserției deltoidului ("Musculus deltoideus") și pe septurile intermusculare brahiale medial ("Septum intermusculare brachii mediale") și lateral ("Septum intermusculare brachii laterale") ale brațului, în special pe cel
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
brațului, sub biceps; el dă lărgimea brațului în partea lui inferioară. Superior are originea în treimea medie și inferioară a humerusului inserându-se pe buza inferioară a tuberozității deltoidiene ("Tuberositas deltoidea humeri"), pe fețele antero-laterală ("Facies anterolateralis humeri") și antero-medială ("Facies anteromedialis humeri") a humerusului și pe marginile lui, dedesubtul inserției deltoidului ("Musculus deltoideus") și pe septurile intermusculare brahiale medial ("Septum intermusculare brachii mediale") și lateral ("Septum intermusculare brachii laterale") ale brațului, în special pe cel medial. Fibrele musculare descind, trec
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
temporale și infratemporale și arcadei zigomatice. Are 3 fețe (laterală - facială, temporală, orbitară), 5 margini (antero-inferioară - maxilară, antero-superioară - orbitară, postero-superioară - temporală, postero-inferioară, postero-medială), 2 procese sau apofize (frontal, temporal). Se articulează cu osul frontal, sfenoid, temporal și maxilă Fața laterală ("Facies lateralis") sau fața facială (malară) privește antero-lateral, este patrulateră, convexă, netedă. Pe ea se găsește un mic orificiu zigomatico-facial ("Foramen zygomaticofaciale"), adesea dublu și ocazional absent. Orificiu zigomatico-facial este situat lângă marginea orbitală a feței laterale. Prin acest orificiu trec
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
zygomatic ("Ramus zygomaticofacialis nervi zygomatici") și ramurile zigomaticofaciale ale arterei și venei lacrimale ("Arteria lacrimalis" și "Vena lacrimalis"). Pe fața laterală se inseră posterior mușchiul zigomatic mare ("Musculus zygomaticus major") și anterior mușchiul zigomatic mic ("Musculus zygomaticus minor"). Fața temporală ("Facies temporalis") este concavă și privește înapoi și medial. Ea alcătuiește partea anterioară a fosei temporare și peretele lateral al fosei infratemporare. Pe ea se găsește orificiul zigomatico-temporal ("Foramen zygomaticotemporale") prin care trec: ramura zigomaticotemporală a nervului zigomatic ("Ramus zygomaticotemporalis nervi
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
peretele lateral al fosei infratemporare. Pe ea se găsește orificiul zigomatico-temporal ("Foramen zygomaticotemporale") prin care trec: ramura zigomaticotemporală a nervului zigomatic ("Ramus zygomaticotemporalis nervi zygomatici") și ramura zigomaticotemporală a arterei zigomatice (care este o ramură a arterei lacrimale). Fața orbitară ("Facies orbitalis") este netedă și concavă, contribuie la formarea peretelui lateral și inferior al orbitei. Ea este delimitată de fața laterală a osului zigomatic prin marginea antero-superioară (orbitală). Se articulează cu marginea zigomatică a aripei mari a sfenoidului ("Sutura sphenozygomatica") și
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
Fața (chip, lat. "Facies") este partea anterioară a capului omului (și al unor animale) care se extinde de la frunte până la bărbie și lateral, dar fără a include urechile. Este delimitată în sus de marginea superioară a frunții. Fața cuprinde ochii, nasul, gura, fruntea, obrajii
Față () [Corola-website/Science/333032_a_334361]
-
importanță. Fața reprezintă așadar ansamblul structural constituțional cu diferitele lui părți constitutive, trăsături, forme și raporturi între ele. Ea poate fi rotundă, ovală, pătrată etc. sau palidă, roșie, galbenă etc., regulată sau neregulată, simetrică sau asimetrică, urâtă sau frumoasă etc. Faciesul (fizionomia) etichetează expresia sau aparența feței; în medicină, termenul se utilizează cu referire la un aspect caracteristic al feței, care prezintă modificări mai mult sau mai puțin specifice pentru unele boli. De exemplu, facies adenoidian (aspect al feței caracteristic copiilor
Față () [Corola-website/Science/333032_a_334361]
-
sau asimetrică, urâtă sau frumoasă etc. Faciesul (fizionomia) etichetează expresia sau aparența feței; în medicină, termenul se utilizează cu referire la un aspect caracteristic al feței, care prezintă modificări mai mult sau mai puțin specifice pentru unele boli. De exemplu, facies adenoidian (aspect al feței caracteristic copiilor cu vegetații adenoide: față inexpresivă, cu gura întredeschisă, prognatism dentar, formă alungită și cu șanțul nazolabial șters). Faciesul caracterizează aspectul imprimat feței de psihologia individului respectiv; de însușirile, sentimentele, suferințele, gândurile lui; de ființa
Față () [Corola-website/Science/333032_a_334361]
-
al feței, care prezintă modificări mai mult sau mai puțin specifice pentru unele boli. De exemplu, facies adenoidian (aspect al feței caracteristic copiilor cu vegetații adenoide: față inexpresivă, cu gura întredeschisă, prognatism dentar, formă alungită și cu șanțul nazolabial șters). Faciesul caracterizează aspectul imprimat feței de psihologia individului respectiv; de însușirile, sentimentele, suferințele, gândurile lui; de ființa lui intimă, de personalitatea lui sau de boala de care suferă. Toate aceste aspecte psihoexpresive a feței rezultă din conformația ei, din aspectul gurii
Față () [Corola-website/Science/333032_a_334361]
-
bun la suflet sau rău etc. Prin fața lor, ca expresie vie a personalității, oamenii se simt de la prima vedere atrași între ei sau se resping. Prin față s-au născut iubiri sau ură, milă sau dispreț, sentimente gingașe sau îngrozitoare. Faciesul caracterizează calitățile intelectuale ale individului (față inteligentă: vie spirituală sau plată, indiferentă, bleagă, imbecilă), particularitățile caracteriale ale lui (față fermă, energică, pozitivă, dură, vicleană, blândă, bună sau din contră rea, meschină, falsă, indisciplinată, indocilă, vicioasă), însușirile temperamentale (față activă, vioaie
Față () [Corola-website/Science/333032_a_334361]
-
și Buna, în jurul cărora s-a dezvoltat comunitatea dacica. Ploile torențiale provoacă uneori inundații care periclitează parțial gospodăriile amplasate de-a lungul cursurilor, fără a provoca pagube majore că în alte părți. Referitor la structura geologică, sedimentele din regiune aparțin faciesului stratelor de câmpie cu o uniformitate litologica, constituită din alternanta argilelor nisipoase cu marne și intercalații de tufuri vulcanice cu vîrsta geologică între Bademian și Sarmațian inferior. Fundamentul nu apare la zi, dar a fost pus în evidență prin forajele
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
argilelor nisipoase cu marne și intercalații de tufuri vulcanice cu vîrsta geologică între Bademian și Sarmațian inferior. Fundamentul nu apare la zi, dar a fost pus în evidență prin forajele de la Sic și Dârja, peste care sunt dispuse sedimente în faciesul lagunar, cu argile, gispsuri și sare, apoi în facies neritic de mică adâncime, cu alternanta de marne, argile, nisipuri cu gresii curbicorticale (se desprind în plăci) și orizonturi de tufuri vulcanice la diferite înălțimi. Acest facies are afinități cu formațiunile
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
cu vîrsta geologică între Bademian și Sarmațian inferior. Fundamentul nu apare la zi, dar a fost pus în evidență prin forajele de la Sic și Dârja, peste care sunt dispuse sedimente în faciesul lagunar, cu argile, gispsuri și sare, apoi în facies neritic de mică adâncime, cu alternanta de marne, argile, nisipuri cu gresii curbicorticale (se desprind în plăci) și orizonturi de tufuri vulcanice la diferite înălțimi. Acest facies are afinități cu formațiunile plisului din arcul extracarpatic. În partea superioară a orizontului
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
sunt dispuse sedimente în faciesul lagunar, cu argile, gispsuri și sare, apoi în facies neritic de mică adâncime, cu alternanta de marne, argile, nisipuri cu gresii curbicorticale (se desprind în plăci) și orizonturi de tufuri vulcanice la diferite înălțimi. Acest facies are afinități cu formațiunile plisului din arcul extracarpatic. În partea superioară a orizontului magnos încep să predomine nisipurile asupra argilelor, cu care sunt in alternanta, indicind o îndulcire a apelor marine. În perimetrul satului Aruncuta, formațiunile geologice prezente aparțin Sarmațianului
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate șapte tipuri de habitate comunitare; astfel: Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco-Brometalia"); Pajiști stepice subpanonice, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"); Pajiști aluviale din "Cnidion dubii"; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis") și Tufărișuri subcontinentale peri-panonice. La nivelul ierburilor
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
de habitate naturale (Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri de "Tilio-Acerion" pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri ilirice de "Fagus sylvatica" (Aremonio-Fagion), Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco Brometalia"), Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Fânețe montane, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]