889 matches
-
gândului nerostit” Poet, eseist, prozator, Constantin Stancu este, în viața cultural-artistică a arealului hunedorean, o prezență dintre cele mai importante, atât prin frecvența aparițiilor editoriale, cât și prin autoritatea comentariilor sale critice. După debutul în poezie, în volumul colectiv Argonauții, Facla, 1988, a rămas fidel oarecum Timișoarei, dar formația sa, ca om de litere, și afinitățile sale estetice sunt legate de spațiul unde viețuiește - Deva, Hațeg, Petroșani, Vulcan - și unde își scrie poemele ori numeroasele articole dedicate unor confrați: Dumitru Hurubă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
gândului nerostit”Poet, eseist, prozator, Constantin Stancu este, în viața cultural-artistică a arealului hunedorean, o prezență dintre cele mai importante, atât prin frecvența aparițiilor editoriale, cât și prin autoritatea comentariilor sale critice. După debutul în poezie, în volumul colectiv Argonauții, Facla, 1988, a rămas fidel oarecum Timișoarei, dar formația sa, ca om de litere, și afinitățile sale estetice sunt legate de spațiul unde viețuiește - Deva, Hațeg, Petroșani, Vulcan - și unde își scrie poemele ori numeroasele articole dedicate unor confrați: Dumitru Hurubă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
Pongrácz-Popescu S-a născut la Odorheiul Secuiesc, în județul Harghita. Romanciera, traducătoarea și ziarista Maria Pongrácz-Popescu a absolvit Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, este doctor în istoria presei, autoare a volumelor intitulate „Adio insule”, apărută la Editura „Facla”, „Sub poalele Parnasului” (Facla), „Pe prispa zăpezilor” (Facla), „Umbra sfărâmată” (Kriterion), „Săliștencele” (Facla), „Cadențe timișorene” (Excelsior), antologia „Crinul, cofetărie pentru doamne. Prozatoare timișorene contemporane” (Eubeea) și „Amiază cu flori” (Facla). Recent i-a apărut romanul „Portret cu fluturi”. Scriitoarea a
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
la Odorheiul Secuiesc, în județul Harghita. Romanciera, traducătoarea și ziarista Maria Pongrácz-Popescu a absolvit Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, este doctor în istoria presei, autoare a volumelor intitulate „Adio insule”, apărută la Editura „Facla”, „Sub poalele Parnasului” (Facla), „Pe prispa zăpezilor” (Facla), „Umbra sfărâmată” (Kriterion), „Săliștencele” (Facla), „Cadențe timișorene” (Excelsior), antologia „Crinul, cofetărie pentru doamne. Prozatoare timișorene contemporane” (Eubeea) și „Amiază cu flori” (Facla). Recent i-a apărut romanul „Portret cu fluturi”. Scriitoarea a mai colaborat la antologii
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
județul Harghita. Romanciera, traducătoarea și ziarista Maria Pongrácz-Popescu a absolvit Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, este doctor în istoria presei, autoare a volumelor intitulate „Adio insule”, apărută la Editura „Facla”, „Sub poalele Parnasului” (Facla), „Pe prispa zăpezilor” (Facla), „Umbra sfărâmată” (Kriterion), „Săliștencele” (Facla), „Cadențe timișorene” (Excelsior), antologia „Crinul, cofetărie pentru doamne. Prozatoare timișorene contemporane” (Eubeea) și „Amiază cu flori” (Facla). Recent i-a apărut romanul „Portret cu fluturi”. Scriitoarea a mai colaborat la antologii din Ungaria, Germania și
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
ziarista Maria Pongrácz-Popescu a absolvit Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, este doctor în istoria presei, autoare a volumelor intitulate „Adio insule”, apărută la Editura „Facla”, „Sub poalele Parnasului” (Facla), „Pe prispa zăpezilor” (Facla), „Umbra sfărâmată” (Kriterion), „Săliștencele” (Facla), „Cadențe timișorene” (Excelsior), antologia „Crinul, cofetărie pentru doamne. Prozatoare timișorene contemporane” (Eubeea) și „Amiază cu flori” (Facla). Recent i-a apărut romanul „Portret cu fluturi”. Scriitoarea a mai colaborat la antologii din Ungaria, Germania și Serbia. A realizat traduceri din
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
presei, autoare a volumelor intitulate „Adio insule”, apărută la Editura „Facla”, „Sub poalele Parnasului” (Facla), „Pe prispa zăpezilor” (Facla), „Umbra sfărâmată” (Kriterion), „Săliștencele” (Facla), „Cadențe timișorene” (Excelsior), antologia „Crinul, cofetărie pentru doamne. Prozatoare timișorene contemporane” (Eubeea) și „Amiază cu flori” (Facla). Recent i-a apărut romanul „Portret cu fluturi”. Scriitoarea a mai colaborat la antologii din Ungaria, Germania și Serbia. A realizat traduceri din importanți autori români și autori de peste hotare. Dr. Maria Pongrácz-Popescu este laureată a premiului revistei „Dolgozó Nő
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
juca oricând rolul tătarilor la asediul orașului Kaffa. Un tratament popular O metodă de vaccinare împotriva vărsatului de vânt (varicelă) este descrisă foarte plastic de către Francesco Griselini în cartea sa „Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei” (Editura „Facla”, 1984), o carte scrisă cu prilejul vizitei italianului, în perioada 1774-1777, în Banat: „În această vreme copiii sunt vaccinați împotriva vărsatului de vânt, pentru a evita incidente care stau nu arareori în legătură cu fenomenele naturale. Vaccinarea se face de obicei în
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
a văzut lumina zilei pe 4 iunie 1905, la Șanovița (pe atunci Sziklás), în casa familiei Nicolae și Livia (născută Cădariu). „Important pentru viitorul compozitor - avea să scrie Doru Murgu în 1976, în cartea „Nicolae Ursu - compozitor și folclorist“, Editura „Facla“ - este localizarea Șanoviței în chiar inima unui ținut marcat de prodigioase emulații muzicale. În focarul acestor manifestări, s-a plămădit, cu siguranță, dragostea compozitorului pentru melosul plaiurilor natale, pentru frumusețea colindelor, cântecelor bătrânești, jocurilor și cântecelor de dor“. Mama sa
Agenda2005-22-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283752_a_285081]
-
așadar, că boli dintre cele mai crunte decimau fără milă formele superioare de viață. Mărturiile eruditului venețian Francesco Griselini, devenit bănățean pentru o perioadă de vreme, cuprinse în a sa „Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei“ (Editura „Facla“, 1984), sunt, credem, convingătoare în acest sens: „E adevărat că și în vremuri mai vechi pământul din apropierea Mureșului și cel de-a lungul Tisei, de la Seghedin și până dincolo de Titel, era mlăștinos. Aceste mlaștini nu se întindeau însă atât de
Agenda2005-23-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283783_a_285112]
-
nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Abia mai sângerează timpul Clepsidra lui e sugrumată Cerul, șindrilă-nlăcrimată Își plânge părăsit Olimpul. Și totul se adună-n racle Pe catafalcuri neștiute Rășini pe inimi reci cernute Din veșnic neaprinse facle. Nu! Nici o cruce nu-i ușoară În simplul trai, în răstignire. Ea se înalță prin iubire Și-apoi, nimic n-o mai doboară ... Nu-i moartea leacul izbăvirii, Nici timpul nu se-mpuținează. Un singur mir ne mai salvează Doar
APA VIE A IUBIRII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382637_a_383966]
-
cine se-ndură Printre săruturi plîngem uneori. Ne învelim ca de sfîrșit de lume Unul cu altul spre a ne salva, Cu brațe-ntinse ne strigăm pe nume, De parc-un vînt ciudat ne-ar separa. Și te străbat cu facla mea aprinsă, Ca pe o beznă-a unui vechi mister, Tu, poarta vieții mele, proaspăt ninsă, Mai scîrțîind prin viscol și prin ger. Și mă cuprinzi, în tremur, ca o floare, Ce se hrănește chiar cu carnea mea... Atunci mă
CÎRJĂ DE LUMINĂ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383067_a_384396]
-
căci eu nu i-o dădusem, alt motiv de regret!, și nu-mi venea deloc să cred că o cumpărase dintr-o librărie. Până la urmă am găsit o explicație plauzibilă, Ioan Viorel Boldureanu, cu care împărțisem volumul de debut la Facla, după obiceiul vremii, pe atunci asistent universitar, cu siguranță îl dăruise mai multor colegi, dintre care profesorul Tohăneanu nu putea lipsi. La oarecare timp după aceea, am trăit o altă întâmplare cu Tohăneanu în rol de protagonist, care mi-a
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
nu putea lipsi. La oarecare timp după aceea, am trăit o altă întâmplare cu Tohăneanu în rol de protagonist, care mi-a rămas mai adânc întipărită în minte. Din inițiativa lui Ion Nicolae Anghel, cunoscutul și apreciatul redactor al editurii Facla, s-a constituit la Timișoara spre sfârșitul anilor ’80 un cenaclu de proză. Anghel manifestase dorința să adune periodic laolaltă prozatori din Banat și zonele limitrofe, mai cu seamă pe aceia nășiți de el însuși, cum se lăuda, între care
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
cine se-ndură Printre săruturi plîngem uneori. Ne învelim ca de sfîrșit de lume Unul cu altul spre a ne salva, Cu brațe-ntinse ne strigăm pe nume, De parc-un vînt ciudat ne-ar separa. Și te străbat cu facla mea aprinsă, Ca pe o beznă-a unui vechi mister, Tu, poarta vieții mele, proaspăt ninsă, Mai scîrțîind prin viscol și prin ger. Și mă cuprinzi, în tremur, ca o floare, Ce se hrănește chiar cu carnea mea... Atunci mă
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
de noi cine se-ndurăPrintre săruturi plîngem uneori.Ne învelim ca de sfîrșit de lumeUnul cu altul spre a ne salva,Cu brațe-ntinse ne strigăm pe nume,De parc-un vînt ciudat ne-ar separa.Și te străbat cu facla mea aprinsă,Ca pe o beznă-a unui vechi mister,Tu, poarta vieții mele, proaspăt ninsă,Mai scîrțîind prin viscol și prin ger.Și mă cuprinzi, în tremur, ca o floare,Ce se hrănește chiar cu carnea mea...Atunci mă
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
într-un haos îngrozitor. Nimeni nu mai recunoștea pe nimeni. Cuvintele grosolane erau binevenite - fiecăruia îi era rezervată o insultă la care nu se gândise niciodată. Sticle de kirsch goale zburau în aer ca baloanele de gheață. Se dansa cu facle în mâini și se băteau crunt gheața de sub picioare. Din feeria lui Purcell nu se mai auzeau decât câteva cuvinte: Marea iubire va topi gheața. Focul trosnea în facle, luminând mâinile roșii ale dansatorilor beți. Mă simțeam încălzită de dans
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
goale zburau în aer ca baloanele de gheață. Se dansa cu facle în mâini și se băteau crunt gheața de sub picioare. Din feeria lui Purcell nu se mai auzeau decât câteva cuvinte: Marea iubire va topi gheața. Focul trosnea în facle, luminând mâinile roșii ale dansatorilor beți. Mă simțeam încălzită de dans, dar îngrijorată de mulțimea pestriță care năvălea din toate părțile pe locul unde se aflau Oleg și orchestra care încerca să impună mulțimii puțină ordine și tăcere. Îmi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
cărui aur am băut. Păsările negre suie în apus Ca frunza bolnavă-a carpenului sur Ce se desfrunzește, scuturând în sus, Foile-n azur. Cine vrea să plângă, cine să jelească Vie să asculte-ndemnul nențeles, Și cu ochii-n facla plopilor cerească Să-și îngroape umbra-n umbra lor, în șes." Dar aceste acorduri nu rezultă dintr-o tehnică precisă, voluntară (atunci numai, ar fi adevărate câștiguri pentru poezia noastră). Sunt manifestațiuni ale jocului numerelor mari. Să nu uităm că
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Arad, Timișoara, Brăila, Târgu-Jiu, Lugoj, București) ILUSTRAȚII DE CARTE: 1966 -,,Timpul împlinirilor”, Casa regională a creației populare. 1968 -,,Ce-am în inima și-n gând” , Ion Iliescu, Ilie Birău. 1972 -,,Luceafărul” de Mihai Eminescu, ediție bibliofila, traducător Franyo Zoltan, Editura Facla. 1981 -,,Ciulinii Bărăganului”, ,,Leș Chardons du Bărăgan” de Panait Istrati, ediție franceză editata la Lacourière-Frélaut și Fequet Baudier. Editor - Societatea Bibliofila a medicilor și farmaciștilor din Paris. 1998 -,,Poezii” de Constantă Marcu, Editura Eurostampa - Timișoara. 2000 -,,Bătălia pentru viitor”, de
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
fiu înțeleasă. Demersul meu, o smerită dăruire pentru semeni, venită firesc și din suflet, fără gând ascuns sau meschin. Voi merge mai departe, cu fruntea sus și sufletul curat, nelăsându-mă doborâtă de atitudini mercantile, pragmatice ori fals binevoitoare, având facla iubirii aprinsă! Ajutorul divin mi-a fost și îmi este reazăm. Acel ,,cineva” care se străduiește din răsputeri ca să ,,dispărem” va înțelege într-o zi, că numele său se va găsi pe ,,pagina neagră” a istoriei locale, că suntem cu toții
CULTURA CU… OCHII IUBIRII de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368347_a_369676]
-
ți-ar fi de cerul cel născător de zei [86] Cum ți-ar fi dor de mama ce te născu în lume un dor de care nu poți decât să mori cântând și cum se sting în lume popoarele ca facle de dorul fără seamăn se trec agonizând [87] Cum crește dorul, Doamne, ca un ocean Ființă și Europa-ncepe în hohote să plângă și urlete se-nalță în golul ce se-ntinde după-acel vis pe care în veci n-o să
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
și farmecul, adjudecându-și titlul de rege al poeziei. Sonetul este un poem alctuit din 14 versuri endecasilabice, organizate în două catrene și două terține, închipuind o fantastică nuntă între pătrat și triunghi. În volumul Motive și structuri poetice, Editura Facla, 1980, Felicia Giurgiu publică un eseu intitulat Sonetul - între Procust și Orfeu, un titlu cum nu se poate mai potrivit pentru o specie literară ce și-a impus niște reguli draconice, care se cer respectate cu sfințenie. O regulă importantă
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
lei; 72. James, E., Atingerea dragostei, București, Editura Litera Internațional, 2011, 336 pag., 10 lei; 73. Kirst, H. H., Prețul succesului, București, Editura Univers, 1976, 326 pag., 7 lei; 74. Lambrescu, Alex. și colab., Algiile lombosacrete la femei, Timișoara, Editura Facla, 1980, 122 pag., 5 lei; 75. Lascarov-Moldovanu, Al., Biserica năruită, Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei, f.a., 136 pag., 10 lei; 76. Larchet, Jean-Claude, Semnificația trupului în Ortodoxie, București, Editura Basilica, 2010, 120 pag., 11 lei; 77. Lilienfeld, Fairy, Spiritualitatea monahismului timpuriu
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
10 lei; 113. Schaching, Otto von, Chipul mamei, Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei, 2008, 100 pag., 8 lei; 114. Schaff, A., Istorie și adevăr, București, Editura Politică, 1982, 372 pag., 7 lei; 115. Schneider, Fr., Introducere în fiziologia clinică, Timișoara, Editura Facla, 1977, 160 pag., 10 lei; 116. Schumann, R., Din cronicile Davidienilor, București, Editura Muzicală, 1972, 320 pag., 7 lei; 117. Scott, W., Quentin Durward, Craiova, Editura Oltenia, f.a., 326 pag., 8 lei; 118. Scott, W., Rob Roy, București, Editura Cartea
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]