987 matches
-
și alegerea uneia dintre metodele de obținere a soluțiilor inițiale. Există mai multe metode de extragere a factorilor: (1) metoda celor mai mici pătrate (the least squares method), (2) metoda probabilității maxime (the maximum likelihood method), (3) metoda de extragere factorială Alpha (Alpha factoring), (4) analiza imaginii (image factoring), (5) metoda factorilor principali (principal axis factoring), (metoda componentelor principale (principal component analysis). La acest stadiu al analizei nu trebuie să ne preocupăm dacă să alegem coeficienții de bază ortogonali sau oblici
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
obține soluțiile inițiale cercetătorul trebuie să furnizeze (1) fiecare număr de factorii comuni, care urmează să fie extrași sau (2) criteriul după care un astfel de număr poate fi determinat. Este important sa ținem cont de teorema rangului în analiza factorială, care stabilește pentru date fără eroare că rangul matricei corelației ajustate produsă de k factor comun este k. Cu toate acestea, există două motive pentru care această teoremă nu este utilizată direct în analiza factorială. Primul este acela că datele
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de teorema rangului în analiza factorială, care stabilește pentru date fără eroare că rangul matricei corelației ajustate produsă de k factor comun este k. Cu toate acestea, există două motive pentru care această teoremă nu este utilizată direct în analiza factorială. Primul este acela că datele observate reprezintă subiecte pentru multe erori de eșantionare aleatoare și, mai departe, o potrivire exactă între date și model nu poate fi gândită. Al doilea motiv este faptul că nu pot fi asigurați factorii comuni
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
lui R²) și terminând cu valori din care rezultă perfecționări și reestimări succesive. Unele dintre metode, cum ar fi soluția probabilistă, furnizează de asemenea teste statistice de eșantionare prin intermediul cărora poate fi evaluat criteriul Kaiser. 8.4.7. Obținerea analizei factoriale în SPSS Pornind de la o serie de date furnizate de Barometrul de Opinie Publică din luna mai 2006, se va încerca identificarea felului în care se structurează percepția populației privind încrederea în instituțiile din România. S-a luat în calcul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de Barometrul de Opinie Publică din luna mai 2006, se va încerca identificarea felului în care se structurează percepția populației privind încrederea în instituțiile din România. S-a luat în calcul zece variabile și s-a încercat identificarea cu ajutorul analizei factoriale a existenței unei serii de factori (componente) care să sintetizeze cea mai mare parte din informația deținută în respectivele variabile, pentru a simplifica procesul de analiză și interpretare a datelor. Variabilele incluse în analiză sunt prezentate în tabelul 8.13
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
a simplifica procesul de analiză și interpretare a datelor. Variabilele incluse în analiză sunt prezentate în tabelul 8.13. Scala de măsurare a acestor variabile nu este una metrică, însă îndeplinește condițiile care permit să fie folosite într-o analiză factorială: valorile atribuite treptelor reflectă distanțele reale dintre ele, iar variabilele sunt măsurate toate pe aceeași scală. În programul SPSS se va selecta din meniul ANALYZE opțiunea DIMENSION REDUCTION/FACTOR. În fereastra de dialog vor fi definite cele zece variabile care
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
SPSS se va selecta din meniul ANALYZE opțiunea DIMENSION REDUCTION/FACTOR. În fereastra de dialog vor fi definite cele zece variabile care trebuie incluse în analiză și se vor bifa o serie de opțiuni de analiză. Înainte de a aplica analiza factorială, se vor declara valorile de 8, 9 ca valori lipsă (missing values). Butonul DESCRIPTIVES ne oferă mai multe opțiuni referitoare la descrierea variabilelor incluse în model: "Univariate descriptives", pentru calcularea mediilor fiecărei variabile în parte, "Initial solution" pentru furnizarea valorilor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
indice raport de scoruri (vezi indicele "venitul mediu pe membru de familie", în Sandu, 1999); * indice pe baza unor formule complexe (vezi indicele "capitalului social" în Berevoescu, Chiribucă, Comșa, Grigorescu, Lăzăroiu A, Lăzăroiu S., Pană, Pop, Stănculescu, 1999); * indice scor factorial (vezi indicele "dotarea materială" din studiul realizat de FSD-Gallup, septembrie 2005, România urbană, în Sandu, 1999). Indicii care nu au formule de calcul sunt indici de numărare, în acest caz numărându-se prezența unei anumite caracteristici la mai mulți indicatori
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
unde: SEP1 = număr bovine SEP2 = număr porcine SEP3 = număr ovine SEP4 = număr păsări curte Acest indice se va realiza cu ajutorul comenzii COMPUTE. Figura nr. 9.8: Opțiunea COMPUTE pentru indicele animale 9.4.5. Construirea unui indice de tip scor factorial Se poate construi un indice ca scor factorial, denumit Consum monden, din variabilele din Barometrul de Opinie Publică, iunie 1998, p7-Cât de des mergeți la cinema, p9Cât de des mergeți la discotecă, p10-cât de des mergeți la bar. Față de indicele
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
număr ovine SEP4 = număr păsări curte Acest indice se va realiza cu ajutorul comenzii COMPUTE. Figura nr. 9.8: Opțiunea COMPUTE pentru indicele animale 9.4.5. Construirea unui indice de tip scor factorial Se poate construi un indice ca scor factorial, denumit Consum monden, din variabilele din Barometrul de Opinie Publică, iunie 1998, p7-Cât de des mergeți la cinema, p9Cât de des mergeți la discotecă, p10-cât de des mergeți la bar. Față de indicele de tip sumativ unde toate variabilele au aceeași
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Opinie Publică, iunie 1998, p7-Cât de des mergeți la cinema, p9Cât de des mergeți la discotecă, p10-cât de des mergeți la bar. Față de indicele de tip sumativ unde toate variabilele au aceeași importanță în cadrul dimensiunii, la indicele de tip scor factorial fiecare indicator are o pondere diferită în indicele final. Toate variabilele incluse au următoarele variante de răspuns: 1o dată pe an/mai rar 2de câteva ori pe an 3de câteva ori pe lună 4de câteva ori pe săptămână; 9ns/nr
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
au următoarele variante de răspuns: 1o dată pe an/mai rar 2de câteva ori pe an 3de câteva ori pe lună 4de câteva ori pe săptămână; 9ns/nr Comanda este ANALYZE/DIMENSION REDUCTION/FACTOR. Figura nr. 9.9: Opțiunea Analiza factorială Figura nr. 9.10: Opțiunea Analiza factorială/salvarea rezultatelor într-o variabilă nouă indice Așa cum am văzut în secțiunea despre analiza factorială, se va bifa de la opțiunea Descriptives, testul KMO, de la opțiunea Extraction, valoarea factorului extras mai mare de 1
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pe an/mai rar 2de câteva ori pe an 3de câteva ori pe lună 4de câteva ori pe săptămână; 9ns/nr Comanda este ANALYZE/DIMENSION REDUCTION/FACTOR. Figura nr. 9.9: Opțiunea Analiza factorială Figura nr. 9.10: Opțiunea Analiza factorială/salvarea rezultatelor într-o variabilă nouă indice Așa cum am văzut în secțiunea despre analiza factorială, se va bifa de la opțiunea Descriptives, testul KMO, de la opțiunea Extraction, valoarea factorului extras mai mare de 1, de la Rotation, metoda de rotație Varimax și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
câteva ori pe săptămână; 9ns/nr Comanda este ANALYZE/DIMENSION REDUCTION/FACTOR. Figura nr. 9.9: Opțiunea Analiza factorială Figura nr. 9.10: Opțiunea Analiza factorială/salvarea rezultatelor într-o variabilă nouă indice Așa cum am văzut în secțiunea despre analiza factorială, se va bifa de la opțiunea Descriptives, testul KMO, de la opțiunea Extraction, valoarea factorului extras mai mare de 1, de la Rotation, metoda de rotație Varimax și de la Scores opțiunea Save as variables prin metoda regresiei. Prin această ultimă opțiune se va
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
persoană are mai multă încredere în cele două tipuri de instituții, cu atât este mai mare probabilitatea să exprime încredere și în școli. Este interesant de aflat natura relației dintre atitudinea față de învățământ și dimensiunile atitudinii instituționale revelate de analiza factorială. Pe de altă parte, faptul că studiile superioare scad încrederea în învățământ pare a susține ipoteza încrederii operaționale, deoarece studiile superioare constituie indicatorul celei mai lungi cariere școlare măsurate în anchetă și al celei mai bune cunoașteri a sistemului de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
superioare poate fi interpretată și altfel, ca impact al sofisticării cognitive asupra structurilor de atitudini referitoare la instituții. În acest caz, am avea încă o confirmare a teoriei încrederii difuze. Pentru a clarifica aceste aspecte am realizat o nouă analiză factorială cu privire la itemii încrederii în instituții, introducând în analiză de această dată și întrebarea referitoare la încrederea în învățământ. Rezultatele extragerii sunt similare, în linii mari, cu cele anterioare, elementele de noutate privind chiar încrederea în învățământ: aceasta are o corelație
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a face o predicție valabilă, important este să surprindem configurația, structura și trăsătura (trăsăturile) pivot, cele care controlează și orientează întregul sistem de personalitate. Noțiunea de factor a fost introdusă în psihologie o dată cu utilizarea, în prelucrarea performanțelor comportamentale, a analizei factoriale. Aplicând această metodă unor performanțe exprimate numeric (rezultate la teste, note etc.) se poate ajunge la obținerea unor factori specifici, de grup sau comuni. De exemplu, dacă notele obținute de elevi la matematică corelează semnificativ cu cele de la fizică, spunem
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de trăsături unanim acceptat cu ajutorul căruia să putem descrie caracterul cuiva. Numărul de trăsături, ca și descrierea lor variază de la un cercetător la altul (Eysenck, H., Murrary, H., Thomae, H., Berger, G. etc.). Adoptând un demers sistematic și utilizând analiza factorială, Cattell, R., a elaborat un chestionar (16 P.F.) cu ajutorul căruia pot fi evaluați șaisprezece factori de personalitate între care: conservatorismul, emotivitatea, încrederea, indisciplina, relaxarea etc. În fața diversității testelor de personalitate și a sistemelor teoretice, apare în mod firesc întrebarea care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care sunt, totuși, factorii care surprind cel mai bine profilul psihologic al unei persoane. Pentru a răspunde la această întrebare, J. Brown și E. Howard au selectat 400 de întrebări din diferite chestionare, la care au răspuns 1003 subiecți. Analiza factorială a răspunsurilor a condus la identificarea a 20 de factori, dintre care doar 11 realizează o bună discriminare între diverși subiecți. Vom prezenta, în continuare, câteva din scările Inventarului de Personalitate California (C.P.I.), ce-l are ca autor pe Harrison
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1950), unde a promovat abordarea psihometrică și analitico-factorială a aptitudinilor și a altor trăsături ale personalității creative. Factorii trebuiau să fie descoperiți prin elaborarea testelor de creativitate care urmau să fie administrate unor eșantioane suficient de mari pentru efectuarea analizei factoriale. Astfel, abordarea lui Guilford s-a axat pe aptitudinile și corelațiile dintre ele, pornind de la premisa că nivelul de dezvoltare a unei abilități la un individ corespunde modului în care acea abilitate se răsfrânge asupra creativității lui generale. „Gândirea divergentă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
În al treilea rând, apare o dilemă neelucidată: cum utilizează un individ creativ capacitatea de a produce idei în procesul de creație? Pentru dezbaterea asupra subiectului, vezi Ochse (1990) și Weisberg (1993). Distincția dintre abordarea propusă de noi și analiza factorială constă în faptul că „factorii” pe care îi întrebuințăm sunt extrași din realizările și declarațiile creatorilor înșiși. Poate o descriere să fie în același timp analitică și holistică? După formularea legilor organizării perceptuale a lui Wertheimer, proximitatea, similaritatea și pura
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și metodă în cercetarea creativității. Într-adevăr aproape că se poate afirma că metoda este echivalentă teoriei deoarece indică aspecte relevante ce merită supuse cercetării. Fiecare abordare majoră teoretică posedă propriile ei obligații și atitudini meotodologice față de evaluare. În abordarea factorială, măsurarea este o condiție obligatorie, fundamentată pe principiul că totul în natură este cantitativ și deci măsurabil. Însă poziția actuală e mai radicală: tot ce este relevant trebuie evaluat. În abordarea gestaltistă întâlnim rareori metode de evaluare. Principalul obiectiv presupune
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a obținut aceste rezultate cantitative, istoriometristul poate trece la următoarea etapă a analizei, când supune variabilele la o analiză statistică ce îi permite confirmarea sau infirmarea ipotezei de lucru. Cele mai utilizate metode statistice în istoriometrie sunt regresia multiplă, analiza factorială, ecuația structurală, modelul variabilelor latente și analiza secvenței temporale; subiecții evaluați în investigația istoriometrică sunt individualități istorice, și nu elevi sau sau subiecți voluntari. În eșantioanele istoriometrice sunt incluse personalități care au „schimbat istoria” într-un domeniu important de competență
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
muzicii, capacitatea de reprezentare prin desen, fluența exprimării, viteza motoare, ritmul și sincronizarea muzicale, judecata. Ulterior, Cattell a considerat că aptitudinile relevante pentru creativitate, originalitatea și fluența ideației, sunt subansambluri ale aptitudinilor primare. Cattell (1971) a criticat procedurile alternative analitice factoriale folosite de Guilford, care, după părerea lui, l-au făcut pe acesta să supraevalueze rolul gândirii divergente în creativitate. (Găsiți o critică similară în Horn și Knapp, 1973.) Și, la fel cu ceilalți critici ai testelor lui Guilford, Cattell (1974
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
subiectului. Mai târziu, dezvoltarea psihotehnicii raționale a adus cu sine apariția, în contrast, a tendințelor de a cuprinde într-o unitate sintetică datele obținute în urma investigațiilor practice. În legarea analizei și a sintezei a avut un rol deosebit apariția analizei factoriale (Ch. E. Spearman, G. H. Thomson, L. L. Thurstone), metodă care s-a dovedit a fi foarte importantă în delimitarea, ordonarea și sistematizarea aptitudinilor și care a cunoscut o răspândire extraordinară în America. În cadrul curentului mare al psihotehnicii pot fi
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]