3,990 matches
-
Adică locurile în care Defileul Dunării se îngustează și fluviul dă impresia că fierbe. Aici este și Peștera Liliecilor, cu 1 600 de metri de galerii descoperite. Zona cuprinde 215 hectare de rezervație complexă, cu plante precum stânjenelul de stâncă, fagul oriental, alunul turcesc, stejarul pufos, dar și vietăți rar întâlnite în România: vipera cu corn, acvila, broasca țestoasă, scorpionul, râsul, vulturul egiptean. Pe Valea Mraconiei se deschide o stâncă uriașă, sculptată de meșteri locali pentru a reprezenta „Capul lui Decebal
Agenda2006-33-06-01-senzational 4 () [Corola-journal/Journalistic/285129_a_286458]
-
verde Urcat În scrânciobul puternicilor zilei A pus drujbele pe pădurile Almăjului. Sub fierul necruțător cad gemând, Ca niște ostași bătrâni, Ce au apărat satele de turci, de nemți și de ruși Cad secerați de mâna lacomă a veneticului Stejarii, fagii, ulmii, fala pădurii. În vaierul lor plâng strămoșii și se frânge un neam. Doina Cântecul acesta vine din adâncurile pământului și din tăriile cerului. Din Învolburarea apelor Din stihiile furtunii Îmi pătrunde simțurile, Se strecoară În fibra ființei mele tulbură
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
de palele arămii ale focului Apoi foamea le-a Învins pofta de dragoste Gheorghe s-a hotărât să coboare În sat și să fure câta slănină Câta brânză și un codru de pâine. Mergând pe cărarea abia ghicită de sub crengile fagilor Însoțit de freamătul și de vuietul pădurii Lui Gheorghe i s-a părut că aude În urma sa pași Pași târșiți de fiară ori de moroni S-a oprit Gheorghe, s-a oprit și celălalt, A pornit Gheorghe, a pornit și
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
Unii deschideau birturi, cariere de piatră, afaceri cu păcură și sare, ateliere de tîmplărie, mori de apă, distilerii de rachiu și mine de cărbune. Alții construiau case, sicrie, biserici, trăsuri, bărci cu pînze, arme și unelte agricole. Tăiau stejari și fagi din pădure, îi încărcau în corăbii și porneau cu ei la vale, pe firul Dunării, pînă la intrarea în Ungaria. Sau mai departe, spre ținuturile românești peste care stăpînea contele Dracula, spaima sașilor brașoveni. Unii erau dogari, alții dulgheri, alții
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
ecran o imagine. La capătul treptei dinspre pajiște începea să urce un trandafir cățărător, probabil îi mai trebuia o vară spre a ajunge sus. Frunzele ar fi trebuit să se miște în vânt. Nu se clinteau. Dincolo de copii erau niște fagi cu sunetul delicat al frunzelor proaspăt deschise. Nici ele nu se clinteau. Apoi copiii se puseră în mișcare. La început crezu că asta avea să schimbe situația, dar nu. Mai degrabă continua adâncirea irealității. Se rotiră concomitent, ca niște dansatori
Peter Høeg - Fata tăcută by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4251_a_5576]
-
apoi această viață se întoarce în amintire, punctual, ca un șoc, și nu de bunăvoie, ani de-a rândul, ca urmările unei uriașe beții cu psilocybin. Foșnetul vântului în ceea ce avea să se transforme peste câteva clipe în frunză de fag cânta Sacre, totuși auzea undeva, în muzica de primăvară a devenirii lumii, și iarna. Undeva, în gustul șampaniei, pândea angostura. - Au venit să te ia doi funcționari de la Criminalitate Externă, zise femeia. Îi puse în brațe cutia viorii. - În marile
Peter Høeg - Fata tăcută by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4251_a_5576]
-
folosindu-se în acest scop, după 1906, o cale ferată îngustă pe care circulau trei locomotive și 80 de vagoane. La Găinești, pe Domeniul Coroanei Mălini, funcționa din 1888, o fabrică de cherestea cu 6 gatere, una de mobilă din fag și brad și una de talaj pentru împachetat. O altă fabrică de cherestea cu patru gatere era la Iesle, tot în comuna Mălini. Ambele fabrici, în anul 1913, au fasonat 30.000 metri cubi lemn, fără cel de rezonanță și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de ape, cu o rețea hidrografică divergentă. Cel mai activ râu este Ialomița pe care s-a construit două lacuri antropice, Scropoasa și Bolboci. Vegetația este foarte bogată și interesantă. Pădurea urcă până la 1750-1800 m și este alcătuită predominant din fag, molid și brad, iar la partea superioară din zâmbru(Pinus cembra). Pe abruptul prahovean apar pâlcuri de zadă și tisă, cu exemplare remarcabile ca dimensiune. Etajul subalpin este alcătuit din jneapăn de unde și oronimele Jepii Mici și Jepii Mari, alături de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a temporalității, generată de sentimentul absurdului. În Aventura (I), de pildă, poetul încearcă să se sustragă timpului. Dar, tocmai prin experiențe ratate, îl densifică. Și reușește acest fapt într-o măsură neverosimilă. Timpul devine spațiu: Ceasuri agonice trec peste pădure, Fagii somnoroși se gătesc de culcare, Gnomii și-au tras cușmele pe ochi, Ursul în bârlog suflă-n lumânare. Prepoziția peste din primul vers pare să despartă timpul de spațiu, are intenția să aducă ordine într-un univers bulversat și însingurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
tras cușmele pe ochi, Ursul în bârlog suflă-n lumânare. Prepoziția peste din primul vers pare să despartă timpul de spațiu, are intenția să aducă ordine într-un univers bulversat și însingurat, să stratifice existența în funcție de categoriile ei diferite. Dar "fagii somnoroși" care se gătesc de culcare trag timpul de partea lor. Gnomii, ursul, suflând în lumânare, sunt martori ai unei treceri ireversibile a timpului în spațiu. Trecere ce se realizează împotriva voinței poetului: Doar vântul hai-hui mai șuieră prin crengi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
înțeleasă ca o absorbție până la procesul concret-fiziologic al îngurgitării. Noaptea devine "un nemilos cimitir" imagine a orizontalității absolute. Natura însăși este "o cameră de culcare" în acest univers somnolent. În somn, deci, se primesc vizite (Vizite), în somnul poetului, al fagilor și mai cu seamă al lui Dumnezeu năvălesc personaje aflate în starea de veghe (Nuanțe). Deloc surprinzător, și somnul devine un infern (Schiță pentru infernul meu). Ne este deja cunoscută agresivitatea obiectelor pe care o resimte poetul în stare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
procent apreciabil din suprafața reliefului acoperit cu păduri, care absoarbe mari cantități de căldură solară și elimină, prin transpirația frunzelor, mulți vapori de apă, care răcesc aerul, atunci putem admite că temperatura medie anuală are valoarea menționată. De altfel, prezența fagului în pădurea de aici - arbore al cărui areal în țara noastră coincide, în general, cu arealul conturat de izoterma de 8șC - este o dovadă concludentă în această privință. Pe platforma Poiana Mare - Lohan - Dobrina brumele se produc mult mai târziu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
al vegetației scoate în evidență și mai bine aspectul de unitate geografică naturală a bazinului Lohan. Pe teritoriul său, se deosebesc următoarele zone de vegetație: 1. Vegetația zonală este reprezentată de: a) Pădure, care este prezentă cu 2 subetaje: al fagului și al stejarului. Pădurile din subetajul fagului se găsesc sub formă de făgete amestecate în zona de la obârșia Lohanului (pădurile Tabăra și Leorda) și foarte puțin în Dealul Dobrina. În restul pădurilor, fagul (Fagus silvatica) se întâlnește mai mult ca
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
bine aspectul de unitate geografică naturală a bazinului Lohan. Pe teritoriul său, se deosebesc următoarele zone de vegetație: 1. Vegetația zonală este reprezentată de: a) Pădure, care este prezentă cu 2 subetaje: al fagului și al stejarului. Pădurile din subetajul fagului se găsesc sub formă de făgete amestecate în zona de la obârșia Lohanului (pădurile Tabăra și Leorda) și foarte puțin în Dealul Dobrina. În restul pădurilor, fagul (Fagus silvatica) se întâlnește mai mult ca exemplare izolate. Condițiile climatice modificate de pe urma defrișărilor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
care este prezentă cu 2 subetaje: al fagului și al stejarului. Pădurile din subetajul fagului se găsesc sub formă de făgete amestecate în zona de la obârșia Lohanului (pădurile Tabăra și Leorda) și foarte puțin în Dealul Dobrina. În restul pădurilor, fagul (Fagus silvatica) se întâlnește mai mult ca exemplare izolate. Condițiile climatice modificate de pe urma defrișărilor nechibzuite la care au fost supuse aceste păduri, au favorizat înlocuirea fagului cu alte specii de foioase: tei argintiu (Tilia tomentosa), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Lohanului (pădurile Tabăra și Leorda) și foarte puțin în Dealul Dobrina. În restul pădurilor, fagul (Fagus silvatica) se întâlnește mai mult ca exemplare izolate. Condițiile climatice modificate de pe urma defrișărilor nechibzuite la care au fost supuse aceste păduri, au favorizat înlocuirea fagului cu alte specii de foioase: tei argintiu (Tilia tomentosa), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), paltin (Acer pseudoplatanus), cireș sălbatic (Crasus avium), frasin (Fraxinus excelsior) ș.a. Pădurile din subetajul stejarului sunt prezente în toate celelalte dealuri (culmi
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
podzolite ocupă întreaga zonă a dealurilor înalte de la obârșiile Lohanului (Platforma Poiana Mare - Lohan - Dobrina). Formarea lor a fost favorizată de cantitatea mai mare de precipitații care există aici, de temperatura mai scăzută a aerului și de abundența pădurii de fag și stejar, care, întrecut avea, însă, o arie de răspândire mult mai mare decât acum. Rocile mamă pe care s-au format aceste soluri sunt cele din complexul superior argilo - nisipos, mai rar depozite loessoide. b) cernoziomurile sunt prezente în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
2,5 Km /Km2). În ceea ce privește pădurea, aceasta ocupa o suprafață mult mai întinsă în trecut, o dovadă în acest sens fiind faptul că arealul solurilor de pădure este mai întins decât actuala răspândire a pădurilor, ca și toponimia locală (dealul „Fagului” la SV de satul Pâhnești, dealul „Curătura” de la SV de Epureni sau locul numit „Poiana Mare” de la obârșia Lohanului). În trecut, aproape întreaga suprafață a cuestei Lohanului era împădurită. Defrișările au fost făcute tocmai acolo unde pădurea era mai necesară
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
O primă regulă interzicea tăierea unui pom cu scopul de a hrăni animalele cu frunzele lui și permitea doar folosirea mlădițelor. O a doua regulă ținea de specia pomului; mai exact, erau protejați pomii care dădeau ghindă, pentru că stejarii și fagii nu rodeau 20-30 de ani după ce erau supuși unei astfel de proceduri. Conform lui Stahl, date fiind efectele ei devastatoare, această tehnică de exploatare a resurselor pădurii va fi reglementată ulterior prin lege. Avem astfel un nou exemplu de reglementare
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
gândesc în grup... La baza culturii țărănești este tot personalitatea lor, dar o personalitate anonimă, nu ca orășenii, care se semnează unde vrei și unde nu vrei, pe garduri și hârtie. Adevărurile din lumea rurală răsar așa, ca brazii, ca fagii... Țăranii formează o comunitate și orășenii o societate. Comunitatea e de natură organică și societatea orașului e de natură construită. Orășenii sunt juxtapuși, cum sunt cartofii în sac, în timp ce sătenii stau în sat prin reguli de comportare, conviețuire, prin asigurarea
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
fondul natural al mediului, recomandă localitatea ca o zonă care asigură un cadru favorabil efectuării climatoterapiei, având proprietăți stimulente în anotimpul rece și relaxant - echilibrat, mai puțin solicitant în restul anului. 3. 5. VEGETAȚIA În timp ce pădurile de amestec molid, brad, fag, au în general o extindere doar insulară în zona de contact dintre munte și dealuri, cele de fag se găsesc pe suprafețe mult mai întinse, în punctele Cheia Proviței, Valea Morii și pe versantul estic al dealului Sinoiu. Individualitatea luncii
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
stimulente în anotimpul rece și relaxant - echilibrat, mai puțin solicitant în restul anului. 3. 5. VEGETAȚIA În timp ce pădurile de amestec molid, brad, fag, au în general o extindere doar insulară în zona de contact dintre munte și dealuri, cele de fag se găsesc pe suprafețe mult mai întinse, în punctele Cheia Proviței, Valea Morii și pe versantul estic al dealului Sinoiu. Individualitatea luncii Prahovei este pusă și ea în evidență de aspectul vegetației. Astfel pe aluviunile aflate în diferite grade de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a orașului în culoarul Prahovei, nu departe de zona de contact a munților Bucegi și Gârbova cu dealurile amintite, îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase (gorun, ulm, stejar, paltin, frasin, mesteacănă, asociate bine cu fagul care îmbracă în parte versanții dealurilor Gurga, Răgman, Nistorești, Oradia, Frăsinet. Gorunului i se asociază, de obicei, carpenul la care se adaugă jugastrul, ulmul, teiul. O mare parte dintre arborii de gorun naturali sunt parazitați de vâsc (Loranthus europaensă. Subarboretul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și irigație. Aici se găsesc meri (60ha), peri (13ha), pruni (488ha), vișini și cireși, gutui. Versanții dealurilor fiind împăduriți cu păduri și pajiști pe o mare întindere, silvicultura, ca și zootehnia imprimă o notă caracteristică acestui peisaj subcarpatic. Codrii de fag, pădurea de foioase și de amestec îndeplinesc o funcție de echilibru a regimului precipitațiilor. De asemenea, pădurea, ca și vegetația ierboasă, fixează solul împiedicând degradarea terenurilor. 3. 6. FAUNA Sub aspect faunistic, zona analizată este central-europeană, ca întreg spațiul subcarpatic. Fauna
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de firul văii amintite, într-o poieniță. S-a păstrat în constiința localnicilor și sub numele de “Copacul cel mare”. Are venerabila vârstă de peste 600 de ani. Nu este înalt dar are o coroană stufoasă. -Fântâna puturoasă- Nu departe de Fagul prințesei, există, din vremuri stăvechi o fântână cu cumpănă. Se pare că din cauza apei cu gust sălciu i s-a spus așa. Ea există și astăzi. -Dealul Mesteceni- Un alt monument al naturii îl formează acest deal situat în vestul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]