220 matches
-
un țesut. Local, aceștia se înmulțesc determinând necroză prin acțiunea toxinelor microbiene care se acumulează în concentrație mare. Edemul inflamator scade fluxul sanguin favorizând tromboza și apoi necroza tisulară. Necroza centrală se infiltrează cu polimorfonucleare din țesuturile înconjurătoare. Fenomenul de fagocitoză este intens și ca urmare sunt puse în libertate enzime lizozomale care digeră țesuturile moarte. Astfel se produce un spațiu ce constituie cavitatea abcesului. Aceasta conține un exsudat bogat în PMN, fragmente de țesut necrotic, uneori cheaguri de fibrină, hematii
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
netede din tunica medie în intimă poate fi extrapolat și la nivelul peretelui venos (Milroy et al., 1989). Mai mult, se presupune că celulele musculare netede care vin în contact, prin lipsa endoteliului, cu monocitele sanguine, își amplifică proprietățile de fagocitoză (Jurukova, Milenkov, 1982). Alte studii sugerează faptul că, după distrugerea endoteliului, celulele musculare netede expuse la fluxul sanguin își pot modula funcțiile dependent de modificările hemodinamice (Milroy et al., 1989, Kohler et al., 1991). Conținutul în colagen, elastină și țesut
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a fibrelor țesutului conjunctiv pot fi responsabile pentru întinderea și dilatarea excentrică a venei (Lengyel, Acsady, 1990). Unul dintre studiile menționate anterior, dedicate structurii și ultrastructurii peretelui venelor varicoase (Wali, Eid, 2001) susține că celulele musculare netede, prin capacitatea de fagocitoză a fibrelor elastice și de colagen, joacă un rol important în patogeneza bolii varicoase. Aceste aspecte vor fi detaliate ulterior, în Capitolul 8. • Sinopsis al modificărilor morfologice Evaluarea elementelor morfologice identificate în studiul nostru a relevat prezența constantă a acelorași
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
din tunica medie, inclusiv contracția, migrarea și proliferarea. Consecutiv rupturilor/discontinuităților endoteliale, stratul subendotelial devine expus fluxului sangvin, fapt care favorizează aderența celulelor sanguine (trombocite, eritrocite) și a lipidelor, care penetrează în perete - localizarea lor intracelulară sugerând un mecanism de fagocitoză. Perturbarea metabolismului endotelial duce la alterări ultrastructurale care determină restructurarea peretelui vascular. În țesutul conjunctiv subendotelial apar modificări ale matricei extracelulare, structura continuă a laminei elastice interne se dezorganizează, și celule musculare netede distorsionate și degenerate migrează la acest nivel
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
extracelulare, structura continuă a laminei elastice interne se dezorganizează, și celule musculare netede distorsionate și degenerate migrează la acest nivel (Unni et al., 1974). Când celulele musculare netede intră în contact direct cu monocitele sanguine, capacitatea lor de degradare și fagocitoză a colagenului crește (Jurukova, Milenkov, 1982). Ansamblul acestor modificări sunt raportate nu numai pentru teritoriul venos varicos, ci și pentru fragmentele venoase clinic nedilatate într-un grad mai redus. Este astfel posibil ca boala varicoasă să înceapă ca o boală
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
unele celule musculare netede izolate migrează în stratul subintimal, iar o parte din ele sunt eliminate în lumen. Prezența vacuolelor de tip lizozomal este specifică pentru celulele musculare netede modificate prin elaborarea de pseudopode, cu rezultat în dezvoltarea capacității de fagocitoză a celulelor musculare netede deja degradate, sau a matricei extracelulare fibrilare (colagenice, elastice) în curs de dezorganizare (Ten Cate, 1972, Staubesand, 1977, Jurukova, Milenkov, 1982, Robert, 1986; Wali, Eid, 2001, Urbanek et al., 2004). Prin fagocitoză, celula acumulează alte vacuole
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în dezvoltarea capacității de fagocitoză a celulelor musculare netede deja degradate, sau a matricei extracelulare fibrilare (colagenice, elastice) în curs de dezorganizare (Ten Cate, 1972, Staubesand, 1977, Jurukova, Milenkov, 1982, Robert, 1986; Wali, Eid, 2001, Urbanek et al., 2004). Prin fagocitoză, celula acumulează alte vacuole și vezicule care se dispun perinuclear și la periferia celulei, cresc în volum și număr, se unesc și ocupă citoplasma, care persistă doar sub forma unui inel periferic. Se creează astfel o secvență continuă, care determină
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
evident de severitate, celule musculare netede cu fenotip secretor fiind predominante, în asociere cu prezența de fibre de colagen cu diametru neuniform, mai mare decât cel normal, și cu schimbări bruște în direcție de dispunere. Activitatea dublă, de sinteză și fagocitoză, identificată la nivelul celulelor musculare netede poate constitui o verigă importantă a mecanismului patogenic, în boala varicoasă (Wali, Eid, 2001). Pentru a explica potențialul de sinteză puternic exprimat de celulele musculare netede, un alt element intens discutat este capacitatea de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
anse și perete abdominal, generând ocluzii intestinale (230). Prin capacitatea de a produce anticorpi, peritoneul are rol imunitar evident, fiind considerat organ imunofagocitar. Secreția și puterea de absorbție a seroasei influențează funcțiile fagocitară și imunitară. Creșterea secreției peritoneale determină intensificarea fagocitozei, favorizând apărarea. În infecțiile peritoneale grave, posibilitățile de apărare locală sunt depășite, eliberarea de mediatori scapă mecanismelor de reglare, ce nu mai pot lupta împotriva agenților patogeni, având aspect de „reacție inflamatorie generalizată”. Secreția diminuă, fagocitoza devine absentă, concomitent cu
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
secreției peritoneale determină intensificarea fagocitozei, favorizând apărarea. În infecțiile peritoneale grave, posibilitățile de apărare locală sunt depășite, eliberarea de mediatori scapă mecanismelor de reglare, ce nu mai pot lupta împotriva agenților patogeni, având aspect de „reacție inflamatorie generalizată”. Secreția diminuă, fagocitoza devine absentă, concomitent cu agravarea stării pacientului (106, 274). Hausman și colaboratorii evaluează rolul celulelor mezoteliale peritoneale HPMCS în determinarea răspunsului imun în timpul peritonitelor, testând abilitatea celulelor T în prezența antigenelor microbiene precum și secreția de interleukină 15 (IL 15) (106
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
La cirotici din cauza șunt-urilor intra și extrahepatice (consecința hipertensiunii portale) bacteriile circulante nu mai vin în contact cu celulele Kupffer, determinând bacteriemie și inocularea lichidului de ascită (287, 292). De asemenea, polimorfonuclerele neutrofile sunt modificate numeric, iar funcția de fagocitoză deficitară, astfel încât puține bacterii sunt distruse (89, 256). Deficitul opsonic la cirotici explică frecvența crescută a bolii comparativ cu cei cu activitate opsonică normală. Mai sunt și alți factori predispozanți pentru peritonita bacteriană spontană: - severitatea bolii hepatice;scăderea proteinelor < 10
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
expunerea la aer a abdomenului pentru minim trei ore anihilează metabolismul germenilor anaerobi. La toate acestea se pot menționa și elementele adjuvante: traumatismele, corpi străini abdominali, țesuturi devitalizate, fierul feros, resturi eritrocitare, mucina. Clearance-ul germenilor din peritoneu este influențat de fagocitoză, chemotactismul neutrofilelor, metabolismul bacterian și activitatea macrofagelor. Capitolul IV FIZIOPATOLOGIA INFECȚIILOR INTRAABDOMINALE Pentru o mai bună înțelegere a etiopatogeniei și evoluției infecțiilor intraabdominale este utilă și o abordare inițială fiziopatologică a acestora. În ultimul deceniu s-au modificat esențial atât
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
macrofagic. Rolul esențial îl are eliberarea din macrofagele activate de IL-1 și TNF-a. Acești mediatori activează în continuare centrul hipotalamic al termoreglării cu producere de febră, frisoane, transpirații; asigură descărcarea de neutrofile tinere, potente și astfel stimulează procesele de fagocitoză; stimulează celulele fibroblastice și histiocitare în direcția depunerii de colagen, cu rol de barieră și de reparare; dezvoltă acidoză care furnizează o nouă resursă energetică inimii și ficatului - ambele intens solicitate în apărare; stimulează eliberarea hepatică de proteine de fază
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
În plus, în cazurile severe a fost dovedit rolul: - cascadei complementului. Acesta este implicat în patogenia infecțiilor sistemice bacteriene prin intermediul fracțiunilor C3a și C5a, care stimulează producția de TNF-a din sistemul monocito-macrofagic. Consecințele activării complementului de către LPS sunt: - argumentarea fagocitozei prin favorizarea opsonizării; - eliberarea de factori chemotactici pentru PMN; - interferarea coagulării; - eliberarea de histamină din mastocite. În stadiul final al cascadei complementului, membrana celulei țintă este atacată și distrusă, astfel că principala consecință a activării acestuia este citotoxicitatea (41, 62
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
și generală; - continuarea antibioticoterapiei și reechilibrării hidroelectrolitice; - stimularea peristalticii; mobilizare precoce și reluarea alimentației. Tratamentul cu antibiotice Antibioticoterapia în peritonitele acute are mai multe scopuri (61, 177): - limitează difuzia infecției din cavitatea peritoneală;scurtează durata de evoluție a peritonitei; - favorizează fagocitoza microorganismelor restante de către macrofagele epiploonului, reducând riscul recidivei; - scăderea numărului de germeni. Administrarea antibioticelor se instituie de la internare după stabilirea indicației operatorii iar schemele terapeutice se aleg în funcție de:scorul Carmeli care, prin clasificarea infecției în comunitare sau nosocomiale, ne orientează
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
asemenea, alcoolul se elimină prin respirație; test folosit în medicina legală pentru determinarea alcoolemiei. Plămânul prezintă un sistem complex de apărare împotriva unei potențiale agresiuni din partea particulelor inhalate, sistem care include fenomene de dizolvare, emulsionare, eliminare odată cu mucusul, atac chimic, fagocitoză, mecanisme de apărare specifică. Particulele cu dimensiuni mai mari de 10 µm sunt reținute în rinofaringe, cele de 3-10 µm sunt reținute de către mucoasa traheo bronșică, iar particulele sub 3 µm depășesc bariera traheo-bronșică și ajung în alveole. Particulele ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
format din surfactantul pulmonar și macrofagele alveolare. Surfactantul este antrenat spre exterior împreună cu particulele depuse la nivel alveolar, dar cea mai mare parte din particulele depuse la acest nivel sunt captate de macrofage, cu rol de epurare a particulelor prin fagocitoză. Ca mijloace de apărare suplimentare, la nivelul secrețiilor bronșice și în surfactant există compuși cu acțiune nespecifică asupra microorganismelor inhalate (lizozimul, esterazele, kalicreina, interferonul), precum și anticorpi sintetizați de către celulele imunocompetente din această arie ; plămânul este capabil să secrete imunoglobuline în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Rujeolă (measles,rougeole) virus asociat infecției H.I.V. (mumps). Virusul pătrunde pe căile respiratorii, de unde se difuzează în tot organismul. VIRUSUL AFECTEAZÂ CAPACITATEA DE APÂRARE LA INFECȚII A ORGANISMULUI PRIN INHIBIȚIA LIMFOCITELOR T HELPER CD-4 , SCÂDEREA ELIBERÂRII DE IMUNOGLOBULINE ȘI DEPRIMAREA FAGOCITOZEI. Boli infecțioase Mircea Chioltan. Directorul științific de la Pasteur Vaccins, în Le Monde din 23 mai 1987: „Problemele ridicate ar putea să conducă efectiv la punerea în discuție a problemei anumitor vaccinuri cum ar fi BCG , vaccinul antipoliomielitic oral sau vaccinul
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
septic, producerea scapătă de sub control a NO explică vasodilatația periferica masivă. Radicalii liberi de oxigen (RLO) determina leziuni endoteliale care duc la creșterea permeabilității vasculare. Inactivarea antiproteazelor de către RLO lasă libere proteaze care vor distruge matricea extracelulara. Agenții care inițiază fagocitoza pot determina eliberarea RLO din leucocite, iar expresia lor cantitativa este dependentă de sistemul oxidativ NADPH care generează superoxid . Acesta duce la apă oxigenata și radicali hidroxil care în combinație cu NO da produși toxici tamponați prin mecanisme antioxidante (transferină
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
toxică, enzimatica, acidozică și mecanică); precipitate în tubii renali (examenul sumar de urină). Tulburări ale sistemului imunitar imunodepresie: scăderea imunității celulare efect mielotoxic; scăderea cantității de Ig circulante, IgG și IgM prin insuficientă hepatică și hipoproteinemie; scăderea funcției neutrofilelor (chemotaxie, fagocitoza, capacitate bactericida). Tulburări digestive: ulcer de stress; hemoragii digestive superioare; ileus paralitic în primele 24 48 ore; vasoconstricție mezenterica; leziuni ischemice și necrotice intestinale. Tulburări endocrine: creșterea glucocorticoizilor și insulinemiei; crește ADH imediat după accident ; scăderea testosteronului. Tulburări de comportament
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
asocia selectiv cu alte celule de același tip, proprietate care a fost diferențiată începând cu apariția celor mai simple organisme pluricelulare - spongierii. În cursul evoluției, la metazoarele primitive s-a diferențiat o populație particulară de celule cu capacitate accentuată de fagocitoză, care a funcționat inițial ca un mecanism de hrănire. La asemenea organisme, recunoașterea selfului este condiția sine-qua-non a evitării autodistrugerii propriului organism, pe când recunoașterea nonselfului rămâne modalitatea principală de nutriție. Discriminarea self-nonself este condiționată de existența unor markeri moleculari care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
îmbătrânirea culturilor. În anul 1894, Pfeiffer descoperă fenomenul de bacterioliză, care are loc sub acțiunea simultană a anticorpilor specifici și a moleculelor complementului din serul normal de cobai. La începutul secolului XX, marele microbiolog rus Iliya Metcinikoff descoperă fenomenul de fagocitoză, punând bazele înțelegerii imunității celulare. Tot atunci, Behring și Kitasato descoperă existența anticorpilor, fapt care a permis elaborarea conceptului de imunitate umorală. În anul 1900, P. Erlich elaborează teoria catenelor laterale, anticipând rolul anticorpilor ca receptori membranari ai antigenului, ceea ce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mare încărcătură (balast) mutațională, celule îmbătrânite sau moarte etc.). Prin mobilitatea elementelor sale, sistemul imunitar poate fi considerat ca un țesut mobil, circulant prin tot organismul pluricelular. Pentru înțelegerea mecanismelor imunității se impune definirea unor concepte de bază ale Imunologiei. Fagocitoza este procesul prin care o celulă specializată - fagocitul - ingeră o particulă nutritivă sau inertă, o altă celulă sau fragmente ale unei celule sau organism, prin înglobarea acestora în interiorul extensiunilor membranei sale celulare. Macrofagul este un tip de celulă ce aparține
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ale unei celule sau organism, prin înglobarea acestora în interiorul extensiunilor membranei sale celulare. Macrofagul este un tip de celulă ce aparține țesutului conjunctiv de apărare. Acesta din urmă prezintă un tip specializat de celule albe fagocitare, adică celule care realizează fagocitoza. Macrofagele circulă în tot organismul, înghițind și digerând bacterii invadatoare, material străin și resturi celulare proprii sau străine. Macrofagele fagocitează orice celulă opsonizată, adică învelită cu anticorpi, precum și celulele tisulare moarte. Limfocitul este o celulă specializată a sistemului imunitar cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
REZISTENȚA ANTIINFECȚIOASĂ NESPECIFICĂ Rezistența antiinfecțioasă a organismului uman și animal este rezultatul acțiunii unor sisteme celulare cu acțiune nespecifică, independentă de caracterul nonself al unei substanțe sau al unui agent infecțios. Funcția principală a sistemelor celulare cu acțiune nespecifică este fagocitoza. Ele intră în acțiune după ce agentul infecțios a depășit barierele mecanice protectoare ale organismului. Sistemul fagocitar include celule de origine mezodermică, cu distribuție difuză în organism, care au capacitatea de a îngloba molecule nonself, virusurile și celulele străine și de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]