235 matches
-
nici nu rămâne! Și nici nu rămâne! Sigur că da. El a fost elevul lui Paul Dugas și, fiind un om de cultură, să știți că a fost odată la București pentru a prezenta două lucrări, între care Concertul pentru fagot, a venit cu această mare fagotistă americană, care era fagotistă la Londra atunci, la Ateneul Român, acum 10 ani. Și am văzut în acel moment ce înseamnă un om de cultură. A venit în România pentru două lucruri. A venit
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
deixis-ului, integratori enunțiativi, intensificatori, marcatori, modalizatori, modificatori, operatori, predeterminanți (și predeterminatori), referenți, relativizatori, relatori, rematizatori, semnificanți, semnificați, specificatori, șifteri, tematizatori. - Substantivele atrase de la alte genuri către masculin se includ în același tipar (în DOOM1: acumulatoare/acumulatori, adjuvante, aștri/astre, echivalente, fagoturi, nuclee, robinete, rubefiante, versante/versanți, dar în DOOM2: acumulatori/acumulatoare, adjuvanți/adjuvante, aștri, echivalente/echivalenți, fagoturi/fagoți, nuclee/nuclei, robinete/robineți, rubefianți/rubefiante, versanți). Interesant este, din nou, comportamentul terminologiei gramaticale, numeroase variații evidențiind tocmai atracția spre acest tipar flexionar
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
semnificați, specificatori, șifteri, tematizatori. - Substantivele atrase de la alte genuri către masculin se includ în același tipar (în DOOM1: acumulatoare/acumulatori, adjuvante, aștri/astre, echivalente, fagoturi, nuclee, robinete, rubefiante, versante/versanți, dar în DOOM2: acumulatori/acumulatoare, adjuvanți/adjuvante, aștri, echivalente/echivalenți, fagoturi/fagoți, nuclee/nuclei, robinete/robineți, rubefianți/rubefiante, versanți). Interesant este, din nou, comportamentul terminologiei gramaticale, numeroase variații evidențiind tocmai atracția spre acest tipar flexionar: antecedente - antecedenți (antecedenți adverbiali, GALR, II, 219), centre - centri (centri nominali, Acte, 383; centri funcționali, Dobrovie-Sorin
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
specificatori, șifteri, tematizatori. - Substantivele atrase de la alte genuri către masculin se includ în același tipar (în DOOM1: acumulatoare/acumulatori, adjuvante, aștri/astre, echivalente, fagoturi, nuclee, robinete, rubefiante, versante/versanți, dar în DOOM2: acumulatori/acumulatoare, adjuvanți/adjuvante, aștri, echivalente/echivalenți, fagoturi/fagoți, nuclee/nuclei, robinete/robineți, rubefianți/rubefiante, versanți). Interesant este, din nou, comportamentul terminologiei gramaticale, numeroase variații evidențiind tocmai atracția spre acest tipar flexionar: antecedente - antecedenți (antecedenți adverbiali, GALR, II, 219), centre - centri (centri nominali, Acte, 383; centri funcționali, Dobrovie-Sorin, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Articolul 1 Pe data prezenței hotărîri se înființează Societatea comercială pe acțiuni "Inter-Mecanord" cu un capital social de 7.000.000 lei. Sediul social al Societății comerciale pe acțiuni "Inter-Mecanord" este în București, str. Fagotului nr. 47, sector 1. Capitalul social este stabilit pe bază de bilanț prin preluarea activului și pasivului de la Întreprinderea de asistență tehnică și service Pitești, Filiala 4 București, Unitatea Fagotului, de către Societatea comercială pe acțiuni "Inter-Mecanord". Capitalul social are următoarea
HOTĂRÎRE nr. 1106 din 16 octombrie 1990 privind înfiinţarea Societăţii comerciale pe acţiuni "Inter-Mecanord". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107323_a_108652]
-
al Societății comerciale pe acțiuni "Inter-Mecanord" este în București, str. Fagotului nr. 47, sector 1. Capitalul social este stabilit pe bază de bilanț prin preluarea activului și pasivului de la Întreprinderea de asistență tehnică și service Pitești, Filiala 4 București, Unitatea Fagotului, de către Societatea comercială pe acțiuni "Inter-Mecanord". Capitalul social are următoarea structura: - fonduri fixe în valoare de 4.000.000 lei; - fonduri circulante 3.000.000 lei. Valoarea capitalului societății va fi corectata după finalizarea completă a evaluării patrimoniului în conformitate cu prevederile
HOTĂRÎRE nr. 1106 din 16 octombrie 1990 privind înfiinţarea Societăţii comerciale pe acţiuni "Inter-Mecanord". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107323_a_108652]
-
Cutie pentru vioară 1 buc. 48 106. I106 Curea din piele pentru chitară 1 buc. 12 107. I107 Corn francez 1 buc. 3.194 108. I108 Diapazon 1 buc. 216 109. I109 Doză pentru chitară 1 buc. 1 110. I110 Fagot 1 buc. 2.918 111. I111 Filtru electronic de protecție pentru boxe muzicale 1 buc. 17 112. I112 Flaut 1 buc. 173 113. I113 Fluier 1 buc. 15 114. I114 Mandolina 1 buc. 31 115. I115 Mandolina electrică 1 buc
ORDIN nr. 687 din 17 aprilie 2001 pentru aprobarea valorilor în vamă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134193_a_135522]
-
mai mari fagotiste ale lumii, cu Kim Walker, care a fost prim fagotistă la Filarmonica din Londra. Când am cunoscut-o era profesoară la Conservatorul din Geneva și după ce am înregistrat cam tot ce s-a scris mai greu pentru fagot pentru un CD cu această formidabilă artistă, ea mi-a propus să facem și Enescu, despre care eu îi vorbisem mult, despre care auzise, dar nu cântase încă și e păcat că Filarmonica din Londra n-a făcut o lucrare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nici nu rămâne! Și nici nu rămâne! Sigur că da. El a fost elevul lui Paul Dugas și, fiind un om de cultură, să știți că a fost odată la București pentru a prezenta două lucrări, între care Concertul pentru fagot, a venit cu această mare fagotistă americană, care era fagotistă la Londra atunci, la Ateneul Român, acum 10 ani. Și am văzut în acel moment ce înseamnă un om de cultură. A venit în România pentru două lucruri. A venit
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
partenerului de discuție: „Orice vorbă este ridicolă dacă insiști asupra ei, și o analizezi. R... al meu e emoție transformată în literă. Ascultă ce frumos suna: r... și ce emoționată sunt! R... Acompaniază perfect tânguirile tale, o vioară și un fagot.” Femeia are o poziție rațională și logică prin dorința ei de stabilitate, însă bărbatul îi dă o palmă, atitudine prin care dispare aureola intelectualului inteligent. Naratorul îl trimite la moarte pe pisoiul Ahmed a cărui suferințe sunt prezentate artistic. Tristețea
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
coarde, urmează un moment culminant, în care orchestra își concentrează întreaga capacitate sonoră. Contrabașii, împreună cu violoncelele, cântă apoi în pianissimo, în tonalitate minoră, o frază melodică, cu contur la început coborâtor; peste această melodie se suprapune glasul oboiului întărit de fagot. Prima secțiune a formei de sonată se încheie. Tr. 2 Începutul dezvoltării este marcat de apariția unor acorduri în forte, urmate de capul temei I. Tema II nu intervine de loc în dezvoltare. Aceasta se bizuie îndeosebi pe motivul inițial
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
în dezvoltare. Aceasta se bizuie îndeosebi pe motivul inițial al temei. Repriza, bazată pe reluarea temelor aproape la fel ca în expoziție, începe cu tema I, cântată la unison, în fortissimo, de către coarde și suflătorii de lemn (flaut, oboi, clarinet, fagot). Partea întâia se încheie cu o scurtă coda - în care răsună puternic acordu rile întregii orchestre și, pentru ultima oară ecouri din tema I. Partea a II-a, scrisă tot în formă de sonată, este înrudită cu andantele din Simfonia
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
este înrudită cu andantele din Simfonia a 40-a de Mozart. La început, viorile secunde expun un fragment melodic, care va fi apoi imitat, preluat de alte instrumente, în timp ce viorile secunde își continuă cursul: Motivul inițial este reluat de contrabași, fagoți, oboi, flaut și viorile prime, care umplu treptat țesătura polifonică și armonică. Intervine pe urmă și a doua temă condusă de viori. Pe un ritm punctat al timpanului, instrument căruia Beethoven îi dă valori expresive nemaiântâlnite până la el, se face
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Este locul să reamintesc aici inovația pe care o constituie înlocuirea menuetului ( partea III ) cu mult mai însuflețitul scherzo. Instrumentele folosite în Simfonia II sunt aceleași ca și în prima: grupul coarde lor, două flaute, două oboaie, două clarinete, doi fagoți, doi corni, două trompete și timpani. Partea I-a. Introducerea (adagio molto), tânguitoare, înlăcrimată, începe cu un semnal, urmat de o melodie cântată de oboi și armonizată plin, ca un coral. Asistăm pe urmă la un dialog între coarde și
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
căreia i se dă un răspuns plin de haz, în piano. După un episod melodic calm, în care sonoritățile se amplifică, apare și tema II. Aceasta contrastează puternic cu prima, prin nota ei potolită. Tema II este îngânată de clarinet, fagot și oboi, în timp ce viorile prime, desprinzându-se din acompaniamentul pe care-l fac împreună cu celelalte instrumente cu coarde, brodează când și când o figu ră melodică foarte rapidă. Iată tema II: Coda cu care se încheie această parte este la fel de
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
fremătă tor al celorlalte instrumente de coarde, are o înfățișare tinerească. Nu întârzie să apară și aici acele deplasări de accente și sforzando care sunt atât de dese în lucrările lui Beethoven. Ele ne conduc către tema II, expusă de fagot, reluată și întregită de oboi, flaut și coarde. După o creștere puternică a sonorităților, apare o melodie cântată de clarinet și reluată aidoma (,,în canon”) de fagot. Cu aceasta, expoziția se încheie.O dezvoltare de proporții mici, în care timpanul
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
dese în lucrările lui Beethoven. Ele ne conduc către tema II, expusă de fagot, reluată și întregită de oboi, flaut și coarde. După o creștere puternică a sonorităților, apare o melodie cântată de clarinet și reluată aidoma (,,în canon”) de fagot. Cu aceasta, expoziția se încheie.O dezvoltare de proporții mici, în care timpanul joacă un rol de seamă, cedează locul reprizei. Partea a II-a ( adagio ), ca o nocturnă, pune în valoare și de astă dată latura lirică a sensibilității
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
cu accente capricioase - o frază de doi timpi, pusă cu tot dinadinsul într-o măsură de trei timpi - și o frază cu contur sinuos. Intervine apoi o mișcare mai domoală (un poco meno allegro) - trio-ul. Melodia oboiului și a fagotului prim, susținută de ceilalți suflători, creează - împreună cu sprinteneala gingașă a viorilor - efecte pline de farmec. Melodia ia amploare. Sonoritățile descresc apoi. Reapare tempo-ul inițial, cu reluarea scherzo ului, apoi a trio-ului; în încheiere revine iarăși scherzo-ul, dar
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
expusă de coarde: Ea e continuată printr-o melodie asemănătoare unui cântec câmpenesc. Oboiul aduce apoi tema II, lirică, ce este reluată imediat de alte instrumente. Dezvoltarea este scurtă și se făurește pe tema I. Trecerea spre repriză o face fagotul, care, deși pare un bătrân greoi, vrea să-și încerce și el forțele în iureșul tineresc al mișcării, reluînd începutul temei. În repriză, tema II nu mai apare la oboi, ci la clarinet. Simfonia se termină printr-o coda de
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
schițe ale Simfoniei a V-a datează din 1795, când Beethoven a notat, printre altele, și o temă foarte apropiată celei de la începutul scherzo-ului simfoniei. Lucrarea este scrisă pentru grupul coardelor, picolă, două flaute, două oboaie, două clarinete, doi fagoți, un contrafagot, doi corni, două trompete, timpani și trei tromboni; aceștia din urmă intervin, ca și picola, numai la final. Mărirea numărului instrumentelor de suflat, în special al celor de alamă, corespunde necesității redării cât mai convingătoare a ideii de
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
scrisă în formă de variațiuni și din care nu lipsesc ecourile unor lupte memorabile. Melodia expusă la început de către violoncelele și viori apare în diferite versiuni orchestrale. Un alt element constitutiv este melodia pe care o cântă ,,dolce” clarinetul și fagotul și care se va repeta de câteva ori în decursul mișcării. După ce apare prima variantă a melodiei inițiale, și apoi tema despre care tocmai am vorbit, se ajunge la un pianissimo. Viorile prime devin interogative, iar viorile secunde și violele
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
motivul ciclic cu care se deschisese simfonia și care apare puțin schimbat. Sunt expuse pe urmă diferite variațiuni ale temei inițiale, întrerupte din când în când de accente mărețe. Către sfârșit, într-o mișcare ceva mai animată, pe acompaniamentul coardelor, fagotul aduce ecouri nostalgice ale temei de la început, după care urmează încheierea. Partea III (allegro) este un scherzo. Prima temă, expusă de violoncele și contrabași, este expresia unui elan lăuntric. A doua secțiune a ei, care o completează, este ca o
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
un acord al întregii orchestre, de o tensiune emotivă excepțională, face trecerea spre final care se cântă în continuare, fără oprire. Partea IV (allegro) este ca o explozie triumfătoare: O temă auxiliară cu caracter asemănător, apare apoi la oboaie, clarinete, fagoți și corni. Viorile cântă apoi o melodie dinamică ce se desfășoară ca un vârtej (tema II): Când este reluată de suflătorii de lemn, ea se suprapune ,,motivului destinului”, care deși cântat de alămuri, pălește în umbră. Bucuria se revarsă nestingherită
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
sprijină pe elemente din tema II, ce apar deseori în sens melodic coborâtor. Ca din depărtare se aude ,,motivul destinului”, care sună obosit. După aceea, reizbucnește marșul de la începutul mișcării; este repriza. Auzim apoi o nouă temă secundară, expusă de fagoți: și reluată de diverse instrumente: mișcarea se precipită către o codă foarte dinamică; Presto Spre sfârșitul simfoniei, auzim ecouri grăbite din tema de marș ce deschisese finalul. Încheierea exprimă un sentiment de izbândă afirmată deplin: ,,din întuneric spre lumină”. SIMFONIA
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
intitulată ,,Scenă la pârâu”, începe cu o melodie cântată de viorile prime pe un acompaniament ce sugerează curgerea apei: Sentimentul de contemplare este întregit de un fragment melodic cântat de viorile prime și, mai ales, de către tema II, adusă de fagot. Iată tema II: Către sfârșitul mișcării, Beethoven caută să sugereze pentru un scurt moment cântecul a trei păsări: privighetoarea, pitpalacul și cucul, redat de flaut, oboi și clarinet: I s-a reproșat compozitorului, datorită acestui scurt episod ce apare ca
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]