141 matches
-
existente din vechime. În 1835, pe moșia vărului său, Emanoil („Manolache”) Bălăceanu din Scăeni, socialistul utopic Teodor Diamant a încercat să realizeze un falanster fourierist, intitulat „Societatea agronomică și manufacturieră” sau „Colonia soților agronomi”. Diamant i-a promis lui Bălăceanu falansterul ca model de eficientizare a muncii pe moșie, pentru a-l ajuta pe acesta să iasă din problemele financiare pe care le avea, pe fondul unui conflict cu fostul său arendaș Teodor Zaplan. Astfel, pentru a evita plata unor despăgubiri
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
anumite elemente progresiste la vremea aceea (ziua de muncă de 8 ore, egalitatea între sexe, o încercare de furnizare a educației pentru copii, eliberarea robilor țigani de pe moșie ultima făcută cu scopul practic de a crește numărul familiilor asociate în falanster), un an mai târziu, societatea s-a soldat cu un eșec, productivitatea promisă neconcretizându-se, în parte și pentru că Bălăceanu nu a investit în fermă banii proveniți de la arendași. Societatea a fost desființată după ce arendașii au deschis ei înșiși procese
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
a fost desființată după ce arendașii au deschis ei înșiși procese împotriva lui Bălăceanu, plângându-se de lipsa beneficiilor promise și de condițiile grele de muncă și de trai. Propaganda comunistă a elogiat acest experiment, realizând în 1979 și filmul artistic "Falansterul", cu Adrian Pintea și Liviu Ciulei, regizat de Savel Stiopul. În 1898, pe actualul teritoriu al orașului existau încă două comune separate, Boldești și Scăeni, aparținătoare plasei Podgoria din Județul Prahova. Comuna Boldești era formată din 4 cătune: Boldești (denumit
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
și carismatic, ceea ce se numește de obicei „hasid”. Marxiștii îl văd pe Isus ca precursor al comunismului, deoarece conform cu și apostolii au fondat o societate comunistă. Faptul că apostolii au fondat o societate bazată pe comunism voluntar (un fel de falanster "avant la lettre") este confirmat de istorici și teologi care nu au fost comuniști. Lev Tolstoi îl vedea pe Isus drept precursor al anarhismului creștin; deși Tolstoi nu a utilizat termenul de „anarhism creștin” în "Împărăția lui Dumnezeu e înlăuntrul
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
în perioada proletcultistă, rezultând un roman nou intitulat "Nada Florilor" (1950), în care personajul principal, băiatul Iliuță Dumitraș, este inițiat atât în tainele pescuitului, cât și în acelea ale mișcării socialiste. Acțiunea romanului se petrece în anul 1888 într-un falanster organizat în stufărișul unei bălți, unde se refugiaseră anterior mai mulți răzvrătiți împotriva ordinii sociale capitaliste. Romanul adaptează povestirile pescărești ideologiei realist-socialiste, vrând să evidențieze susținerea populară de care s-ar fi bucurat mișcarea revoluționară de sorginte comunistă la sfârșitul
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
Un falanster (termen provenit din unirea cuvintelor grecești "Phalanx", formație de luptă dreptunghiulară, și "stereos", solid) este un tip de organizare utopică a unei comunități imaginate la începutul secolului al XIX-lea de filozoful socialist și economistul francez Charles Fourier și promovat
Falanster () [Corola-website/Science/335318_a_336647]
-
dreptunghiulară, și "stereos", solid) este un tip de organizare utopică a unei comunități imaginate la începutul secolului al XIX-lea de filozoful socialist și economistul francez Charles Fourier și promovat de industriași idealiști ca Jean-Baptiste André Godin. Comunitatea de tip falanster urma să fie formată în mod ideal din 500-2000 de persoane care să lucreze laolaltă pentru un beneficiu reciproc Fourier a conceput "falansterul" ca o clădire proiectată pentru a integra caracteristicile urbane și rurale ale unei comunități umane. Structura de
Falanster () [Corola-website/Science/335318_a_336647]
-
și economistul francez Charles Fourier și promovat de industriași idealiști ca Jean-Baptiste André Godin. Comunitatea de tip falanster urma să fie formată în mod ideal din 500-2000 de persoane care să lucreze laolaltă pentru un beneficiu reciproc Fourier a conceput "falansterul" ca o clădire proiectată pentru a integra caracteristicile urbane și rurale ale unei comunități umane. Structura de tip falanster era compusă din trei părți: o parte centrală și două aripi laterale. Partea centrală era concepută pentru activități liniștite; ea includea
Falanster () [Corola-website/Science/335318_a_336647]
-
să fie formată în mod ideal din 500-2000 de persoane care să lucreze laolaltă pentru un beneficiu reciproc Fourier a conceput "falansterul" ca o clădire proiectată pentru a integra caracteristicile urbane și rurale ale unei comunități umane. Structura de tip falanster era compusă din trei părți: o parte centrală și două aripi laterale. Partea centrală era concepută pentru activități liniștite; ea includea săli de mese, săli de conferințe, biblioteci și camere de studiu. O aripă laterală era concepută pentru activități lucrative
Falanster () [Corola-website/Science/335318_a_336647]
-
deoarece se considera că ei făceau zgomot atunci când se jucau. Cealaltă aripă conținea un caravanserai, cu săli de bal și săli de primire a străinilor care trebuiau să plătească o taxă pentru a-i vizita și întâlni pe oamenii din falanster. Acest venit urma să susțină economia autonomă a falansterului. ul cuprindea, de asemenea, apartamente private și multe săli cu scop social. O sala socială era definită de Fourier ca "seristère". Deși Fourier a publicat mai multe ziare la Paris, printre
Falanster () [Corola-website/Science/335318_a_336647]
-
jucau. Cealaltă aripă conținea un caravanserai, cu săli de bal și săli de primire a străinilor care trebuiau să plătească o taxă pentru a-i vizita și întâlni pe oamenii din falanster. Acest venit urma să susțină economia autonomă a falansterului. ul cuprindea, de asemenea, apartamente private și multe săli cu scop social. O sala socială era definită de Fourier ca "seristère". Deși Fourier a publicat mai multe ziare la Paris, printre care și "La Phalanstère", el nu a creat niciun
Falanster () [Corola-website/Science/335318_a_336647]
-
ul cuprindea, de asemenea, apartamente private și multe săli cu scop social. O sala socială era definită de Fourier ca "seristère". Deși Fourier a publicat mai multe ziare la Paris, printre care și "La Phalanstère", el nu a creat niciun "falanster" în Europa din cauza lipsei de sprijin financiar. Mai multe așa-numite colonii au fost fondate în Statele Unite ale Americii de către Albert Brisbane și Horace Greeley. Conceptul de falanster a fost adus în Țările Române de Teodor Diamant, care a studiat
Falanster () [Corola-website/Science/335318_a_336647]
-
la Paris, printre care și "La Phalanstère", el nu a creat niciun "falanster" în Europa din cauza lipsei de sprijin financiar. Mai multe așa-numite colonii au fost fondate în Statele Unite ale Americii de către Albert Brisbane și Horace Greeley. Conceptul de falanster a fost adus în Țările Române de Teodor Diamant, care a studiat matematica la München și la Paris, unde a intrat în contact cu ideile socialismului utopic și a devenit discipol al lui Charles Fourier. Reîntors în țară, și-a
Falanster () [Corola-website/Science/335318_a_336647]
-
Teodor Zaplan, cu care a intrat în conflict, ajungând în urma unor acțiuni în instanță dator acestuia. Pentru a evita plata datoriei, Bălăceanu a acceptat să dea moșia în arendă unei colectivități de familii, aduse de Diamant, care dorea înființarea unui falanster, un fel de colonie agricolă-industrială care funcționa după principiile socialismului utopic. ul de la Scăieni a fost înființat la 10 martie 1835 și avea denumirea "Societatea agronomică și manufacturieră" sau "Colonia soților agronomi". Înainte de desființare avea aproximativ 100 de membri. Ea
Falanster () [Corola-website/Science/335318_a_336647]
-
rolurile sociale ale sexelor ar putea progresa prin traiul în cadrul unei comunități, mai mult decât prin susținerea libertății sexuale sau a altor concepte propagate de contele de Saint-Simon. În secolul al XX-lea, arhitectul Le Corbusier a adaptat conceptul de "falanster" atunci când a proiectat "Unité d'Habitation", o clădire cu facilități extinse pentru o comunitate autonomă din Marsilia.
Falanster () [Corola-website/Science/335318_a_336647]
-
spirit proletcultist a câtorva povestiri pescărești din volumul "Împărăția apelor" (1928), în care personajul principal, băiatul Iliuță Dumitraș, este inițiat atât în tainele pescuitului, cât și în acelea ale mișcării socialiste. Acțiunea romanului se petrece în anul 1888 într-un falanster organizat în stufărișul unei bălți, unde se refugiaseră anterior mai mulți răzvrătiți împotriva ordinii sociale capitaliste. Autorul adaptează povestirile pescărești ideologiei realist-socialiste, vrând să evidențieze susținerea populară de care s-ar fi bucurat mișcarea revoluționară de sorginte comunistă la sfârșitul
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]