139 matches
-
doar mâna, vere. Asta se vede din cele opt zapise întocmite în aceeași zi: 28 martie 1666 (7174). Prima vie, de o falce, din Dealul Cetățuii o cumpără vodă de la Necula și soția sa Ștefania. Următoarea vie cumpărată, de o falce și zece prăjini, este de la Vasile Capezan și soția sa Maria. Vine la rând Grămuleț cu nevasta sa Mădălina, care vând lui vodă o falce și zece prăjini. Urmează Constantin blănarul, care vinde o falce de vie. Pe urmă, Păntelei
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Cetățuii o cumpără vodă de la Necula și soția sa Ștefania. Următoarea vie cumpărată, de o falce și zece prăjini, este de la Vasile Capezan și soția sa Maria. Vine la rând Grămuleț cu nevasta sa Mădălina, care vând lui vodă o falce și zece prăjini. Urmează Constantin blănarul, care vinde o falce de vie. Pe urmă, Păntelei și feciorul său Melintie au vândut lui Duca vodă o falce și un fârtai de vie. După asta, Bărcan și Vișea, soția sa, vând lui
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Următoarea vie cumpărată, de o falce și zece prăjini, este de la Vasile Capezan și soția sa Maria. Vine la rând Grămuleț cu nevasta sa Mădălina, care vând lui vodă o falce și zece prăjini. Urmează Constantin blănarul, care vinde o falce de vie. Pe urmă, Păntelei și feciorul său Melintie au vândut lui Duca vodă o falce și un fârtai de vie. După asta, Bărcan și Vișea, soția sa, vând lui vodă șaptezeci de prăjini de vie. Nastasia Buzoaia vinde cincizeci
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Maria. Vine la rând Grămuleț cu nevasta sa Mădălina, care vând lui vodă o falce și zece prăjini. Urmează Constantin blănarul, care vinde o falce de vie. Pe urmă, Păntelei și feciorul său Melintie au vândut lui Duca vodă o falce și un fârtai de vie. După asta, Bărcan și Vișea, soția sa, vând lui vodă șaptezeci de prăjini de vie. Nastasia Buzoaia vinde cincizeci și două de prăjini. Și ultimul din acea zi este Costachie și Axinia, nevasta lui, care
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
asta mai adaugă două fălci de vie cumpărate la 19 februarie 1669 (7177). O zi plină are vodă și pe 27 martie 1669 (7177), când cumpără opt fălci un fârtai și cincizeci de prăjini. Ultima vie cumpărată este de o falce și jumătate, plus zece prăjini. După socoala mea, ar cam fi ceva cumpărătură, vere! Or fi vreo douăzeci și una de fălci de vie... Dar, pe lângă asemenea bogății întâlnite la capete încoronate, mai găsim și pe unii cărora datoriile le ședeau în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fost martor la acea vânzare, era vel comis. Întocmai. Trebuie să vorbim tot despre viile de la Vlădiceni. La 26 septembrie 1692 (7201) întâlnim un zapis întocmit de “Mierlă Calodiiasă... a lui Calodi ce-au fostu zlătar”, care a “Vîndut,... o falce de vie din Valea Vlădicenilor...și cu pomăt... dumisale lui Savin ce-au fost spătar mare”. Am o mică nelămurire, vere. Rogu-te să mă dumirești. Întâi despre ce este vorba și mai pe urmă dacă pot? Ia să încerci
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mai puțin obișnuită. Despre ce minune este vorba și când se petrecea asta, vere? Fericita primitoare a daniei a fost Nastasica “Cucoana dumisale păharnicului Chiriac Sturdzii”. Binefăcătoarea era Anghelușe Isăroaie, care la 18 martie 1678 (7186) a dăruit Nastasicăi “O falce și giumătate de vie... în Urșulea, cu livadă și cu loc de cramă”. Ca să nu zici că nu ți-am spus, ascute-ți mintea, că ai să auzi o mulțime de lucruri - cam încurcate, ce-i drept - dar cu totul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
semăna (seminare), a treiera (tribulare), a secera (sicilare), a măcina (machinare), a culege (colligere); plante agricole: grâu (granum), secară (secale), orz (hordeum), alac (alia), parâng (exclusiv local), mălai, spic (spicum), neghină (nigellina), pământ (pavimentum), câmp (campus), arie (area), agru (ager), falce (falcem); unelte agricole: jug (jugum), furcă (furca), secere (sicilis), aratru-plug (aratrum). În viticultură: vie (vinea), viță (vitea), poamă (poma), must (mustum), vin (vinum), vinaț (vinaceus), coardă de viță (corda), beat (bibitus), bețiv (bibitivus), a îmbăta (imbibitare). Termeni în grădinărit: ceapa
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Un înscris făcut de Gh. Eminovici cu preotul Emanoil Bercea, la 9 martie 1871, arată că Eminovici se obliga să-i plătească preotului, pe fiecare an, cîte 12 galbeni și să-i mai dea două fălci pămînt de arătură, una falce de iarbă de coasă, două care de nuiele și două vite vărate și iernate 92. Să revenim acum la situația din luna mai 1866. Gh. Eminovici nu avea bani și nici încredere nu avea în vorba tînărului poet. Probabil că
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Moritz, strîmtorată de datorii, a fost nevoită să vîndă lui Hristea Marinovici partea sa din Ipotești, cu toate acareturile și heiurile aflate pe ea, în întindere de 156 fălci (= 223 hectare), cu prețul de 40 de galbeni zimți, pe fiecare falce, deci cu 6.240 galbeni, în total. Vînzătoarea va achita impozitele cuvenite, pînă la 23 aprilie 1886. Vînzătoarea primește acum, ca arvună, 1.200 galbeni, în numerar, iar cei 2.000 galbeni, pe care Eliza Moritz îi împrumutase de la Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Cuza-Vodă, sărutându-l și pe un obraz și pe altul, În fața mulțimii adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că pe unde te-a scuipat boierul, te-a sărutat domnitorul țării și ți a șters rușinea. Cuvinte: falce = veche măsură de suprafață; ghiorlan = bădăran, țopârlan; megieș = vecin; răzeș = țăran liber, care avea o bucată de pământ moștenită din tată În fiu; pălămidă = plantă cu frunze spinoase, păroase și cu flori roșii; fișic= sul de monede metalice Înfășurate În
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
4 fălcii pentru pășunat, patru fălcii pentru arătură și semănături fruntașilor; -câte 3 fălcii din aceleași structuri se atribuiau mijlocașilor; -câte 2 codașilor, plus precizarea ce nu-și mai găsește corespondență în legea din 1864: ,,La a patrulea stare una falce pentru 2 vite, una falce pentru pășunea lor, una falce pentru arătură”. Această a patra stare socială din Așezământul domnitorului Alexandru Moruzi devine în Legea din 1864 „săteni care n-au meserie de agricultori”, ei primind doar câte 10 prăjini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fălcii pentru arătură și semănături fruntașilor; -câte 3 fălcii din aceleași structuri se atribuiau mijlocașilor; -câte 2 codașilor, plus precizarea ce nu-și mai găsește corespondență în legea din 1864: ,,La a patrulea stare una falce pentru 2 vite, una falce pentru pășunea lor, una falce pentru arătură”. Această a patra stare socială din Așezământul domnitorului Alexandru Moruzi devine în Legea din 1864 „săteni care n-au meserie de agricultori”, ei primind doar câte 10 prăjini. Tot ca problemă discutabilă ar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fruntașilor; -câte 3 fălcii din aceleași structuri se atribuiau mijlocașilor; -câte 2 codașilor, plus precizarea ce nu-și mai găsește corespondență în legea din 1864: ,,La a patrulea stare una falce pentru 2 vite, una falce pentru pășunea lor, una falce pentru arătură”. Această a patra stare socială din Așezământul domnitorului Alexandru Moruzi devine în Legea din 1864 „săteni care n-au meserie de agricultori”, ei primind doar câte 10 prăjini. Tot ca problemă discutabilă ar mai fi de notat un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]