1,434 matches
-
florile pajiștei, stropite de flacăra sângelui și de siniliul cerului -, oamenii surprinși de ochiul lui V. Șoimaru ne îndeamnă parca să nu uităm o vorbă risipită în vânt, într-un entuziasm prea repede consumat: “...să ne ținem de neamuri”. Cetățile falnice, aproape neatinse de timp și de timpuri, Cimitirele și Monumentele (cu Eminescu omniprezent) subliniază continuitatea, faptul că, deseori, cu sacrificii am răzbătut urcușul dinspre trecut. În context, prin cimitirul negăsit de la Odessa, cel al ostașilor români, Vasile Șoimaru ne somează
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/_romanii_din_jurul_romaniei_gheorghe_parlea_1377942426.html [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
de unde izvoare bogate de apă curgeau la vale și se răspândeau peste tot. Pe câmpii și dealuri se înălțau spre cer copaci înalți. Vârfurile lor ce păreau una cu cerul se unduiau mândre în adierea ușoară a vântului și erau falnici nevoie mare, atunci când crengile lor lungi și noduroase se alintau în balans. Erau în fiecare zi împodobiți cu păsărele, precum pomul nostru de Crăciun este împodobit cu globuri. Trilurile lor duioase și diferite erau minunate. Uneori doineau cu dor și
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
și berzele în îngeri femei. Aveau părul lung inelat și fețe frumoase. La auzul trilului de păsărele din copaci se apropiau de oameni și împreună cu ei, făceau cerc în jurul lalelelor, încingeau hora și chiuiau de veselie. De după copacii înalți și falnici, nici animalele nu se lăsau mai prejos și își făceau apariția zglobiu, alăturându-se îngerilor și oamenilor. Când păsărelele oboseau, atunci oamenii, îngerii și animalele începeau să cânte în locul lor. În apropierea unui lan de lalele era o colibă de
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
A surâs, complice la constatarea mea, sugerându-mi subtil că atuul încă mai "funcționează". Și abia de am scăpat cu viață din îmbrățișarea sa de urs carpatin, eu nefiind, comparativ, decât un biet jder (ca să rămânem la Carpați, zidurile cele falnice ale Cetății Neamului Valah, cu reverberație în sufletul poetului de la Chișinău). Nu știu ce i-am putut oferi eu distinsului Ionel Căpiță, ca să merit atenția dumisale, căci n-am ajuns bine acasă din vizita la Chișinău și am și primit, prin poștă
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
montan era amețitor, plin de poteci șerpuitoare, pentru drumeții de o zi sau mai lungi, vârfuri de munți înzăpeziți mai tot timpul se profilau pe cerul albastru, arbuști pitici se vedeau pe înălțimi, înlocuiți apoi, spre poalele munților, de păduri falnice de conifere, poieni pline de verdeață bogată erau străjuite de pereți din piatră, drepți și abrupți. Erau amenajate nenumărate pârtii pentru schi, care în acea perioadă erau acoperite de iarbă deasă, printre care, din loc în loc, răsăreau bolovani de piatră
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445256416.html [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
nu poți merge decât cu feribotul. Orășelul Lødingen (aici se spune Kommune la oraș) este așezat pe malul stâng al Fiordului de Vest sub poalele muntelui. Vila copiilor mei este așezată chiar sub stânca muntelui. Munții de aici nu sunt falnici ca la noi, sunt mai mărunți și numai din granit. Copacii sunt rari și firavi și coniferele le întâlnești mai puțin. Orășelul se întinde pe o lungime de vreo 4 kilometri începând de la malul fiordului și urcând spre munte. Au
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418305058.html [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
mai bine de 200 de kilometri de Limassol și văzusem atâtea locuri minunate... Grădina Raiului - Băile Afroditei Am ajuns într-o parte a Ciprului în care parcă iarna nu a fost prezentă niciodată și unde palmierii și chiparoșii se înălțau falnici, străjuind șoseaua de-o parte și de alta și coborând lin pe malul Mediteranei spre coada insulei... Se lăsa încet, încet amurgul iar soarele se înneca de-acum neputincios în mare... Am parcat mașina și am grăbit pasul spre intrarea
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Cipru_2_religie_istorie_si_mit_.html [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
ce i-a cerut Creatorul: îndeplinește o misiune sacră, fiind alesul pe acest pământ să compună și să cânte muzica sferelor. Îl văd pe maestrul Gheorghe Zamfir cum privește la tânărul îndrăgostit, care-și imortalizează marea iubire, în scoața copacului falnic, pentru cea care... încă o crede aleasa sufletului său pentru o viață, iar naiul său glăsuiește versuri alese: „Pe stejarul din vâlcea, / Sculptată-i inima mea.../ Atuncea când o ciopleam, / Pentru tine o făceam, Floare dragă, te iubeam./ Stejarul când
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
înfrățite cele două instrumente magnifice: le vedeam cum se ridicau pline de strălucire și, ca prin farmec, s-au contopit cu albastrul cerului, apoi au trecut peste câmpiile roditoare, dealuri împodobite cu pomi fructiferi și viță-de-vie, au survolat piscurile munților falnici, s-au oglindit în apa răcoroasă a pâraielor de munte, s-au așezat în prispa de dor a țăranului român, alintându-i suferințele, dându-i speranță și încredere. Ce se întâmplase de fapt? Da, iluzionistul fără pereche al sunetelor, virtuozul
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
felicite colegii!... Am avut, la un moment dat, senzația că mă aflu la Mănăstirea Nicula - la Prasnicul Adormirii Maicii Domnului - Hramul specific al mănăstirilor noastre transilvane, din cauza mulțimii îmense de popor dreptmăritor creștin care a venit la această splendidă și falnică sărbătoare, și care au format un zid viu și uriaș în jurul acestui bastion al credinței noastre creștine și străbune căci „... Cuvântul s-a îmbrăcat în frumusețea zidurilor ce au format spații de rugăciune, de cunoaștere și îmbogățire a minții, de
MUREŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_manastirea_recea_mures_.html [Corola-blog/BlogPost/375340_a_376669]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > APRINDEȚI RUGURI ... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 625 din 16 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Aprindeți ruguri în vechea cetate vin toamnele! niciodată mai bogate niciodată mai dăruite iubirii... Deschideți porțile! vin toamnele! ce falnic își poartă în privire: cerul, pădurile, munții și roadele clipelor... toate! ... Aprindeți ruguri în vechea cetate vin toamnele oacheșe în culorile timpului seducător înfășurate... niciodată mai tinere nicidată mai darnice cu cel ce-a știut să-nghenuncheze așteptarea, așteptarea... 17 septembrie
APRINDEŢI RUGURI ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Aprindeti_ruguri_valentina_becart_1347820827.html [Corola-blog/BlogPost/358810_a_360139]
-
de straie populare, cu fluierele sale și cu glasul său, în care e rostogolit tot ce a plâns olteanul sau tot ce l-a înveselit. Nu interesează ce vârstă are Gelu Voicu. Pare într-una tânăr, ca pandurii, și e falnic, asemenea! Are o virtuozitate a interpretării instrumentale cu toate felurile de fluiere, are o frumusețe a vocii, o spontaneitate a comunicării, elocvența meditației libere, îndemânarea prezentării salutare a spectacolului folcloric. Unele tarafuri sunt fie prea înghesuite, fie prea rare de
GELU VOICU. DIN CEL MAI MIC SPECTACOL FACE O MARE SĂRBĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397069267.html [Corola-blog/BlogPost/383430_a_384759]
-
Severinelor lăsând în urma lor un nor de praf. La o răscruce se afundă pe o cărăruie în pădure ca să ajungă mai repede la destinație. Deodată, printre tufișuri, zăresc pe o colină un castel ridicându-se impunător deasupra stâncilor, sub straja falnicilor brazi din apropiere. Pătrund într-un luminiș și, fără nici cel mai mic răgaz pentru odihna animalelor, urcă panta până la porțile cetății. Un străjer ce-i văzuse încă de la poalele muntelui se arată pe metereze, cu arcul și tolba cu
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
respectă această rânduială va cădea sub blestem. În partea cealaltă, exact pe această direcție, unde-i luminișul dintre cei doi stejari scorburoși, vom îngropa lada. Lângă ei sunt niște tufani care, până se va împlini sorocul, vor ajunge mari și falnici. - Care-i rostul acestei monezi? - Acest galben are rolul său secret. La anii bătrâneții să nu povestești la vreunul din nepoți despre taina sa, fiindcă vraja va fi legată pentru totdeauna și împăratul întunericului se va supăra pe urmașii noștri
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
Articolele Autorului Viziuni spre ideal de vis găzduite în piatră nu lut speranță pentru mâine trec ape vise spălate nimic din măreție păstrat trist este omul rădăcinile toate adânc în pământ rupt de realitate păstrează eroii nu pata ideal construit falnic pentru totdeauna copilului de mâine lasă-l să crească el ar putea urca în vârful muntelui din vale cu noroi de astăzi. Referință Bibliografică: Ferestre deschise / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1072, Anul III, 07 decembrie 2013
FERESTRE DESCHISE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ferestre_deschise_gheorghe_serbanescu_1386404200.html [Corola-blog/BlogPost/363318_a_364647]
-
la momentul creării sale. Imnul Regal al Romaniei este cântecul celor mai fericite generații din istoria Statului modern Român, cel mai luminos și demn imn de stat pe care l-am avut vreodată. Cuvinte precum «pace», «onor», «iubitor», «glorios», «norocos», «falnic» etc., toate acestea gravitând în jurul noțiunii de Rege și de Patrie, însoțite de o melodie exuberantă, așternută într-o tonalitate majoră, spre deosebire de actualul imn de stat care este creat într-o gamă minoră, fac din Imnul Regal al României un
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
iubitor Și-apărător de țară. Fie Domn glorios Fie peste noi, Fie-n veci norocos În război, război. O! Doamne Sfinte, Ceresc Părinte, Susține cu a Ta mână Coroana Română! Trăiască Patria Cât soarele ceresc, Rai vesel pământesc Cu mare, falnic nume. Fie-n veci el ferit De nevoi, Fie-n veci locuit De eroi, eroi. O! Doamne Sfinte, Ceresc Părinte, Întinde a Ta mână Pe Țara Română! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Imnul Regal, înveșmântat muzical
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
aduc aminte de faptele vitejești ale strămoșilor. O mănăstire sau o bisericuță ne aduc aminte de voievozii iubitori de țară, pereții Sarmizegetusei, lăsați astăzi în plângere totală, ne aduc aminte de Marele Rege Decebal și de Impăratul Traian. Toate constituie falnice amintiri. Barbu Ștefănescu Delavrancea spunea că „Patria nu e pământul pe care trăim din întâmplare, ci e pământul plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri”. Dacă uneori suferim nedreptăți, nu este vina patriei, ci a oamenilor. Oricât de
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/A_fi_patriot_ion_c_hiru_1336313343.html [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
ÎNGĂDUIE-NE, DOAMNE Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 2117 din 17 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului MAI ÎNGĂDUIE-NE, DOAMNE Am să-ncerc să număr, vai, câți copaci rămân după ce vânzașii secera în vale, că-i aleg înalți, falnici, bătrân cu bătrân, ca sârmanul munte mai are doar poale. Poalele rămase plâng azi coperișul care se usucă precum iarbă arsă într-o vară spâna, moartă-n secerișul celor ce acuma ne mai joacă o farsă. Farsă, din păcate, e
MAI ÎNGĂDUIE-NE, DOAMNE de DORA PASCU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1476731986.html [Corola-blog/BlogPost/380932_a_382261]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 833 din 12 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului STRADA VECHE Stradă veche, -mpodobită Cu teii falnici și bătrâni, Cu cișmea sub patru ulmi... Ai văzut pe-a mea iubită? Stradă veche, de-altădată, Ce ești tristă și pustie!... Draga mea, cum o să vie, Dacă ești întunecată ? Stradă veche, pietruită... Și cu bănci de lemn la porți
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Strada_veche_prietenului_meu_g_marin_voican_ghioroiu_1365793266.html [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
Picuri roua-ncet își lasă Dimineața-n faptul zilei. Roși erau ochii copilei Și-o privire fioroasă !... Că înmărmurit stăteam: Ea venea tiptil la mine, Chicotea: „Ce e cu tine?” Si râzând...ne împăcam. * * * Stradă veche, de-altădată, Cu tei falnici și bătrâni; Care-mi fură amici buni... Tristă ești și-ntunecată. Vioara nu mai vibrează, Banca-i demult putrezită, Iar cișmeaua-i părăsită. Numai mintea mea visează La seri lungi de primăvară ...Cu magnolii înflorite, La dulci clipe... fericite, Și-
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Strada_veche_prietenului_meu_g_marin_voican_ghioroiu_1365793266.html [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
ai dreptate. Și eu sunt sigur că te am în suflet ca o explozie de miresme, te simt în sânge ca un glob de foc, te port în mine ca pe o melodie auzită în crângurile pădurilor de peste acești munți falnici, locuri dragi mie pe care uneori le-am părăsit în speranța revenirii și dacă în noaptea sau mai bine spus în zorii ce ne-au prins din urmă, nu am fost la înălțimea așteptărilor din cauza emoțiilor ce mă cuprind în fața
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Parfum_de_orhidee_roman_cap_stan_virgil_1389940493.html [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
Și la povești cu floricele dintr-un ceaun la gura sobei mi-e dor să mai ascult din nou mici ,, minciunele ale babei’’, ce nu erau cu aprigi zmei și feți frumoși sau zâne bune, erau cu oameni vechi și falnici, veniți parcă din altă lume. Despre-ale tale sfinte vremuri, de dinaintea mea în viață, când erai fată mare-acasă și cea mai mândră, mai semeață, cum te curtau crai fără număr: neghiobi, tonți, îngâmfați, urâți, tu, sărmănică fetișcană, n-aveai la cin
MĂMUŢA MEA (DEDICATĂ BUNICII MELE) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1464906795.html [Corola-blog/BlogPost/343007_a_344336]
-
lăsam destinul trupul să-mi alinte sau cu dușmănie uneori să-l bată. Și cel mai adesea tu ești lângă mine tânără, frumoasă și zâmbind șăgalnic. Atunci fericită inima-mi devine în timp ce-al meu suflet pare-un tânăr falnic. Și aș sta acolo, nu m-aș mai întoarce, dar timpul întinde văl peste-amintire, în vreme ce viața din caieru-i toarce, cu grijă și teamă, ultimele fire. 28 ianuarie 2017 Anatol Covali Referință Bibliografică: Și aș sta acolo / Anatol Covali : Confluențe Literare
ŞI AŞ STA ACOLO de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anatol_covali_1485630588.html [Corola-blog/BlogPost/369226_a_370555]
-
în vânt când ziua e înghițită de noapte, aruncând din copite pământ cu miros de iarbă verde-amară. O lună argintie si ovală își leapădă obrajii în venele ce le străbat grumajii. Trec în galop caii sălbatici, trăiesc în propriul anotimp, falnice statui de zei antici se apleacă spre ochiul de apă adunată și îl sorb ca pe-o lacrimă mare, plânsă din cerul închis ca o pleoapă. Trec în galop caii sălbatici și eu rămân în urma lor împietrind, iar ei se
ANOTIMPUL CAILOR SĂLBATICI de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1459492670.html [Corola-blog/BlogPost/375057_a_376386]