141 matches
-
să se însoare." 11. El le-a răspuns: "Nu toți pot primi cuvîntul acesta, ci numai aceia cărora le este dat. 12. Fiindcă sunt fameni, care s-au născut așa din pîntecele maicii lor; sunt fameni, care au fost făcuți fameni de oameni, și sunt fameni, care singuri s-au făcut fameni pentru Împărăția cerurilor. Cine poate să primească lucrul acesta, să-l primească." 13. Atunci I-au adus niște copilași, ca să-Și pună mîinile peste ei, și să se roage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
le-a răspuns: "Nu toți pot primi cuvîntul acesta, ci numai aceia cărora le este dat. 12. Fiindcă sunt fameni, care s-au născut așa din pîntecele maicii lor; sunt fameni, care au fost făcuți fameni de oameni, și sunt fameni, care singuri s-au făcut fameni pentru Împărăția cerurilor. Cine poate să primească lucrul acesta, să-l primească." 13. Atunci I-au adus niște copilași, ca să-Și pună mîinile peste ei, și să se roage pentru ei. Dar ucenicii îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
primi cuvîntul acesta, ci numai aceia cărora le este dat. 12. Fiindcă sunt fameni, care s-au născut așa din pîntecele maicii lor; sunt fameni, care au fost făcuți fameni de oameni, și sunt fameni, care singuri s-au făcut fameni pentru Împărăția cerurilor. Cine poate să primească lucrul acesta, să-l primească." 13. Atunci I-au adus niște copilași, ca să-Și pună mîinile peste ei, și să se roage pentru ei. Dar ucenicii îi certau. 14. Și Isus le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
mîncare și pîine. 14. Va lua cea mai bună parte din cîmpiile voastre, din viile voastre și din măslinii voștri, și o va da slujitorilor lui. 15. Va lua zeciuială din rodul semințelor și viilor voastre, și o va da famenilor și slujitorilor lui. 16. Va lua pe robii și roabele voastre, cei mai buni boi și măgari ai voștri, și-i va întrebuința la lucrările lui. 17. Va lua zeciuială din oile voastre, și voi înșivă veți fi slugile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
lui pe Ioiachim, împăratul lui Iuda, și o parte din vasele Casei lui Dumnezeu. Nebucadnețar a dus vasele în țara Șinear, în casa dumnezeului său, lea pus în casa vistieriei dumnezeului său. 3. Împăratul a dat poruncă lui Așpenaz, căpetenia famenilor săi dregători să-i aducă vreo cîțiva din copiii lui Israel de neam împărătesc și de viță boierească, 4. niște tineri fără vreun cusur trupesc, frumoși la chip, înzestrați cu înțelepciune în orice ramură a științei, cu minte ageră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
masa lui și din vinul de care bea el, vrînd să-i crească timp de trei ani, după care aveau să fie în slujba împăratului. 6. Printre ei erau, dintre copiii lui Iuda: Daniel, Hanania, Mișael și Azaria. 7. Căpetenia famenilor dregători le-a pus însă alte nume, și anume: lui Daniel i-a pus numele Beltșațar, lui Hanania Șadrac, lui Mișael Meșac, și lui Azaria Abed-Nego. 8. Daniel s-a hotărît să nu se spurce cu bucatele alese ale împăratului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
pus numele Beltșațar, lui Hanania Șadrac, lui Mișael Meșac, și lui Azaria Abed-Nego. 8. Daniel s-a hotărît să nu se spurce cu bucatele alese ale împăratului și cu vinul pe care-l bea împăratul, și a rugat pe căpetenia famenilor dregători să nu-l silească să se spurce. 9. Dumnezeu a făcut ca Daniel să capete bunăvoință și trecere înaintea căpeteniei famenilor dregători. 10. Căpetenia famenilor a zis lui Daniel: "Mă tem numai de domnul meu împăratul, care a hotărît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
cu bucatele alese ale împăratului și cu vinul pe care-l bea împăratul, și a rugat pe căpetenia famenilor dregători să nu-l silească să se spurce. 9. Dumnezeu a făcut ca Daniel să capete bunăvoință și trecere înaintea căpeteniei famenilor dregători. 10. Căpetenia famenilor a zis lui Daniel: "Mă tem numai de domnul meu împăratul, care a hotărît ce trebuie să mîncați și să beți, ca nu cumva să vadă fețele voastre mai triste decît ale celorlalți tineri de vîrsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
împăratului și cu vinul pe care-l bea împăratul, și a rugat pe căpetenia famenilor dregători să nu-l silească să se spurce. 9. Dumnezeu a făcut ca Daniel să capete bunăvoință și trecere înaintea căpeteniei famenilor dregători. 10. Căpetenia famenilor a zis lui Daniel: "Mă tem numai de domnul meu împăratul, care a hotărît ce trebuie să mîncați și să beți, ca nu cumva să vadă fețele voastre mai triste decît ale celorlalți tineri de vîrsta voastră și să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
mîncați și să beți, ca nu cumva să vadă fețele voastre mai triste decît ale celorlalți tineri de vîrsta voastră și să-mi puneți astfel capul în primejdie înaintea împăratului." 11. Atunci Daniel a zis îngrijitorului căruia îi încredințase căpetenia famenilor privegherea asupra lui Daniel, Hanania, Mișael și Azaria: 12. "Încearcă pe robii tăi zece zile și să ni se dea de mîncat zarzavaturi și apă de băut; 13. să te uiți apoi la fața noastră și la a celorlalți tineri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
acestor patru tineri știință și pricepere pentru tot felul de scrieri, și înțelepciune; mai ales însă, a făcut pe Daniel priceput în toate vedeniile și în toate visele. 18. La vremea sorocită de împărat ca să-i aducă la el, căpetenia famenilor i-a adus înaintea lui Nebucadnețar. 19. Împăratul a stat de vorbă cu ei: dar între toți tinerii aceia, nu s-a găsit nici unul ca Daniel, Hanania, Mișael și Azaria. De aceea ei au fost primiți în slujba împăratului. 20
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Poemul fundamental e Luceafărul, dar Fata în grădina de aur îl pregătește în chip fericit și mai crud, în maniera fabuloasă Bojardo: Dar un balaur tologit în poartă Sorea cu lene
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pentru petrecerea și câștigul străinilor ce trăiesc aci? Suntem păpuși, îmbrăcate când roșu când alb, cari azi pun o etichetă, mâne alta, numai să ne meargă nouă personal bine, numai ambițiile noastre să fie satisfăcute? Suntem bărbați noi sau niște fameni, niște eunuci caraghioși ai marelui Mogul? Ce suntem, comedianți, saltimbanci de uliță să ne schimbăm opiniile ca cămeșile și partidul ca cizmele?"523. Rămânând fidel propriilor concepții politice, chiar și atunci când ele intră în contradicție cu cele ale partidului care
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
veacuri tiranii Îmbuibați». (Dan Deșliu, În numele vieții, E.P.L.A., 1950). Poemul lui Dan Deșliu are aceeași structură a strofei ca și Împărat și proletar (cu excepția distribuirii rimelor) și cuprinde termeni familiari lui Eminescu, care nu au rămas Însă În limba literară: „fameni”, „noptoasă”, „clocotindă” etc. O replică la poezia eminesciană În metru popular - Revedere; s-ar vrea poemul lui Ion Brad, intitulat Marele poet sărac: «Codrule, codruțule, Freamătă, drăguțule, Chiar de noaptea stă să cadă Și-s troiene de zăpadăCă aici la
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ei, cu răzbunarea împlinită, cu conștiința înfăptuirii unui act profund moral, nu poate, nu are cum trăi și simți sentimentul eliberator; pentru ea coșmarul (adevărata năpastă) abia începe, ea rămâne singură, într-o lume de nevolnici, de răi și de fameni. ...Alexa Visarion a construit personaje și situații noi... Principalul loc de acțiune din afara textului este cârciuma, deloc întâmplător aleasă, subliniind prin derizoriul "veseliei" sale contrastul tragic din final... oricum, însă, oricât ar fi ignorat Alexa Visarion genul artistic în sine
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Lucesc adânc, himeric...” (M. Eminescu) - interogație - figură de stil constând În adresarea unei Întrebări unui auditoriu, nu pentru a primi un răspuns ci pentru a transmite o opinie, un gând, o idee: „Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni / Ie rușine omenirii să vă zică vouă oameni.” (M. Eminescu) - invocație - o rugăciune adresată unei muze, unei divinități pentru a-i cere inspirație: „Sfinte Petre!... Sfântă Ana!... Mucenice Spiridoane!/ Scăpați-mă de pieire!... O să vă dau trei icoane...” (B. P.
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]