260 matches
-
sa definitivă ca domnitor, reprezintă o adevărată suită cinematografică în care o lume aflată în cel mai fragil cu putință echilibru între puterea suzerană (Imperiul Otoman) și cea protectoare (Imperiul Țarist) avea într-adevăr nevoie de diplomați pregătiți în școala Fanarului pentru a supraviețui. Cel mai patetic și luminos discurs în problema fanariotă, Nicolae Șuțu îl lansează însă în finalul părții întâia a memoriilor sale, în capitolul dedicat în întregime fanariotului ca personaj istoric. El se întreabă: „ Să vedem mai întâi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
la greci, întărirea credinței ortodoxe, răspândirea spiritului de revoltă prin educația în școli și în final, eliberarea nației grecești de sub jugul musulman. Cu alte cuvinte, pe parcursul a două secole de primejdioasă diplomație, secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, Fanarul s-a constituit ca cel mai sudic avanpost de propagandă și activism al Eteriei grecești. Parcurgând acest traseu temporal și istoric, ei au făcut prin influență radiantă un serviciu imens tuturor popoarelor balcanice, pe care prin propriul exemplu le-au
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
diferențe se citesc astăzi în atitudinile electorale, în poziția intelectualității. Astfel, intelectualitatea moldavă, ieșeană în particular, este mult mai stabilă și, o să vă mirați, mult mai europeană... Și mai puțin mediatizată... Tocmai din cauza aceasta e mai puțin mediatizată. "Haimanalele de Fanar" despre care vorbea Eminescu sunt mult mai prezente în București, din toate punctele de vedere. O să vă spun un lucru, din perspectiva poziției mele de senator al unui județ moldav (de Botoșani C.C.): tineretul e mai frumos și mai instruit
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
a propagandei organizate de guvernele de la Atena, sprijinite pe statistici menite să dovedească preponderența elementului grec în întreaga Macedonie. Era rîndul cuțovalahilor de a încerca să obțină același beneficiu fără schismă: se poate înțelege cu ce ochi era văzut la Fanarul din Istanbul și la Atena acest pericol de nouă atingere a statisticilor și a scăderii procentajului de greci în Macedonia. Din acest motiv, raporturile dintre Grecia și România se încordaseră pînă la suspendarea relațiilor oficiale ca urmare a unor incidente
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
tot atât de influentă, era dominată de principiul integrităței Imperiului Otoman, și căuta, prin urmare, să împiedice orice mișcare ar fi fost de natură să atingă această integritate. Iar înlăuntru aveam în contra noastră bătrâna clasă privilegiată, compusă mai mult din odrasle de la Fanar, clasă refractară la orice progres, neaccesibilă la orice idee nobilă și patriotică. Ei ne numeau pe noi pantalonari, bonjuriști, și căutau să ne convingă cu argumente ca de-alde aceste: Știți voi ce vă așteaptă, dacă nebuniile voastre se vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
după ce am urmărit cu sufletul la gură, rezultatul întâlnirii conspirative de la Snagov, că guvernul rămâne cum a fost, un val de bucurie duioasă m-a învăluit și mi-am zis că, uite, ministrul învățământului, Funeriu (să-i vină numele de la Fanar, de la funie sau de la fum?), e tot acolo, cu toată gașca, alături de Ileana lui Cucoș, având toate șansele ca să ne facă reforma învățământului, așa cum spunea el ziariștilor care întrebau dacă știe ceva că va fi îndepărtat. Dacă fi ar fost
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pline de senin, cu intimele plăceri ale iernei, cu căldura focului potolită, cu dulceața visătoarei gândiri. Afară era o vară rece - în case oamenii știu să-și facă o iarnă caldă. Pe stradele în zădar luminate ale capitalei flacărele din fanarele cu undelemn își întindeau limbele avare în aerul rece, trecătorii umblau iute pe stradele pavate cu trunchi de stejar, luna se răsfrângea clară și argintie pe murii nalți și albi a caselor, aruncând pe ele umbrele urieșe și ridicole ale
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Cantacuzino, C. Brâncoveanu ( Țara Românească) și D. Cantemir În Moldova. Sec. XVIII - se instaurează regimul fanariot ( 1711 În Moldova și 1716 În Țara Românească), se accentuează dominația otomană , are loc degradarea instituției domniei, dispare domnia pământeană ( domnul este numit din Fanar), domnia este integrată structurilor administrative turcești, domnul devine , funcționar În administrația otomană cu rangul de mare dragoman și pașă cu două tuiuri, domnii foarte scurte, sistemul licitării domniilor, principalele atribuții ale domnitorului sunt cele fiscale. Sfatul Domnesc Este alcătuit din
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
n-au găsit pe malurile Oceanului nici un teren pe măsura celui pe care iepele lor tocmai îl călcaseră în picioare. Cu siguranță că dacă seminția română a supraviețuit atâtor peripeții, dacă n-a dispărut sub aspra asuprire a grecilor din Fanar în timpul secolului trecut, vitalitatea ei e profundă, trebuie să o recunoaștem, iar Dumnezeu trebuie să aibă vreun scop ascuns cu privire la acest popor pe care puterile occidentale l-au regăsit pe malul Dunării și pe care l-au adoptat precum fiica
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
permiteau intrarea în rândurile aristocrației. Sub regimul domnilor fanarioți, goana după funcții atinse limite extreme și exacțiunile nu mai avură margini. Cea mai mare parte din pradă reveni cetei avide a grecilor ce soseau din mahalalele Constantinopolului în urma domnilor din Fanar. Naturalizarea dobândindu-se de drept prin căsătoria cu o pământeană, parveniți ieșiți din cele mai mici ranguri se căsătoreau cu moștenitoare cărora le luau pământurile și numele 79. Nobilimea militară, disprețuită, prigonită, sărăcită treptat și sistematic, jefuită în mod nedemn
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în obiceiuri; sub această presiune odioasă, orice manifestare de abnegație și patriotism fu interzisă și se stinse puțin câte puțin. Asta era ceea ce dorea și Divanul; neputând să îmblânzească energica rezistență a românilor, se strădui să-i corupă; domnii din Fanar și suita lor imorală fură complicii Porții în această mârșavă întreprindere. Țara se va resimți multă vreme de pe urma acestei lovituri. Ar fi fost mai bine pentru români să fie zdrobiți de legiunile musulmane și ca rămășițele națiunii să se fi
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ei; cu cât vom avansa, cu atât izgonirea lor va fi mai apropiată. Ei îi detestă pe austrieci din cauze religioase; nu-i pot suferi mai ales pe francezi; nimic n-ar putea aduce o lovitură mai victorioasă grecilor din Fanar decât răspândirea ideilor de dreptate și libertate. Dimpotrivă, îngenunchează în fața Rusiei; prin ei a dominat această putere Principatele Dunărene; prin Ipsilanti aproape că a reușit ea să distrugă națiunea română. Prin greci vom fi rusificați și noi într-o zi
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
exploatările forestiere", cf. DEX (n. tr.). Unul dintre fiii lui Noe, stămoș al popoarelor Europei (n. tr.). "Grecușor înfometat", cf. http://ars-scribendi.ens-lsh.fr/imprimer. php3? id article=40, http://www.sud-est.md/numere/20020326/article 6/ (versiunea traducătorului) (n. tr.). 111 Fanarul sau Fanalul. Toată lumea știe astăzi că domnitorii fanarioți provin din acești greci slugarnici care se făcură servitorii otomanilor după cucerire. Împinși, ca dragomani, în ultimele ranguri ale servitorimii, știură să ridice puțin câte puțin această funcție la rangul celor publice
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
va face carieră în timpul domniei sale (ajunge mare postelnic) o soață pe potrivă. Pretențiile Cantacuzinilor de a fi considerați descendenți ai trecuților bazilei nu erau necunoscute românilor. Dar această „nobilitate”, vagă oricum și defectuos circumscrisă, în stare - poate - să impresioneze în Fanar, nu era capabilă, cred, să stârnească mari emoții în rândurile aristocrației românești. Elena - femeia dârză, demnă, robace, excelentă diriguitoare prin vremuri tulburi a treburilor neamului Cantacuzinilor din țara Românească - era, totuși, fiica lui Radu Vodă Șerban, iar neamul din care cobora
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
palierului social pe care se aflau partenerii, întrucât, dându-i-o pe Elina de nevastă, Matei Basarab îi găsea celui ce cobora din „viță împărătească” o soție pe potrivă: „nobilitatea”, „vagă și defectuos circumscrisă”, a Cantacuzinului putea să impresioneze în Fanar; în țara Românească, ea nu era în stare să stârnească mari emoții. Iar Elina era, totuși, fiica lui Radu Vodă Șerban. Această femeie, strănepoată a vestitei Anca din Coiani, femeie dârză, demnă, robace, excelentă dirijuitoare a treburilor neamului Cantacuzinilor din țara Românească
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rasa română, fie din Muntenia sau Moldova. În cele ce urmează se realizează portretul etnic, moral, fizic și intelectual al guvernanților. Atribute precum „un element etnic cu totul nou și hibrid”, „rămășițele haimanalelor”, „resturile numeroase ale cavalerilor de industrie din Fanar”, „elementul de disoluție, demagogia României”, „stârpituri”, „aprinși de-o instinctivă ură contra tuturor elementelor istorice și autohtone”, „producte de baltă”, „nu sunt munteni” compun secvența descriptivă. Portretul nu este complet fără punerea în evidență a acțiunilor inconstante și confuze ale
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
ca fundal proiecția statului modern român. b. Caracteristicile regimului fanariot ( 1711 / 1716 1821 ) -Sec. XVIII românesc a fost cunoscut și sub numele de secolul fanariot (1711 / 1716-1821), deoarece la conducerea celor două Principate Române au fost aduși domni din cartierul Fanar al Constantinopolului, din familii grecești, albaneze și românești (Mavrogheni, Mavrocordat, Caragea, Ipsilanti, Suțu, Moruzi, Ghica, etc): domniile fanariote au fost instaurate începând cu : 1711 în Moldova, după înlăturarea lui Dimitrie Cantemir; 1716 în Țara Românească, după înlăturarea lui Constantin Brâncoveanu
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Poziția cu adevărat privilegiată din rîndul creștinilor era însă deținută nu de negustori și nici măcar de înalții oficiali ai bisericii, ci de un alt grup, oligarhia fanariotă, al cărei centru era Constantinopolul. Membrii acestui grup, al cărui nume provenea de la Fanar, sau cartierul farului, unde trăiau majoritatea creștinilor ortodocși și unde se afla sediul Patriarhiei, erau în mare parte de naționalitate greacă, dar el includea și italieni elenizați, români și familii de albanezi. Influența fanarioților deriva în primul rînd din marea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o sursă bogată de profit personal pentru domnitori. Sistemul aplicat în perioada domniilor fanariote a fost condamnat nu numai pentru corupția lui fiscală și politică, dar și pentru stilul și preponderența lui grecească. Idealul fanariot era Imperiul Bizantin. Domnitorii din Fanar nu puteau fi despoți bizantini la Constantinopol, dar aveau posibilitatea să fie la București și la Iași, astfel încît adoptau la curte un ceremonial elaborat, înconjurîndu-se cu articole de un lux exorbitant și tratîndu-i pe cei inferiori lor, adeseori și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cel mai de preț și mai rezistent la toate schimbările a fost maneŕ (alături, desigur, de "bacșîș" sau "bacșiș", după cum vorbim, în Moldova sau Muntenia); au venit cu el, se spune, în urmă cu vreo trei sute de ani, turciții din Fanar, care s-au speriat foarte de "comorile folclorului nostru", servite la bairamurile din Beilicul Iașilor ori Bucureștilor. Pe aici se cîntau doine și balade, de către niște țărani de prin mahalale, numiți lăutari, cu cimpoaie, fluiere, viori, cobze și țambal; unele
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
Miorița", "Meșterul Manole", "Baba Novac", "Miu haiducul", tot felul de doine și balade, folosind, mai ales, buciumul, să se audă jalea românului, în vreme ce, în cele două capitale, la curțile domnilor fanarioți, maneaua suna cu jale, cîntînd toată suferința exilaților din Fanar între galbenii, holdele, sarea și fetele localnicilor. Spre beneficiul istoricilor și sociologilor, să spunem că atunci a fost primul moment, decisiv, al confruntării dintre specificul național și fenomenul globalizării; a cîștigat, firește, globalizarea, atunci ca și acum. Și iată de ce
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
cînd nu mai putem iubi nimic, nici măcar Indonezia. Lumea-i diformă. Doar ministrul Sănătății este sănătos, allegro, inteligent. Vrea să demaște doctorii. Tăriceanu nu. Fiindcă-i prieten cu Botoș procurorul și The Oil Man. Prin urmare, țeapăn. Un motociclist din Fanar cu celularul de la miezul nopții, Midnight Caller, cu prefix de București. De Elena Udrea. Și serviciile secrete ca Talpeș sînt blonde. Și francmasonii. Oů sont totuși les services secrets d'antan? Cum adie iarna, cum te inundă nostalgia, de-ți
Stejar, extremă urgență! by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11086_a_12411]
-
s-o înfrunte,/ s-o arunce-ntre roți!!/ Să fie-același cer/ pentru plugar, pentru boier, pentru-împărat, pentru miner". însă alte stihuri pun accentul pe factorul etnic, vituperînd, ca-n Doina eminesciană, invazia capitalei noastre de către "lăcustele" nesățioase ale ciocoismului alogen: "Fanarul s-a mutat la București - Noi, cruzi Tudor Vladimirești/ îți trebuie ție/ Românie,/ cu năprasnice vreri românești,/ cu năprasnice arme/ să-l izbească, să-l darme...// Fanarul prins-a rădăcini la București/ și din palate ciocoiești/ vrea cu pumnul să
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
ca-n Doina eminesciană, invazia capitalei noastre de către "lăcustele" nesățioase ale ciocoismului alogen: "Fanarul s-a mutat la București - Noi, cruzi Tudor Vladimirești/ îți trebuie ție/ Românie,/ cu năprasnice vreri românești,/ cu năprasnice arme/ să-l izbească, să-l darme...// Fanarul prins-a rădăcini la București/ și din palate ciocoiești/ vrea cu pumnul să cîrmuiască/ răbdarea, vrerea, truda românească.../ Fanarul e stăpîn la București/ și nu mai pleacă, nu mai pleacă.../ pe unde prin lăcustele să treacă,/ ca-n vremurile năvălirilor
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
Noi, cruzi Tudor Vladimirești/ îți trebuie ție/ Românie,/ cu năprasnice vreri românești,/ cu năprasnice arme/ să-l izbească, să-l darme...// Fanarul prins-a rădăcini la București/ și din palate ciocoiești/ vrea cu pumnul să cîrmuiască/ răbdarea, vrerea, truda românească.../ Fanarul e stăpîn la București/ și nu mai pleacă, nu mai pleacă.../ pe unde prin lăcustele să treacă,/ ca-n vremurile năvălirilor turcești/ după-un iute, uriaș pîrjol,/ rămîne țara tristă și săracă,/ cu trupul sîngerînd și gol...". Incontestabil însă, opțiunea
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]