1,008 matches
-
Isprava haiducului a zguduit finanțele Vienei în acel an. Oltenia a fost singura provincie imperială ce nu s-a supus ordinei și administrației habsburgice, așa că, în 1739 imperialii au fost bucuroși să se retragă, fără regrete, din ”Kleine Walahei”. Domnul fanariot de la București și-a frecat mâinile de bucurie, gândindu-se la haraci și peșcheș, care nu era doar pentru Poarta Otomana, dar și pentru el și neamurile lui, cu care împânzise Țara Românească, punându-le în înalte dregătorii. Și le-
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
zilele deasupra tuturor legilor fiind banii, deci este ajutat să scape din închisoare și până la București nu se oprește, unde deasupra balcanismului otoman înflorise fanariotismul, cu ramuri groase de fățărnicie, ticăloșenie și înșelătorie. Acest oraș, parazitat la sânge de demnitari fanarioți, era mediul favorit, identic cu firea lui Osman Pazvantoglu, ce în scurt timp a ajuns cunoscut prin escrocarea unor boieri naivi. De formă se angajează mercenar în gărzile de arnăuți ale domnului fanariot Mavrogheni și subit e cuprins de ambiția
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
Acest oraș, parazitat la sânge de demnitari fanarioți, era mediul favorit, identic cu firea lui Osman Pazvantoglu, ce în scurt timp a ajuns cunoscut prin escrocarea unor boieri naivi. De formă se angajează mercenar în gărzile de arnăuți ale domnului fanariot Mavrogheni și subit e cuprins de ambiția de-ajunge șeful gărzii, ceea ce realizează, în doi ani de zile, prin pungi cu galbeni. În această poziție aria lui de pungășire se lărgește mult, făcând avere necinstită ceea în mediul fanariot al
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
domnului fanariot Mavrogheni și subit e cuprins de ambiția de-ajunge șeful gărzii, ceea ce realizează, în doi ani de zile, prin pungi cu galbeni. În această poziție aria lui de pungășire se lărgește mult, făcând avere necinstită ceea în mediul fanariot al urbei este o fală, un mare blazon. Pazvante, cum îi spuneau rumânii, atinge apogeul fanariotic pe Dâmbovița în anturajul curții domnești, unde, pe neașteptate face o criză de amor total după o jupâniță de la curte care-l refuză cu
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
nu a aprovizionat cum ar fi trebuit marea armată otomană și în consecință fanariotul Hangerli și-a pierdut capul, să fie un țap ispășitor. Așa e scris ,dar, de multe ori, adevărul e ascuns printre rânduri. Nici o pagubă-n domnitori fanarioți, se îngrămădeau pe capete la picioarele sultanului, căruia toate îi mergeau din plin, acum dându-i mână liberă și lui Pazvante să jefuiască Țara Românească și-n folosul lui. Astfel, în 1800 pazvangiii jefuiesc, omoară și dau foc Craiovei, din
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
spun că din ordinul lui Pazvante, pazvangiii trebuiau să violeze toate femeile, drept răzbunare că jupânița valahă l-a refuzat, atunci, de mult. După jaful, violurile femeilor și omorârea bărbaților în Oltenia, în 1802 pazvangiii jefuitori pornesc spre București. Domnitorul fanariot Mihail Șuțu, aflând, o ia la sănătoasa, iar arnăuții lui albanezi în loc să apere cetatea de scaun se ceartă între ei și pazvangiii jefuitori intră liberi, fraternizând cu vagabonzii și cerșetorii bucureșteni, dintre care unul dintre ei ajunge să fie luat
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
nu este o legendă, este o figură istorică autentică ce a scăpat Țara Românească de Pazvante Chiorul și pazvangiii lui. Iancu Jianu cu haiducii săi a fost și alături de Tudor Vladimirescu în 1821, an după care am scăpat de domniile fanariote ce au sărăcit cele două voivodate românești timp de o sută cinci ani. Din mare nefericire, fanarioții greci și pazvangiii jefuitori au lăsat fățărnicia, ticăloșenia, înșelătoria lor adânc împământenite în firea multor oameni ai Țărilor Române. Din nefericire, străinii, de
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
tradițiile, cultura, identitatea și unitatea națională milenară. Odată cu decembrie 1989, la București au reapărut pazvangiii, precum ciupercile după ploaie, care l-au făcut agă și apoi pașă pe Ion Marcel Ilici Iliescu. Câtă asemănare istorică cu Pazvante de la curtea domnească fanariotă, care a vrut să-l înlăture pe domnitor și Iliescu de la curtea Ceaușescului, care chiar l-a înlăturat cu aprobare Înaltei Porți de la Moscova. De la Tel Aviv - Haifa i-a fost sugerat, prin Saul Brukner, ca prim-sfetnic Petre Roman
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
a început, în mod deliberat, descreșterea neamului românesc. Mulți străini din țări, societăți, comunități și clanuri diferite au năvălit precum pazvangiii de odinioară în București, după decembrie 1989, cu aceleași gânduri și intenții de îmbogățire prin jefuire, cunoscând puternicul iz fanariot al capitalei - pe care otomanii au pus-o pe Dâmbovița, să le fie mai aproape când vroiau să-i mai osândească cu ceva pe valahi, să nu mai bată drumurile până la Târgoviștea lui Vlad Țepeș. Și la fel ca pazvangiii
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
sau să cedeze acest stat. A fost un act criminal, un rapt care venea, repet, în totală contradicție cu practica internațională. Atunci, străvechiul principat al Moldovei lui Ștefan cel Mare a fostdestructurat. După ce pierduse, deja, Bucovina în 1774, când domnitorul fanariot (sic !) Grigore Ghica al III-lea a fost asasinat pentru că s-a împotrivit cotropirii Bucovinei de către austrieci. Azi, cine își mai amintește ? În acei ani, însă, amintirile despre cotropirea unei părți importante a Principatului Moldovei de către Imperiul Țarist erau foarte
De la UNIRE la REUNIRE – Sergiu GĂBUREAC [Corola-blog/BlogPost/93043_a_94335]
-
o dă boierilor, căci am multe a vă spune înainte de a purcede în greaua domniilor-voastre misie. Episodul 82 LA OSPĂȚ Ospățul începu la ora 5. Pe vremea aceea mesele domnești nu aveau încă opulența pe care o vor atinge chefurile fanariote, prelungite mult după dispariția fanariotismului ca sistem socio-politic de tristă amintire. Se consuma deci cu măsură, la început un fel de borș grecesc acrișor, fiert împreună cu oase de vițel, apoi urmau fripturi simple de potârnichi sau berbece, iar spre sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Siret și Suceava și vechile ctitorii voievodale de la Humor, Voroneț, Vatra Moldoviței, Sucevița, Rădăuți și Putna unde odihnește de veci părintele Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt. Domnitorul de atunci al șării Românești Moldova, Grigore al III-lea Ghica, domn fanariot, dar mai român decât mulți români cu averi și funcții, a căutat s deschidă ochii Părții Otomane, de marea nedreptate ce se făcea Moldovei (puterea suzerană, Poarta Otomană, potrivit vechilor acte, numite capitulații, trebuia s apere teritoriile Moldovei), dar, pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
redusă de grâu, care mergea la export, s-a creat un mit în legătură cu „România, grânarul Europei”, repetat de neștiutori și acum, pe la televizor. România nu producea decât 3% din grâul necesar Europei. La începutul secolului al XIX-lea, un domnitor fanariot ca Alexandru Moruzi se interesa de dezvoltarea economică a țării și, prin „Condica liuzilor”, înregistra populația birnică, arătând și principala ocupație a locuitorilor: „lucru pământului, vii, pomăt, creșterea vitelor, apicultura, butnăritul, cărăușia”; la acestea adăugându-se, în 1851, când s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de majoritatea boierilor, dar nici unii călugări nu șștiau carte (mulți nici nu erau de etnie român ), iar pentru coală, pentru răzeși și țăranii de rând, nici nu s-a pomenit până târziu, în secolul al XIX-lea. Un domn luminat, fanariot, Grigore al II-lea Ghica, dă în 1766 un hrisov domnescă prin care se prevedea înființarea a 26 de școli. 3 la episcopii și 23 în capitalele de județ și îndeamnă pe mitropolit și episcopia să se ocupe de școală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mi-e îngăduit s-o uit. Dar ușurința-mi în cântărirea acelei vestiri a fost mare. Mi s-a spus sau eu am botezat-o astfel - că poartă un nume ca... Domnișoara Hus; că însăși seara o vărsase din veacul fanariot; că noroiul ei galben și soaia erau de prin cerșeli și popasuri la fântânile cu mătase ale drumurilor. - Când numele ei, necesar ca o lege a minții, nu putea fi decât acela de Pena Corcodușa; când petele ei picaseră din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pașaport. - Modul de organizare și desfășurare a alegerilor la care faceți referire sunt aberante și absurde. Nu s-a urmărit deloc înnoirea clasei politice, așa cum s-a pretins. Și nici nu s-au eliminat o serie de practici de tip fanariot întâlnite la toate partidele politice din România, fără excepție. În afara cazului amintit de dvs., mai adaug unul. Am candidat pentru un post de deputat în zona de munte, zonă cu un absenteism ridicat. A câștigat, din această cauză, tot un
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
față de Imperiul Otoman, cât, mai ales, din cauza intereselor „de partid” ale boierilor pământeni cu rol elector, în rândul cărora s-au infiltrat „stricătorii de țară” din lumea greco-levantină. Până la urmă, șirul domniilor pământene s-a terminat definitiv cu începerea domniilor fanariote, desființându-se și principiul ereditar-electiv dintre sarabii autohtoni, precum și principiul zalmoxian amintit. De la domniile fanariote și până astăzi, știm ce s-a „ales” și cum s-a „ales”. Am uitat cu totul obiceiul pământului, care nu a mai avut baza
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
elector, în rândul cărora s-au infiltrat „stricătorii de țară” din lumea greco-levantină. Până la urmă, șirul domniilor pământene s-a terminat definitiv cu începerea domniilor fanariote, desființându-se și principiul ereditar-electiv dintre sarabii autohtoni, precum și principiul zalmoxian amintit. De la domniile fanariote și până astăzi, știm ce s-a „ales” și cum s-a „ales”. Am uitat cu totul obiceiul pământului, care nu a mai avut baza reală a sarabilor. Ca să fi avut la conducere Basarabi și Mușatini, trebuia să ne păstrăm
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
a tăia capetele boierilor potrivnici. În condițiile suzeranității maghiare, poloneze sau turcești (ulterior și rusească), domnii aleși de boieri cu „acceptul” puterii suzerane deveneau tot mai neputincioși și mai des schimbați, până au fost definitiv eliminați și înlocuiți cu domnii fanarioți. Iar după mizerabilele domnii fanariote, știm ce a urmat, tot din cauza boierilor care l-au schimbat pe Cuza cu un domn străin. Probabil că din cauza asta mulți se gândesc la revenirea monarhiei. Bineînțeles, tot un rege străin. Am avut. Cunoaștem
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
În condițiile suzeranității maghiare, poloneze sau turcești (ulterior și rusească), domnii aleși de boieri cu „acceptul” puterii suzerane deveneau tot mai neputincioși și mai des schimbați, până au fost definitiv eliminați și înlocuiți cu domnii fanarioți. Iar după mizerabilele domnii fanariote, știm ce a urmat, tot din cauza boierilor care l-au schimbat pe Cuza cu un domn străin. Probabil că din cauza asta mulți se gândesc la revenirea monarhiei. Bineînțeles, tot un rege străin. Am avut. Cunoaștem avantajele și dezavantajele unui monarh
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
Simion Mehedinți, Constantin Ionescu-Târgoviște, Ștefan Mihăilescu-Brăila și Ilarion Ionescu-Galați, Pentru Moș Crăciun și Moș Nicolae, Nicopole, Codrii Cosminului și Șelimbăr, pentru Diploma leopoldină și Pravila de la Govora, Mărioara Murărescu și Dumitru Prunariu, pentru Poiana Brașov, Mărginimea Sibiului și pentru perioada fanariotă, pentru Madrigal și Song, pentru profunzimea cuvântul „vlah”, Biblia lui Șerban Cantacuzino și Supplex Libellus Valachorum, pentru ramurile de salcie de la Florii, pentru tinerii noștri cu har intelectual din țară și din diaspora, pentru Miron Costin, Grigore Ureche, Ion Neculce
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
avut sorocul, la 4 februarie 1809, când s-a născut cel dintâi cavaler al poeziei noastre moderne, Vasile Cârlova, care, prin destinul său exemplar pentru mentalitatea unei epoci de renaștere națională și primenire a simțirii, de abolire a fasonului cultural fanariot, avea să fie recunoscut de generații succesive, de la I. Heliade Rădulescu, la Nichita Stănescu, drept un începător de nouă vibrație, un descălecător și desțelenitor al cuvântului, în meteorică trecere lumească. S-a născut la Buzău, la 4 februarie 1809 ca
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
Lermontov la Tolstoi - avusese, pe lângă curentul general de renaștere, venitți din apus, o influență asupra acestei nobile stări de spirit. Junele poet se număra printre cei care vedeau în această armată de tip nou, cu totul diferită de arnăuții domnilor fanarioți, un mijloc de emancipare națională, astfel că este între primii tineri ofițeri care se înrolează în rândurile multvisatei miliții naționale alături de alți voluntari a căror listă a fost publicată în “Curierul Românesc” din 6 iulie 1830, numărul 33, devenind, din
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
care moșnenii s-au pregătit și s-au alăturat lui Tudor Vladimirescu au fost sesizate de istorici, dar niciodată individualizate și legate de caracaterul național al revoluției. Încă din 1874, C. D. Aricescu afirma: „boierii cei mici, victime ale regimului fanariot, aplaudară fapta cutezătoare a lui Tudor și mulți dintrânșii îl ajutară prin toate mijloacele; cât despre meseriași și plugari, ei alergau de bună voie sub steagurile lui Tudor, cei mai mulți spre a se despăgubi prin jafuri de pierderile ce încercaseră din partea
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
rezolva nimic în Oltenia lui Brâncoveanu și apoi în tot sec. XVIII-XIX când acest tip de organizare a funcționat. Astfel, în Epoca Brâncoveanu se pun bazele npii boierimi oltenești care va rezista tuturor provocărilor din sec XVIII-XIX: ocupația austriacă, domniile fanariote, războiaele turco-ruse și turco-austriece , procesele și evenimentele modernizatoare și de renaștere națională, din sec. al XIX-lea, cu integrarea și asimilarea elementelor străine pătrunse în “ corpul” boierimii oltene și păstrarea caracterului național al acesteia, a evoluției ponderate( ca număr) și
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]